Tema nr.1 Drept Procesual Civil anul 4 semestrul 1

Tema nr.1 Drept Procesual Civil anul 4 semestrul 1

Comentati idea potrivit careia  termenele sunt menite sa disciplineze activitatea procesuala

Termenul procedural este intervalul de timp înauntrul caruia trebuie îndeplinit sau, dupa caz, este oprit sa se savârseasca un anumit act de procedura.

Clasificari. Termenele procedurale pot fi clasificate în functie de mai multe criterii, astfel:

a. în functie de caracterul lor, termenele sunt:

- imperative (peremptorii), înauntrul carora trebuie îndeplinit un act de

procedura (ex: termenul de exercitare a unei cai de atac).

- prohibitive (dilatorii), înauntrul carora nu poate fi savârsit actul de procedura.

b. în functie de modul în care sunt stabilite, termenele sunt:

- legale, atunci când sunt stabilite prin lege.

- judecatoresti, stabilite de instanta în cursul procesului;

- conventionale, stabilite de parti (ex: termenul arbitrajului).

c. în functie de sancțiunea ce intervine în caz de nerespectare, termenele

sunt:

- absolute, a căror nerespectare afectează valabilitatea actelor de procedura;

- relative, care în caz de nerespectare nu afecteaza valabilitatea actului de procedura ci atrag, cel mult, sanctiuni disciplinare sau pecuniare pentru cei vinovati de nerespectarea lor.

Mod de calcul  C. proc. civ. se stabileste modul de calcul al termenelor procedurale pe ore, zile, saptamâni, luni si ani.

Termenul pe ore începe sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.

Termenul se întelege pe zile libere, ne intrând în calcul nici ziua în care a început, nici ziua când s-a împlinit.

Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamâni se împlinesc în ziua anului,lunii sau saptamânii corespunzătoare zilei de plecare.Termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfârșește într-o luna care nu are o asemenea zi, se va socoti împlinit în ultima zi a lunii.

Termenul care se sfârseste într-o zi de sarbatoare legala, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi pâna la sfârsitul primei zile de lucru urmatoare.

Caracterele termenului. Termenele joaca un rol particular în cadrul procedurii judiciare. De altfel, procedura judiciara nici nu poate fi conceputa fara existenta unor termene în cadrul carora legea impune anumite obligatii sau îndreptateste partile sa-si exercite drepturile lor. Astfel, se poate spune ca termene sunt menite sa disciplineze activitatea procesuala.

Un alt caracter al termenelor este dat de faptul ca ele au menirea de a impulsiona desfasurarea procesului civil si de a limita toate acele situatii care ar putea conduce la întârzierea judecatii. În aceasta ordine de idei se poate afirma ca cel mai adesea termenele sunt statornicite pentru a tarmuri în timp exercitiul unui drept sau pentru a restrânge limitele de timp în care se pot îndeplini anumite formalitati procedurale.

Read More

Tema nr.1 Drept international privat an 4 semestrul 1

Tema nr.1 Drept international privat an 4 semestrul 1

1. Selectati 3 norme conflictuale din materii diferite (de exemplu, familie, testament, act juridic civil) din reglementarea Noului Cod civil şi explicaţi în ce consta continutul normei, legatura si care este punctul de legatura.
2. Treceti aceste exemple de norme conflictuale prin cele doua categorii de clasificari.
3. Identificati o norma de aplicatie  imediata din Cap. al VII-lea din Noul Cod civil.
4.SPEŢA
Acţiune de divorţ cu minori. Reşedinţa minorilor în străinătate. Ipoteze. Excepţia de necompetenţă jurisdicţională a instanţelor române. Litispendenţă internaţională. Lipsa pârâtei la înfăţişare

Revenit în ţară dintr-un stat membru al Uniunii Europene, soţul depune la o instanţă din România o acţiune de divorţ, solicitând desfacerea căsătoriei, exercitarea autorităţii părinteşti în comun cu privire la copiii minori rezultaţi din căsătorie, stabilirea locuinţei acestora la locuinţa sa din România (minorii au rămas împreună cu pârâta la fosta locuinţa comună din statul membru), stabilirea contribuţiei fiecărui părinte la plata cheltuielilor de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor, precum şi a unui program de vizită pentru pârâtă.

Legal citată în statul de reşedinţă (Italia, de exemplu), pârâta formulează întâmpinare (în care declară că este de acord cu competenţa instanţelor române şi cu desfacerea căsătoriei pe baza acordului de voinţă) şi o cerere reconvenţională, prin care solicită stabilirea locuinţei copiilor la locuinţa ei din Italia, cu un program de vizită şi cu obligarea reclamantului la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor.

În cauză, sunt competente instanţele judecătoreşti din România?

Read More

Tema nr.1, Dreptul familiei, anul 4, semestrul 1

Tema nr.1, Dreptul familiei ,anul 4 ,semestrul 1

imagine generata de AI pe midjourney.com

Tema nr.1 Dreptul familiei anul 4 semestrul 1

1. a) Analizați prin comparație condițiile de fond la încheierea logodnei și la încheierea căsătoriei (1 p)

b) Care sunt acțiunile civile care pot fi promovate în cazul ruperii logodnei, identificați părțile și termenul de prescripție a dreptului la acțiune (2p.)

2. Analizați cazurile de nulitate absolută a căsătoriei care pot fi acoperite  (2 p.)

3. Părțile s-au căsătorit pe data de 10 iunie 2013 în municipiul Iași, iar ultima locuință comună a fost municipiul Bacău, soțul fiind cel care a părăsit domiciliul, stabilindu-se  la părinți săi, în Galați. Din căsătoria părților a rezultat un copil, născut la data de 20 iulie 2014. Soția, rămasă în Bacău, dorește să divorțeze.

a) În ce condiții, în speță, soții pot divorța pe cale administrativă?

În speța dată, soții nu pot divorța pe cale administrativă deoarece au un copil minor. Potrivit legii, divorțul pe cale administrativă este posibil doar în cazul în care soții nu au copii minori sau, în cazul în care au copii minori, aceștia au vârsta de cel puțin un an și părinții au ajuns la un acord cu privire la exercitarea autorității părintești și la întreținerea copilului.

b) Dar pe cale notarială?

În schimb, divorțul pe cale notarială este posibil în cazul în care soții sunt de acord cu privire la toate aspectele legate de divorț, inclusiv cu privire la împărțirea bunurilor comune și la exercitarea autorității părintești în ceea ce privește copiii minori.

c) Enumerați cererile accesorii acțiunii de divorț întemeiată pe culpa soțului pârât.

Cererile accesorii aici

d) Care este instanța competentă teritorial să pronunțe desfacerea căsătoriei?

d) În cazul în care reclamanta decedează în cursul procesului de divorț, ce soluție pronunță instanța? (10 p.)

Rezolvarea la pct. 1 aici: Apasă

Iată câteva exemple despre cuvinte/expresie de tranziție: enumera: și, în primul rând, de asemenea, altul, mai departe, în sfârșit, în plus; cauza: deoarece, deci, datorita, in timp ce, din moment ce, prin urmare; comparație/ contrast: același, mai puțin, mai degrabă, în timp ce, totuși, opus, mult ca, fie;

concluzie: ca urmare, deci, în consecință, deci, în concluzie; semnale neclare: pare, poate, probabil, aproape; accent: mai ales, cel mai demn de remarcat, deosebit de relevant;

Read More

Tema nr.1 drept civil anul 4 semestrul 1

Speţa nr. 1

Prin înscrisul sub semnatură privată datat 1 septembrie 1997 şi intitulat „Contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere” M.T. şi M.G. au convenit cu M.T.V. să-i transmită în proprietate o casă şi anexe gospodăreşti, terenul aferent gospodăriei, precum şi 8 terenuri agricole în schimbul întreţinerii obligându-se a face demersurile legale pentru transferul dreptului de proprietate .

Promitentul M.T. a decedat la 15 septembrie 1997.

La data de 6 ianuarie 1998 M.A., fiică a defunctului M.T., a solicitat constatarea nulităţii absolute a convenţiei din 1 septembrie 1997 şi partajarea bunurilor obiect al acestei convenţii între moştenitorii lui M.T., anume reclamanta M.A. (fiica) şi M.G. soţia supravieţuitoare.

Probleme de soluţionat:

a) Clasificaţi bunurile cuprinse în contractual încheiat între M.T. şi M.G., pe de o parte, şi M.T.V., pe de altă parte, ţinând cont de criteriile pe care le cunoaşteţi. (2 puncte).

b) Se poate considera că între M.T: şi M.G, pe de o parte, şi M.T.V, pe de altă parte,  s-a încheiat un act juridic valabil? Argumentaţi. (3 puncte)

c) Câte părţi identificaţi în raporul juridic născut între M.T, M.G şi M.T.V.? (1 punct)

d) Care este natura raportului juridic civil concret din speţă? (1 punct)

e) Care sunt caracteristicile dreptului lui M.T.V., născut din convenţia încheiată? (2 puncte)

f) Ce soluţie va da instanţa? (1 punct)

              Speta nr.2

Petenta A.S. a introdus acțiune în justiție în contradictoriu cu pârâta S.D., solicitând instanței să o oblige pe pârâtă să plătească către reclamantă suma de 4560 lei reprezentând chiria neachitată în perioada mai-decembrie și de 456 lei reprezentând penalități de întârziere.

       Motivându-și acțiunea, petenta A.S. susține că a închiriat pârâtei,  prin contractul încheiat de cele două părți, un spațiu cu destinație de locuință, contract în care s-a stipulat o chirie în cuantum de 65 USD pe lună și 0,05% penalități de neplată a chriei pentru fiecare zi de întârziere.

Pârâta  a susținut că, la rândul ei, a subînchiriat, ceea ce nu era interzis în contractul principal, o cameră lui S.E., iar celelalte două lui D.R., fixând pentru primul o chirie de 25 de USD, iar pentru cel de al doilea 50 USD.

Pârâta s-a apărat arătând că nici ea nu a încasat chiria de la cei doi sub-chiriași și pentru acest motiv nuși-a achitat datoria față de A.S.

Pârâta a depus la dosar actele prin care a subînchiriat, acte sub semnătură privată, dar reclamanta a susținut că aceste acte nu sunt valabile, întrucât trebuiau incheiate în formă autentică, așa cum a fost încheiat contractul principal.

Probleme de soluționat:

1. Identificați natura raportului juridic concret din speță. (1 punct)

2. Care sunt elementele raportului juridic? (enumerați-le și apoi analizati-le pe fiecare în parte). (2 puncte)

3. Identificați subiectul activ și subiectul pasiv din speță (argumentați răspunsul). (2 puncte)

4. Clasificați, în funcție de criteriile cunoscute, dreptul subiectiv al lui A.S., dobândit prin  încheierea contractului de închiriere; aceeași operație și pentru obligația lui S.D. (2 punct)

5. Enumerați  și caracterizați categoriile de fructe reglementate de lege lata. (2 puncte)

6. Explicați distincția dintre fructe și producte.(1 punct)

Read More

Drept Civil anul 3 -Contracte -Tema nr. 1

TEMA 1

În data de 03.07.2013 A încheie cu B o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare a unui teren în valoare de 8300 EURO, plătind un avans de 2000 Euro, urmând ca diferența să fie achitată la data de 18.07.2013, când ar fi avut loc încheierea actului.

Încheierea nu a avut loc din cauza faptului că promitentul-vânzător nu ar fi făcut dezmembrarea terenului la timp (a fost plecat în vacanță). Ca urmare, A încheie cu B un act adițional la promisiunea bilaterală, prelungind termenul limită de încheiere, noul termen fiind 16.08.2013. Nici la această dată nu a avut loc încheierea actului, promitentul-vânzător venind cu diferite pretexte, precum: nu știa că trebuie scos certificatul de urbanism, că acesta ar dura circa trei săptămâni până l-ar scoate, sub promisiunea că se va încheia actul în cauză.

                               Drept Civil anul 3 -Contracte -Tema nr. 1

contractul bilateral

Răspundeți la următoarele cerințe:

1. Comparați, sub aspectul asemănărilor și deosebirilor, promisiunea unilaterală de vânzare și promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare. (1p.)

2. Dacă respectivul contract nu va fi încheiat, cumpărătorul pierde avansul dat? Argumentați. (1 p.)

3. Există o dată limită (legală) până la care contractul mai poate fi încheiat? (1 p.)

4. Care sunt posibilitățile în care acest contract poate fi încheiat între A și B? Ce se întâmplă dacă A refuză? Dar dacă B refuză încheierea contractului? (2 p.)

5. Ce se întâmplă dacă promitentul-vânzător vinde terenul unui terț? Promitentul-cumpărător pierde avansul dat? Argumentați care sunt consecințele (fraudă, înșelăciune, nulitatea vânzării cu terțul, rezoluțiune etc.). (2 p.)

6. Dacă promitentul-cumpărător are 10 ani, vânzarea mai poate fi încheiată? Argumentați. (1 p.)

7. După încheierea contractului, cumpărătorul află că terenul constituie obiectul unui litigiu aflat pe rolul judecătoriei (acțiune în revendicare introdusă de C împotriva lui A), acest aspect nefiindu-i comunicat. Ca urmare a pronunțării instanței, C devine noul proprietar al terenului. Argumentați dacă vânzarea mai este valabilă sau nu. Ce consecințe juridice creează această situație? (4 p.)

8. Redactați contractul de vânzare care s-ar fi incheiat intre cei doi, folosind datele din speță, cu respectarea tuturor condițiilor, structurii specifice acestui contract. (3 p.)

Recomandare:

Promisiunea bilaterală (sinalagmatică) de vânzare-cumpărare este un contract prin care ambele părţi se obligă, una că va vinde, iar cealaltă că va cumpăra un anumit bun la un preţ determinat, contract ce va fi perfectat în viitor. (Florin Moţiu, 2011, p. 30)

#dreptcivil #contracte #temanr1 #anul3 #promisiuneaunilaterala #promisiuneabilaterala

Read More