Teste grila Drept Penal – Partea speciala - prima parte

Teste grila 1 Drept Penal – Partea speciala

11.  In cazul infractiunii de omor:

a.       Pedeapsa este detentiunea pe viata

b.      Pedeapsa este inchisoarea si interzicerea exercitarii unor drepturi

c.       Tentativa nu se pedepseste

Raspuns : aici

22.  Infractiunea de omor ;

a.       Consta in uciderea unei personae,savarsita cu intentie,din culpa sau cu forma de vinovatie a praeterintentiei

b.      Consta in uciderea unei personae,faptya savarsita cu intentie

c.       Implica supunerea victimei la suferinte de intensitate ridicata si pentru o lunga perioada de timp

Raspuns : aici

33.  Infractiunea de omor calificat:

a.       Se retine intotdeauna cand omorul a fost comis asupra unui politist aflat in exercitarea atributiilor de serviciu

b.      In modalitatea savarsirii pentru a inlesni comiterea altei infractiuni,se retine indifferent daca autorul respectivei infractiuni este chiar autorul omorului sau o alta persoana

c.       Imbraca intotdeauna forma unitatii natural de infractiune

Raspuns : aici

44. Infractiuniile de omor,omor calificat si ucidere din culpa au:

a.       acelasi obiect juridic

b.      acelasi obiect material

c.       aceeasi latura subiectiva

Raspuns : aici

55. Infractiunea de ucidere la cererea victimei:

a.       Poate fi comisa cu intentie indirecta

b.      Poate fi comisa si printr-o inactiune

c.       Se varetine si in ipoteza in care victim era in stare de inconstienta, fapta fiind comisa la cererea expresa si repetata a sotului acesteia

Raspuns : aici

66. Dupa ce inculpatii au violat o persoana, realizand ca aceasta va merge la polities a ii reclame,au ucis-o.Inculpatii vor fi condamnati pentru savarsirea infractiunii de :

a.       Omor

b.      Viol urmat de moartea victimei

c.       Omor calificat

Raspuns : aici

77. Omorul calificat savarsit din interes ,material:

a.       Poate fi retinut alaturi de elemental circumstantial cu caracter agravant al premeditarii

b.      Nu se poate retine in cazul infractiunii deviate in modalitatea error in personam

c.       Exclude retinerea elementului circumstantial cu caracter agravant al premeditarii

Raspuns : aici

8  8. Reprezinta o modalitate de savarsire a infractiunii de omor calificat:

a.       Omorul savarsit pentru a se sustrage sau pentru a sustrage pe altul de la tragerea de la raspundere penala sau de la executarea altei pedepse

b.      Uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical

c.       Omorul savarsit prin cruzimi

Raspuns : aici

  

99. Uciderea unui minor,savarsita prin cruzimi constituie infractiunea de :

a.       Art. 190 – violenta in familie

b.      Art. 197 -  relele tratamente aplicate minorului

c.       Art. 189 – omorul calificat

Raspuns : aici

  

110.  Aplicarea mai multor lovituri cu o bata unui copil in varsta de 3 luni , in zona capului , de catre mama sa, responsabila , dar aflata intr-o stare de tulburare psihica , daca loviturile au produs in final moartea copilului , constituie infractiunea de :

a.       Uciderea ori vatamarea nou-nascutului savarsita de catre mama

b.      Lovirile sau vatamartile cauzatoare de moarte

c.       omor

Raspuns : aici

#dreptpenal #parteaspeciala #grile #rezolvate #primaparte

Read More

ELEMENTE DE DREPT PENAL SPECIAL - TEST GRILA

  1) Infractiunile de tradare (art. 155, 156 si 157 C. pen.) au ca subiect activ:
a.numai cetateanul roman;
b.cetateanul roman sau persoana fara cetatenie care domiciliaza pe teritoriul statului roman
c.cetatean strain sau persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul statului roman;
Raspuns corect: b.
          
           2) Infractiunea de tradare prin ajutarea inamicului se savarseste:
a.numai in timp de razboi
b.numai in timp de pace
c.atat in timp de razboi cat si in timp de pace
Raspuns corect: a.
                                
           3)           Forma de vinovatie cu care se comite infractiunea de tradare este:
a.intentia directa sau indirecta
b.intentia indirecta
c.intentia directa
Raspuns corect: c.
           4)           Infractiunea de complot se comite de:
a.o singura persoana
b.o pluralitate de subiecti activi, sub forma participatiei penale
c.o pluralitate de subiecti activi, sub forma pluralitatii constituite
Raspuns corect: c.

38)         Patrunderea intr-o locuinta constituie infractiunea de violare de domiciliu, daca se savarseste:
                                                               
a.pentru executarea unui mandat de arestare
b.fara consimtamantul persoanei care o foloseste
c.pentru inlaturarea unei primejdii care ameninta viata unei persoane
Raspuns corect: b.
           39)         Patrunderea in casa altei persoane constituie infractiunea de violare de domiciliu, daca:
                                                               
a.persoana vatamata are un drept de proprietate asupra casei, chiar daca nu locuieste in ea
b.persoana vatamata are un drept de folosinta exclusiva a casei, chiar daca nu locuieste in ea
c.persoana vatamata locuieste in casa
            Raspuns corect: c.        
           40)         Infractiunea de violare de domiciliu poate avea ca obiect material:
                                                               
a.celula unui detinut
b.o sala de clasa
c.orice loc destinat uzului domestic al persoanei
Raspuns corect: c.
           41)         In cazul infractiunii de santaj, folosul urmarit de autor trebuie sa fie:
a.numai material
b.numai moral
c.material sau moral
Raspuns corect: c.
 45)         Nu este posibil coautoratul la:
                                                 
a.infractiunea de divulgare a secretului profesional
b.infractiunea de violare de domiciliu
c.infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal
Raspuns corect: a.
           46)         Impacarea partilor inlatura raspunderea penala in cazul infractiunii de:
                                                               
a.violare de domiciliu
b.lipsire de libertate in mod ilegal
c.sclavie
Raspuns corect: a.

Read More

Tema nr.2 Drept Procesual Civil anul 4 semestrul 1

Tema nr.2 Drept Procesual Civil anul 4 semestrul 1

1. Termenele de procedura si sancțiunile procedurale.

Termenele de procedura si sancțiunile procedurale Cunoasterea termenelor in care trebuie exercitate drepturile si obligatiile procesuale ale partilor precum si cunoasterea sanctiunilor aplicabile in cazul nerespectarii termenelor reprezinta una dintre problemele semnificative ale dreptului procesual civil  . Termenele se regasesc in Codul de procedura civila in Cartea a ii-a, titlul ii- Dispozitii generale de procedura, cap. 3-Termenele. Termenele de procedura reprezinta durata inauntrul careia trebuie indeplinit actul sau trebuie realizat dreptul. Clasificarea termenelor procedural poate fi facuta in functie de mai multe criteria si anume: 1.in functie de sursa lor sau modul in care ele sunt stabilite exista: a)termene legale , cele stabilite prin lege si a caror utilitate depaseste sfera intereselor private. b)termene judecatoresti, cele stabilite de instant sau de presedintele acesteia, care pot fi modificate, scurtate sau prelungite. c)termene conventionale, adica acele termene care sunt convenite de parti , daca legea le permite. 2.in functie de caracterul lor sau intr-o alta formulare, potrivit cu scopul lor pot fi: a)termene imperative adica acelea inauntrul carora trebuie sa se manifeste o anumita conduit procesuala. b)termene de recomandare, cele in cadrul carora este indicat sa se efectueze anumite acte ori sa se realizeze anumite activitati procesuale; termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel. 3.in functie de efectul pe care il produc sau intr-o alta formulare , potrivit cu sanctiunea lor, termenele procedural pot fi grupate in: a)termene absolute, cele irepresibil obligatorii pentru parti si instant de respectarea lor depinzand direct validitatea sau invaliditatea actului procedural; b)termene relative, care nu atrag nici nulitatea , nici decaderea, dar pot justifica , eventual, alte sanctiuni,de ordin disciplinar, pecuniar etc.; 4.in functie de modul de determinare a duratelor, pot fi: a)termene fixe, desemnand o durata uniformasi invariabila; b) termene minime, desemnanad durata strict necesara , dupa consumarea careia este ingaduita efectuarea valabila a unui act procedural; c)termene maxime, desemnand data sau momentul procesual ce nu poate fi deposit. 5.dupa modul de calcul termenele pot fi: a)termene de succesiune, ele calculandu-se spre inainte; b)termene de regresiune, can dele se calculeaza spre inapoi. 6.dupa cum exista sau nu posibilitatea cunoasterea momentului cand se va implini termenul acestea pot fi: a)termene certe, adica précis determinate; b)termene incerte, imprecise determinate, dar sigure; 7.functie de modaliatatea tehnica de stabilire , termenele pot fi: a) termene directe, prevazute ca atare , explicit; acestea sunt in general termenele pentru exercitarea cailor de atac. b)termene indirecte, implicite, cele ce rezulta din anumite conditii fixate de lege; 8. dupa cum ele pot fi modificate sau nu, exista: a)termene rigide sau inflexibile, cele care nu sunt succeptibile de abreviere sau de prorogare; nu pot fi scurtate sau prelungite. b)termene mobile sau flexibile, care, dimpotriva, pot fi scurtate sau prelungite; 9. daca exista sau nu posibilitatea intreruperii ori a suspendarii, termenele procedural pot fi: a)termene continue, adica fara posibilitatea de a fi intrerupte ori suspendate; b)termene discontinue, cele care, in limitele si in conditiile prevazute de lege, sunt susceptibile de intrerupere sau suspendare; 10.potrivit cu unitatea de masurare a timpului, termenele pot fi stabilite pe minute, ore, zile, saptamani, luni, trimestru, semestru, ani. Aceasta clasificare intereseaza mai ales sub aspectul calculului termenului de procedura. Calculul termenelor procedurale Art. 101C.pr.civ. ofera reperele esentiale pentru calculul termenelor de procedura, mai putin in cazul celor statornicite pe minute, care insa, sunt socotite de momento ad momentum. Termenele stabilite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare. Din acel moment, ele curg de la ora la ora, de hora ad horam. Termenul de 24 de ore se calculeaza tot astfel, asa incat el nu trebuie confundat cu termenul de o zi. Termenele stabilite pe zile curg de la o zi la alta, nu de la ora la ora sau de momento ad momentum. Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamani sfarsesc in ziua anului, lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare. Intreruperea si suspendarea termenelor procedurale Intreruperea termenului de procedura inseamna modificarea cursului acestui termen , in sensul ,,stergerii,,, al ,, inlaturarii,, perioadei consumate inainte de aparitia cauzei de intrerupere si inceperea unei noi perioade, de regula facand parte din acelasi termen, dupa incetarea cauzei de intrerupere. Cauzele de intrerupere pot fi cauze generale, altele sunt cauze speciale. Cauzele generale ale intreruperii termenului de procedura nu sunt reglementate sistematic in legea de procedura civila, asa cum asemenea cauze sunt reglementate in materia prescriptiei extinctive. Suspendarea termenelor procedurale Suspendarea termenului de procedura inseamna modificarea cursului acestui termen, in sensul opririi lui pe durata existentei unor situatii limitative prevazute de lege, la sfarsitul carora acelasi termen isi reia cursul, socotindu-se si timpul consumat inainte de suspendare. Cauzele de suspendare pot fi cause generale si cauze speciale. Sanctiuni procedurale In intreaga istorie a dreptului sanctiunile au constituit o component esentiala a sistemului juridic. Sanctiunea , sub diferitele sale formr de manifestare, intervine ori de cate ori exigentele legii au fost nesocotite. Respectarea legalitatii este o cerinta fundamentala a consolidarii statului de drept. Functiile sanctiunilor procedurale Sanctiunile procedural exercita doua functii importante: -o functie preventive-educativa. Aceasta functie se realizeaza in cadrul tuturor sanctiunilor procedurale . - o functie represiv-intimidanta. Aceasta functie se concretizeaza in coercitiunea specifica fiecarei sanctiuni procedural(nulitatea, decaderea etc.). Rolul sanctiunilor procedurale Sanctiunile procedural au in toate situatiile un rol deosebit de important, intrucat ele sunt destinate sa contribuie la o optima administrare a justitiei. Fara existent unor sanctiuni procedurale activitatea judiciara, bazata pe confruntarea unor interese contradictorii, nu s-ar putea realiza in conditii proprii unui stat de drept. Consacrarea drepturilor si obligatiilor procesuale ar ramane doar formala , in lipsa unor sanctiuni care sa intervina pentru a impune o conduit adecvata a participantilor la activitatea judiciara. Dar sanctiunile procedural nu corespund numai unui interes general, ci si unui interes concret al partilor litigiante pentru care procesele civile nu trebuie bsa se eternizeze, ci dimpotriva se impune sa fie solutionate cu respectarea tuturor garantiilor prevazute de lege. In aceste conditii se poate afirma ca sanctiunea de drept procesual reprezinta ea insasi o garantie a restabilirii ordinii de drept si in ultima instant a drepturilor subiective contestate. Identificarea principalelor sanctiuni procedurale Decaderea Expirarea termenului procedural atrage, dupa caz, perimarea, nulitatea, decaderea sau alte sanctiuni, precum amenda civila, masuri disciplinare etc. in fapt , decaderea precede si provoaca nulitatea actului procedural. Ea nu poate fi insa decat efectul si sanctiunea expirarii unui termen legal, imperativ-onerativ. Termenele judecatoresti sau cele convetionale, chiar si termenele legale, dar de ,, asteptare sau ,,prohibitive,, , nu sunt sanctionate cu decaderea , ci eventual, cu alte sanctiuni. Uneori decaderea ca sanctiune a termenului procedural nu este explicit indicate in textul de lege, dar ea este evocate prin sinonime. Clasificarea decaderilor Decaderile se clasifica in: a)decaderi riguroase, prevazute deci de lege, instant doar urmand sa le constate in urma invocarii lor; b) decaderi cominatorii, lasate la aprecierea instantei. In sistemul nostru, toate decaderile sunt ,, riguroase,, si totodata ,,restrictive,,. Functiile decaderii Functiile decaderii pot fi considerate urmatoarele: a)functia preventiva , care , derivand din virtualitatea decaderii, stimuleaza ,,activismul,, procesual al partilor si buna lor credinta in exercitarea drepturilor procesuale; b) functia sanctionatoare , constand in pierderea dreptului sau privarea partii de un drept procesual. Dar , totodata, functia sanctionatoare a decaderii se obiectiveaza si intr-un alt mos, anume in faptul ca actul indeplinit peste termen este nul, realizandu-se astfel functia reparatorie a nulitatii. Constatarea decaderii apartine instantei in fata careia aceasta a fost invocate sau care , din oficiu, are obligatia sa o constate. Odata constatata, decaderea se pronunta de catre instant , printr-o incheiere susceptibila de apel sau de recurs inpreuna cu fondul. Tardivitatea caii de atac se pronunta insa printr-o hatarare(decizie). Efectele decaderii In ceea ce priveste efectele decaderii acestea sunt: a)pierderea dreptului sau privarea de un drept; b)ineficienta actului procedural tardiv. Nulitatea Prin nulitate se desemneaza, in general, sanctiunea ce se poate aplica in cazul nesocotirii anumoitor dispozitii legale sau ,,mijlocul ethnic prevazut de lege pentru a asigura respectarea conditiilor de validitate a actului juridic,, . Clasificarea nulitatilor procedurale Clasificarea nulitatilor reprezinta o problema de real interes atat theoretic , cat si practice, intrucat ea vizeaza si regimul juridic al acestora. In realitate in literature de specialitate au fost folosite mai multe criteria pentru departajarea diferitelor categorii de nulitati procedurale si anume: 1.in functie de natura normelor de procedura incalcate nulitatile se clasifica in :nulitati absolute si nulitati relative. -este cea mai importanta clasificare care se face in doctrina si a caror implicatii practice sunt deosebite, caci ea serveste si pentru determinarea regimului juridic al nulitatilor. 2.in functie de izvorul lor nulitatile pot fi: nulitati exprese si nulitati virtuale . -nulitatile exprese sau textual ori explicite sunt acelea stabilite anume de lege. -nulitatile virtuale sau tacite ori implicite sunt acelea care isi au izvorul in nesocotirea principiilor fundamentale sau a altor reguli de drept procesual civil. 3. in functie de raportul cazual specific intre actele de procedura nulitatile pot fi: nulitati proprii si nulitati derivate. -nulitatea proprie reprezintasanctiunea care lipseste de eficienta juridical actul de procedura indeplinit cu nesocotirea conditiilor sale de validitate. - nulitatea derivate reprezinta o consecinta a invalidarii unor acte procedurale anterioare si fata de care actul in cauza se afla intr-un raport de dependenta functionala . 4. dupa natura conditiilor care determina ineficienta actului de procedura nulitatile pot fi : nulitati intrinseci si nulitati extrinseci. -nulitatile intrinseci intervin in cazul nesocotirii unor cerinte ce tin de natura sau substanta actului de procedura. -nulitatile extrinseci intervin in cazul nesocotirii nunor conditii exterioare ale actului de procedura. 5.dupa intinderea efectelor distructive ale sanctiunii nulitatile pot fi: nulitati totale si nulitati partiale. 6. dupa modul cum opereaza nulitatile pot fi: nulitati de drept si nulitati judiciare. -nulitatile judiciare sunt acelea care opereaza in temeiul legii fara sa mai fie necesara o hotarare de constatare a efectelor produse. Perimarea procesului civil Perimarea se infatiseaza ca o sanctiune ce se rasfrange asupra intregii activitati judiciare si care este determinata tocmai de lipsa de staruinta a partilor in solutionarea litigiului. Doctrina procesuala considera ca perimarea are un character mixt de sanctiune si de prezumtie de desistare de la judecata. Amenzi judiciare Amenda judiciara este sanctiunea care se aplica de catre instant persoanei care a savarsit o abatere in cursul ativitatii de judecata. Trasaturile amenzii judiciare sunt urmatoarele: a)amenda judiciara este sanctiunea care se aplica cumulative sau separat in cazul savarsirii unei abateri in cursul procesului civil, in cazul deci al incalcarii obligatiilor procesuale de catre parti sau de alti participant la activitatea judiciara. b)pentru faptele prevazute expres de lege pot fi amendate si alte personae decat acelea care au calitatea de parti ori participa la activitatea judiciara. c)sanctiunea amenzii judiciare se poate aplica numai in cazurile si in limitele prevazute de legea procedural; d)amenda si despagubirea se stabilesc , dupa caz , de instanta de judecata ori de catre presedintele instantei de executare; f)impotriva incheierii exista numai calea cererii de reexaminare in urma careia , dupa caz, instanta de judecata sau presedintele instantei de executare poate sa revina asupra amenzii ori despagubirii sau sa dispuna reducerea acestora; g)cererea de reexaminare poate fi facuta in termen de 15 zile dupa caz, de la data la care a fost luata masura sau de la data comunicarii incheierii; h) cererea se solutioneaza prin incheiere irevocabila, data in camera de consiliu, de catre instant de judecata ori de catre presedintele instantei de executare care a aplicat amenda sau despagubirea. Sanctiuni disciplinare Raspunderea disciplinara presupune, indeobste, savarsirea unei abateri disciplinare, avand ca elemente constitutive urmatoarele: a)o fapta –actiune sau inactiune-prin care se incalca obligatiile de serviciu; b)un subiect, autor al faptei, totdeauna persoana fizica, susceptibila sa raspunda juridiceste; c)vinovatia autorului faptei, sub forma intentiei sau a culpei. Se observa ca sanctiunile disciplinare au anumite functii bine determinate , acestea fiind: functia preventive-educativa si functia represiv-intimidanta. De altfel sanctiunile procedural determina o mai buna administrare a justitiei. In acest context se remarca obligativitatea respectarii termenelor de procedura in vederea realizarii drepturilor si intereselor legitime ale partilor, ele avand rolul de a ritma timpul procesului civil, iar in cazul nerespectarii acestor rtermene dispozitiile ;egale impugn anumite sanctiuni tocmai in scopul desfasurarii ritmice, operative a procesului civil.

Read More

Tema nr.1 Drept Procesual Civil anul 4 semestrul 1

Tema nr.1 Drept Procesual Civil anul 4 semestrul 1

Comentati idea potrivit careia  termenele sunt menite sa disciplineze activitatea procesuala

Termenul procedural este intervalul de timp înauntrul caruia trebuie îndeplinit sau, dupa caz, este oprit sa se savârseasca un anumit act de procedura.

Clasificari. Termenele procedurale pot fi clasificate în functie de mai multe criterii, astfel:

a. în functie de caracterul lor, termenele sunt:

- imperative (peremptorii), înauntrul carora trebuie îndeplinit un act de

procedura (ex: termenul de exercitare a unei cai de atac).

- prohibitive (dilatorii), înauntrul carora nu poate fi savârsit actul de procedura.

b. în functie de modul în care sunt stabilite, termenele sunt:

- legale, atunci când sunt stabilite prin lege.

- judecatoresti, stabilite de instanta în cursul procesului;

- conventionale, stabilite de parti (ex: termenul arbitrajului).

c. în functie de sancțiunea ce intervine în caz de nerespectare, termenele

sunt:

- absolute, a căror nerespectare afectează valabilitatea actelor de procedura;

- relative, care în caz de nerespectare nu afecteaza valabilitatea actului de procedura ci atrag, cel mult, sanctiuni disciplinare sau pecuniare pentru cei vinovati de nerespectarea lor.

Mod de calcul  C. proc. civ. se stabileste modul de calcul al termenelor procedurale pe ore, zile, saptamâni, luni si ani.

Termenul pe ore începe sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.

Termenul se întelege pe zile libere, ne intrând în calcul nici ziua în care a început, nici ziua când s-a împlinit.

Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamâni se împlinesc în ziua anului,lunii sau saptamânii corespunzătoare zilei de plecare.Termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfârșește într-o luna care nu are o asemenea zi, se va socoti împlinit în ultima zi a lunii.

Termenul care se sfârseste într-o zi de sarbatoare legala, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi pâna la sfârsitul primei zile de lucru urmatoare.

Caracterele termenului. Termenele joaca un rol particular în cadrul procedurii judiciare. De altfel, procedura judiciara nici nu poate fi conceputa fara existenta unor termene în cadrul carora legea impune anumite obligatii sau îndreptateste partile sa-si exercite drepturile lor. Astfel, se poate spune ca termene sunt menite sa disciplineze activitatea procesuala.

Un alt caracter al termenelor este dat de faptul ca ele au menirea de a impulsiona desfasurarea procesului civil si de a limita toate acele situatii care ar putea conduce la întârzierea judecatii. În aceasta ordine de idei se poate afirma ca cel mai adesea termenele sunt statornicite pentru a tarmuri în timp exercitiul unui drept sau pentru a restrânge limitele de timp în care se pot îndeplini anumite formalitati procedurale.

Read More

Tema nr.1 Drept international privat an 4 semestrul 1

Tema nr.1 Drept international privat an 4 semestrul 1

1. Selectati 3 norme conflictuale din materii diferite (de exemplu, familie, testament, act juridic civil) din reglementarea Noului Cod civil şi explicaţi în ce consta continutul normei, legatura si care este punctul de legatura.
2. Treceti aceste exemple de norme conflictuale prin cele doua categorii de clasificari.
3. Identificati o norma de aplicatie  imediata din Cap. al VII-lea din Noul Cod civil.
4.SPEŢA
Acţiune de divorţ cu minori. Reşedinţa minorilor în străinătate. Ipoteze. Excepţia de necompetenţă jurisdicţională a instanţelor române. Litispendenţă internaţională. Lipsa pârâtei la înfăţişare

Revenit în ţară dintr-un stat membru al Uniunii Europene, soţul depune la o instanţă din România o acţiune de divorţ, solicitând desfacerea căsătoriei, exercitarea autorităţii părinteşti în comun cu privire la copiii minori rezultaţi din căsătorie, stabilirea locuinţei acestora la locuinţa sa din România (minorii au rămas împreună cu pârâta la fosta locuinţa comună din statul membru), stabilirea contribuţiei fiecărui părinte la plata cheltuielilor de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor, precum şi a unui program de vizită pentru pârâtă.

Legal citată în statul de reşedinţă (Italia, de exemplu), pârâta formulează întâmpinare (în care declară că este de acord cu competenţa instanţelor române şi cu desfacerea căsătoriei pe baza acordului de voinţă) şi o cerere reconvenţională, prin care solicită stabilirea locuinţei copiilor la locuinţa ei din Italia, cu un program de vizită şi cu obligarea reclamantului la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor.

În cauză, sunt competente instanţele judecătoreşti din România?

Read More

Tema nr.2, Dreptul familiei, anul 4, semestrul 1

dreptul familiei (imagine generată cu AI midjourney.com)

Tema nr.2 Dreptul familiei anul 4 semestrul 1

TEMA 2

a) Calculați perioada legală de concepție a unui copil născut pe data de 20 iulie 2014. Mama copilului s-a căsătorit pe data de 1 martie 2014 (2 p.)

 R: Pentru a calcula perioada legală de concepție, putem utiliza data nașterii copilului și adăuga 266 de zile (sau 38 de săptămâni) - aceasta este durata medie a unei sarcini umane.

Așadar, perioada legală de concepție pentru un copil născut pe 20 iulie 2014 ar fi:

20 iulie 2014 - 266 zile = 27 octombrie 2013

Acest lucru înseamnă că data aproximativă a concepției este undeva în jurul datei de 27 octombrie 2013.

În ceea ce privește data căsătoriei, aceasta nu este direct relevantă pentru calculul perioadei de concepție, deoarece poate exista o variație a momentului concepției de la caz la caz și nu este neapărat legată de data căsătoriei.

b) Având aceste date, menționați care este . (1 p.)

Perioada legală de concepție a unui copil născut pe data de 20 iulie 2014 este între 22 octombrie 2013 și 28 ianuarie 2014. Aceasta se calculează prin adăugarea a 266 de zile (durata medie a unei sarcini) la data nașterii și scăderea acestei sume din data nașterii.

Mama copilului s-a căsătorit pe data de 1 martie 2014, ceea ce înseamnă că perioada cuprinsă între 22 octombrie 2013 și 28 ianuarie 2014 se afla înainte de căsătorie.

statutul legal al copilului

 În mod normal, în această situație, copilul ar fi considerat ilegitim și ar avea anumite restricții în ceea ce privește drepturile succesorale și de moștenire. Cu toate acestea, aceste restricții nu mai sunt aplicabile în România începând cu data de 1 ianuarie 2015, când a intrat în vigoare noul Cod Civil.

Astfel, statutul legal al copilului este acela de copil legitim.

c) Plecând de la o situație imaginară, redactați o acțiune în tăgada paternității promovată de soțul mamei sau de mama copilului (4 p.).

d) În situația în care se admite acțiunea în tăgada paternității formulată de dumneavoastră, precizați cum se stabilește paternitatea copilului față de un alt bărbat       

                

 e) În cazul în care acțiunea în tăgada paternității se respinge şi, ulterior, intervine divorţul părinților copilului, precizați în ce condiții acest copil (minor) poate fi adoptat de viitorul soţ al mamei, pe baza dispozițiilor Legii nr. 273/2004 (3 p.)

 f) Calculați cuantumul pensiei de întreținere la care poate fi obligat de instanța de judecată tatăl în favoarea copilului minor, în ipoteza unor venituri din muncă în cuantum de 2.400  lei și a unor rate bancare lunare în sumă de 1.200 lei. Menționăm că pârâtul mai are un copil dintr-o căsătorie anterioară și un copil din afara căsătoriei recunoscut (2 p.).

Toate subiectele sunt obligatorii pentru obținerea punctajului maxim. (15 p.) 

dreptul familiei #dreptulfamiliei

transiton word

Here are some examples about transition words / phrase:

enumerate: and, first of all, also, another, furthermore, finally, in addition

cause: because, so, due to, while, since, therefore

comparison/ contrast: same, less, rather, while, yet, opposite, much as, either

conclusion: as a result, hence, consequently, therefore, in conclusion

fuzzy signals: seems like, maybe, probably, almost

emphasis: most of all, most noteworthy, especially relevant

cuvinte tranzitive în română 

Iată câteva exemple despre cuvinte/expresie de tranziție: enumera: și, în primul rând, de asemenea, altul, mai departe, în sfârșit, în plus; cauza: deoarece, deci, datorita, in timp ce, din moment ce, prin urmare; comparație/ contrast: același, mai puțin, mai degrabă, în timp ce, totuși, opus, mult ca, fie;

concluzie: ca urmare, deci, în consecință, deci, în concluzie; semnale neclare: pare, poate, probabil, aproape; accent: mai ales, cel mai demn de remarcat, deosebit de relevant;

Read More

Tema nr.1, Dreptul familiei, anul 4, semestrul 1

Tema nr.1, Dreptul familiei ,anul 4 ,semestrul 1

imagine generata de AI pe midjourney.com

Tema nr.1 Dreptul familiei anul 4 semestrul 1

1. a) Analizați prin comparație condițiile de fond la încheierea logodnei și la încheierea căsătoriei (1 p)

b) Care sunt acțiunile civile care pot fi promovate în cazul ruperii logodnei, identificați părțile și termenul de prescripție a dreptului la acțiune (2p.)

2. Analizați cazurile de nulitate absolută a căsătoriei care pot fi acoperite  (2 p.)

3. Părțile s-au căsătorit pe data de 10 iunie 2013 în municipiul Iași, iar ultima locuință comună a fost municipiul Bacău, soțul fiind cel care a părăsit domiciliul, stabilindu-se  la părinți săi, în Galați. Din căsătoria părților a rezultat un copil, născut la data de 20 iulie 2014. Soția, rămasă în Bacău, dorește să divorțeze.

a) În ce condiții, în speță, soții pot divorța pe cale administrativă?

În speța dată, soții nu pot divorța pe cale administrativă deoarece au un copil minor. Potrivit legii, divorțul pe cale administrativă este posibil doar în cazul în care soții nu au copii minori sau, în cazul în care au copii minori, aceștia au vârsta de cel puțin un an și părinții au ajuns la un acord cu privire la exercitarea autorității părintești și la întreținerea copilului.

b) Dar pe cale notarială?

În schimb, divorțul pe cale notarială este posibil în cazul în care soții sunt de acord cu privire la toate aspectele legate de divorț, inclusiv cu privire la împărțirea bunurilor comune și la exercitarea autorității părintești în ceea ce privește copiii minori.

c) Enumerați cererile accesorii acțiunii de divorț întemeiată pe culpa soțului pârât.

Cererile accesorii aici

d) Care este instanța competentă teritorial să pronunțe desfacerea căsătoriei?

d) În cazul în care reclamanta decedează în cursul procesului de divorț, ce soluție pronunță instanța? (10 p.)

Rezolvarea la pct. 1 aici: Apasă

Iată câteva exemple despre cuvinte/expresie de tranziție: enumera: și, în primul rând, de asemenea, altul, mai departe, în sfârșit, în plus; cauza: deoarece, deci, datorita, in timp ce, din moment ce, prin urmare; comparație/ contrast: același, mai puțin, mai degrabă, în timp ce, totuși, opus, mult ca, fie;

concluzie: ca urmare, deci, în consecință, deci, în concluzie; semnale neclare: pare, poate, probabil, aproape; accent: mai ales, cel mai demn de remarcat, deosebit de relevant;

Read More

Tema nr.2 drept civil anul 4 semestrul 2

Speţa nr. 1

Prin înscrisul sub semnatură privată datat 1 septembrie 1997 şi intitulat „Contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere” M.T. şi M.G. au convenit cu M.T.V. să-i transmită în proprietate o casă şi anexe gospodăreşti, terenul aferent gospodăriei, precum şi 8 terenuri agricole în schimbul întreţinerii obligându-se a face demersurile legale pentru transferul dreptului de proprietate .

Promitentul M.T. a decedat la 15 septembrie 1997.

La data de 6 ianuarie 1998 M.A., fiică a defunctului M.T., a solicitat constatarea nulităţii absolute a convenţiei din 1 septembrie 1997 şi partajarea bunurilor obiect al acestei convenţii între moştenitorii lui M.T., anume reclamanta M.A. (fiica) şi M.G. soţia supravieţuitoare.

Probleme de soluţionat:

a) Clasificaţi bunurile cuprinse în contractual încheiat între M.T. şi M.G., pe de o parte, şi M.T.V., pe de altă parte, ţinând cont de criteriile pe care le cunoaşteţi. (2 puncte).

b) Se poate considera că între M.T: şi M.G, pe de o parte, şi M.T.V, pe de altă parte,  s-a încheiat un act juridic valabil? Argumentaţi. (3 puncte)

c) Câte părţi identificaţi în raporul juridic născut între M.T, M.G şi M.T.V.? (1 punct)

d) Care este natura raportului juridic civil concret din speţă? (1 punct)

e) Care sunt caracteristicile dreptului lui M.T.V., născut din convenţia încheiată? (2 puncte)

f) Ce soluţie va da instanţa? (1 punct)

               Speţa nr. 2

Petenta A.S. a introdus acțiune în justiție în contradictoriu cu pârâta S.D., solicitând instanței să o oblige pe pârâtă să plătească către reclamantă suma de 4560 lei reprezentând chiria neachitată în perioada mai-decembrie și de 456 lei reprezentând penalități de întârziere.

       Motivându-și acțiunea, petenta A.S. susține că a închiriat pârâtei,  prin contractul încheiat de cele două părți, un spațiu cu destinație de locuință, contract în care s-a stipulat o chirie în cuantum de 65 USD pe lună și 0,05% penalități de neplată a chriei pentru fiecare zi de întârziere.

Pârâta  a susținut că, la rândul ei, a subînchiriat, ceea ce nu era interzis în contractul principal, o cameră lui S.E., iar celelalte două lui D.R., fixând pentru primul o chirie de 25 de USD, iar pentru cel de al doilea 50 USD.

Pârâta s-a apărat arătând că nici ea nu a încasat chiria de la cei doi sub-chiriași și pentru acest motiv nuși-a achitat datoria față de A.S.

Pârâta a depus la dosar actele prin care a subînchiriat, acte sub semnătură privată, dar reclamanta a susținut că aceste acte nu sunt valabile, întrucât trebuiau incheiate în formă autentică, așa cum a fost încheiat contractul principal.

Probleme de soluționat:

1. Identificați natura raportului juridic concret din speță. (1 punct)

2. Care sunt elementele raportului juridic? (enumerați-le și apoi analizati-le pe fiecare în parte). (2 puncte)

3. Identificați subiectul activ și subiectul pasiv din speță (argumentați răspunsul). (2 puncte)

4. Clasificați, în funcție de criteriile cunoscute, dreptul subiectiv al lui A.S., dobândit prin  încheierea contractului de închiriere; aceeași operație și pentru obligația lui S.D. (2 punct)

5. Enumerați  și caracterizați categoriile de fructe reglementate de lege lata. (2 puncte)

6. Explicați distincția dintre fructe și producte.(1 punct)

Read More

Tema nr.1 drept civil anul 4 semestrul 1

Speţa nr. 1

Prin înscrisul sub semnatură privată datat 1 septembrie 1997 şi intitulat „Contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere” M.T. şi M.G. au convenit cu M.T.V. să-i transmită în proprietate o casă şi anexe gospodăreşti, terenul aferent gospodăriei, precum şi 8 terenuri agricole în schimbul întreţinerii obligându-se a face demersurile legale pentru transferul dreptului de proprietate .

Promitentul M.T. a decedat la 15 septembrie 1997.

La data de 6 ianuarie 1998 M.A., fiică a defunctului M.T., a solicitat constatarea nulităţii absolute a convenţiei din 1 septembrie 1997 şi partajarea bunurilor obiect al acestei convenţii între moştenitorii lui M.T., anume reclamanta M.A. (fiica) şi M.G. soţia supravieţuitoare.

Probleme de soluţionat:

a) Clasificaţi bunurile cuprinse în contractual încheiat între M.T. şi M.G., pe de o parte, şi M.T.V., pe de altă parte, ţinând cont de criteriile pe care le cunoaşteţi. (2 puncte).

b) Se poate considera că între M.T: şi M.G, pe de o parte, şi M.T.V, pe de altă parte,  s-a încheiat un act juridic valabil? Argumentaţi. (3 puncte)

c) Câte părţi identificaţi în raporul juridic născut între M.T, M.G şi M.T.V.? (1 punct)

d) Care este natura raportului juridic civil concret din speţă? (1 punct)

e) Care sunt caracteristicile dreptului lui M.T.V., născut din convenţia încheiată? (2 puncte)

f) Ce soluţie va da instanţa? (1 punct)

              Speta nr.2

Petenta A.S. a introdus acțiune în justiție în contradictoriu cu pârâta S.D., solicitând instanței să o oblige pe pârâtă să plătească către reclamantă suma de 4560 lei reprezentând chiria neachitată în perioada mai-decembrie și de 456 lei reprezentând penalități de întârziere.

       Motivându-și acțiunea, petenta A.S. susține că a închiriat pârâtei,  prin contractul încheiat de cele două părți, un spațiu cu destinație de locuință, contract în care s-a stipulat o chirie în cuantum de 65 USD pe lună și 0,05% penalități de neplată a chriei pentru fiecare zi de întârziere.

Pârâta  a susținut că, la rândul ei, a subînchiriat, ceea ce nu era interzis în contractul principal, o cameră lui S.E., iar celelalte două lui D.R., fixând pentru primul o chirie de 25 de USD, iar pentru cel de al doilea 50 USD.

Pârâta s-a apărat arătând că nici ea nu a încasat chiria de la cei doi sub-chiriași și pentru acest motiv nuși-a achitat datoria față de A.S.

Pârâta a depus la dosar actele prin care a subînchiriat, acte sub semnătură privată, dar reclamanta a susținut că aceste acte nu sunt valabile, întrucât trebuiau incheiate în formă autentică, așa cum a fost încheiat contractul principal.

Probleme de soluționat:

1. Identificați natura raportului juridic concret din speță. (1 punct)

2. Care sunt elementele raportului juridic? (enumerați-le și apoi analizati-le pe fiecare în parte). (2 puncte)

3. Identificați subiectul activ și subiectul pasiv din speță (argumentați răspunsul). (2 puncte)

4. Clasificați, în funcție de criteriile cunoscute, dreptul subiectiv al lui A.S., dobândit prin  încheierea contractului de închiriere; aceeași operație și pentru obligația lui S.D. (2 punct)

5. Enumerați  și caracterizați categoriile de fructe reglementate de lege lata. (2 puncte)

6. Explicați distincția dintre fructe și producte.(1 punct)

Read More