Tema nr 1 Drept constituţional şi instituţii politice - I - anul 1 Drept ID,FR in semestrul 1
Consultând bibliografia indicată la finalul unităților de învățare elaborează un eseu de 2/3 pagini privind evoluția sistemului electoral prin analiza comparativă a constituțiilor române din 1866, 1938, 1991.
 |
Tema nr 1 Drept constituţional şi instituţii politice - I - anul 1 Drept ID,FR in semestrul 1 |
Constituția
reprezintă legea fundamentala într-un stat. Ea este o creatie a epocii moderne.
În România prima constituție a fost adoptata în 1866.Pentru a face o evoluție
comparativa,mult mai simplu este sa începem
analizând cele doua constituții
care au ca element comun monarhia . Nu numai faptul comun ca vorbim de
conducerea tarii sub egida unui monarh,dar si faptul ca in Constituția din 1923
regăsim 77 de articole preluate din
Constituția di 1866.Un element important este ca in evoluția sistemului electoral
din 1923 dispare sistemul de vot cenzitar. Toate cele trei Constituții au ca
element comun Parlamentul bicameral compus din Camera Deputaților (sau Adunarea
Deputaților) si Senatul. Spre deosebire
de primele doua printre alte evidente deosebiri in Constituția României din
1991 –care este o constituție emulata in cadrul legislativ al unei republici
parlamentare - dispare termenul de senator de drept.
Caracteristicile
Constituției din 1866
Votul cenzitar consta in faptul ca
electoratul era împărțit, în funcție de avere, pe colegii electorale; la senat,
censul era foarte ridicat(800 de galbeni), ceea ce a facut ca moșierii sa
domine aceasta camera; pentru adunarea deputaților erau patru colegii
electorale;( Art. 58.Corpul electoral este impartit in fiecare judet, in patru
colegiuri) la colegiul 1 (art.59 Fac parte din anteiul colegiu acei cari au
venitu fonciar de 300 galbeni in sus. )intrau cei care aveau un venit funciar
mai mare de 300 de galbeni; la colegiul 2,(art. 60 Fac parte din al duoilea
colegiu, acei cari au un venit fonciar de 300 galbeni in jos pene la 100
inclusiv.) intrau cei cu un venit funciar cuprins între 100 si 300 de galbeni;
la colegiul 3 (art.61. Fac parte din al treilea colegiu al oraselor, comercientii
si industrialii cari platesc catre Stat o dare de 80 lei. Sunt scutiti de cens
in acest colegiu, tote profesiunile liberale, oficerii in retragere, profesorii
si pensionarii Statului. )intrau cei care plăteau o dare catre stat de cel
puțin 80 de galbeni; la colegiul 4 (art.63Fac parte din colegiul al patrulea
toti aceia cari platesc o dare catre stat ori cat de mica si care nu intra in
nici una din categoriile de mai sus. Acest colegiu alege la al duoilea grad un
deputat de district. )intrau toți cei care plăteau o dare
catre stat, oricât de mica; spre deosebire de celelalte trei colegii, cei din
colegiul al patrulea votau indirect, prin delegați;
- erau unele categorii scutite de
regula censului, deci puteau vota fara a face dovada unui venit: cei
aparținând profesiunilor liberale, ofițerii în retragere, profesori,
pensionarii statului;
- (art.62
Aceste trei colegiuri aleg direct: Cele duoe d'anteiu cate un deputat
fie-care, era cel de al treilea, precum urmeaza: Bucuresci sese; Iasi
patru; Craiova, Galati, Ploesci, Focsani, Barlad, Botosani cate trei;
Pitesci, Bacau, Braila, Roman, Turnu-Severin cate duoi; era cele alte cate
unul; peste tot cinci-deci si opt. Tote orasele unui district formeaza un
singur colegiu cu orasul de resedinta. )
Constituția din
1923:
Aceasta
lege fundamentala răspundea noilor realitatea: realizarea marii uniri, votul
universal, diversitatea partidelor etc.
- păstra un mare număr de articole
din vechea constituție;
- la articolul 1, se afirma ca
„regatul României este stat National, unitar si indivizibil;
- ca forma de guvernământ, România
era monarhie constituționala;
- se prevedea separarea puterilor în
stat: executiva: exercitata de rege si guvern. Regele numea si revoca miniștri,
sancționa si promulga legi, putea dizolva Parlamentul. Puterea legislativa:
parlament bicameral(drept de interpelare); judecătoreasca: exercitata de instanțele
de judecata; cea mai înalta instanța – curtea de casație si justiție;
- se prevedeau drepturi si libertăți
cetățenești;
- la articolul 7, se preciza ca
deosebirea de credințe religioase si confesiuni nu poate constitui în
România o piedica în calea dobândirii si exercitării drepturilor politice
si civile;
- alegerile se organizau pe baza
votului universal, egal, direct si secret; nu aveau drept de vot femeile, magistrații
si militarii de cariera;
- era enunțat principiul suveranității
naționale („puterile statului emana de la națiune”);
Spre
a fi eligibil in Adunarea Deputaților se cerea:
„Art. 66. - Spre
a fi eligibil la Adunarea deputaților se cere:
a) A fi
cetatean roman;
b) A avea exercițiul
drepturilor civile si politice;
c) A avea vârsta
de douăzeci si cinci ani împliniți;”
d) A avea domiciliul in Romania. Legea electorala va
determina incapacitatile.
Pentru Senat erau valabile aceleași condiții de
eligibilitate numai ca varsta se ridica la 40 de ani”
Constituția
din ’23 a permis extinderea participării cetățenilor la viața politica, a creat
cadrul legislativ necesar afirmării României mari si a contribuit la democratizarea societatii românești.
Constituția din 1991
În
1989 cade regimul comunist. În 1991, este adoptata o constituție supusa aprobării
poporului prin referendum la 8.12.1991.
- la articolul 1, se prevede ca
România este stat național, suveran, independent, unitar si indivizibil;
- ca forma de guvernământ, România
este republica;
- teritoriul României este
inalienabil;
- articolul 2 enunța principiul suveranității
naționale: „suveranitatea naționala aparține poporului care o exercita
prin organele reprezentative, prin referendum;
- se prevede egalitatea în fata
legii;
- sunt prevăzute drepturi si libertăți
cetățenești: dreptul la viața, la proprietate, de vot, libertatea
întrunirilor etc.; sunt prevăzute drepturi noi, ca libera circulație,
inițiativa legislativa; dreptul de vot îl au toți cei care au 18 ani;
- se prevedea separarea puterilor în
stat:
Parlamentul:
este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate
legiuitoare; are o structura bicamerala, adopta legi, bugetul, programul
guvernului etc.; este ales pe baza votului universal;
Președintele: este ales prin vot universal,
reprezintă statul, este garantul independentei, veghează la respectarea constituției,
are rolul de a media între instituțiile statului, între stat si societate,
desemnează primul ministru, numeste guvernul , conduce CSAT –ul (Consiliul
Suprem de Apărare al Tarii); guvernul: este însărcinat cu înfăptuirea politicii
interne si externe, are sarcina de a conduce administrația publica; justiția
este realizata prin instanțele de judecata, judecătorii sunt independenți,
deciziile se iau în numele legii;
Regimul
democratic este reflectat si în prevederi ale Constituției referitoare la
partidele politice, activitatea sindicatelor, relațiile internaționale ale României.
#dreptconstitutional
