Tema nr.2 drept civil an.3 semestrul 2

Tema nr. 2 drept civil an.3 semestrul 2

Printr-un testament olograf, testatorul dispune următoarele:

a. îl dezmoşteneşte pe cel mai mare fiu, pe motiv că nu i-a fost aproape în ultimii ani de viaţă, iar pe fiul cel mic nedemn pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor, îl iartă, lăsându-i jumătatea de avere.

b. o dezmoşteneşte pe soţie, numai dacă aceasta îi va supravieţui;

c. recunoaşte un copil din afara căsătoriei, căruia îi lasă o sumă de bani (20.000 euro) dintr-un cont bancar

d. îi lasă fratelui său mai mare casa şi toate bunurile din gospodărie, cu dorinţa ca imobilul să nu fie înstrăinat, ci să o lase moştenire verişoarei, care, la rândul său să o lase moştenire primului născut băiat;

e. lasă soţiei fratelui său autoturismul, cu sarcina ca aceasta să plătească pentru testator o datorie de 5.000 euro către un vecin;

f. un teren îl lasă nepotului de frate N, pe care îl însărcinează cu îndeplinirea testamentului şi cu cele cuvenite înmormântării.

1. Explică ce a realizat testatorul, atunci când a îndepărtat de la moştenire pe fiul său cel mare, precum şi pe soţie, iar pe fiul cel mic l-a iertat?

2. Ce instituţie au la îndemână aceştia, având în vedere că prin testament li s-a încălcat rezerva succesorală?

3. Interpretează clauză de la lit. d din testament.

4. Stabileşte moştenitorii rezervatari din speţă.

5. Ce se întâmplă dacă la data deschiderii succesiunii, soţia fratelui de cujus-ului nu mai este în viaţă? Dar dacă aceasta renunţă la legat ori se face vinovată de injurii grave la adresa memoriei testorului?

6. În cazul în care testamentul este declarat nul, explicaţi care sunt moştenitorii testatorului şi cum se împarte moştenirea.

7. Analizează dispoziţiile art. 1.075 din Noul Cod civil referitoare la dezmoştenire.

Read More

Drept civil anul 3 semestrul 2 Tema nr.1

Tema nr. 1

La data de 15 martie 2014 a decedat A, iar rudele acestuia cu vocaţie succesorală legală generală la momentul deschiderii succesiunii sunt următoarele:

-   din clasa I: soţia supravieţuitoare, un copil din căsătorie, precum şi cei doi fraţi ai de cujus-ului;

- din clasa a II-a: tatăl şi mama de cujus-ului, cei doi fii ai celui mai mare dintre copii de cujus-ului, precum şi un nepot de frate (fratele cel mare al de cujus-ului), un copil din afara casătoriei și un nepot de fiu din căsătorie;

- din clasa a III-a: cei doi fraţi ai tatălui de cujus-ului, precum şi cele două mătuşi din partea mamei;

- din clasa a IV-a: bunicii de cujus-ului din partea mamei, două fiice ale celui mai mare dintre fraţii tatălui de cujus-ului şi câte un fiu al acestora.

1. Restabileşte componenţa legală a claselor de moştenitori, indicând pentru fiecare dintre rudele precizate gradul de rudenie cu de cujus-ul.

A se citi art. 964 alin. (1) și art. 975-983 din Noul Cod Civil

Din clasa I fac parte un copil din căsătorie, cei doi fii ai celui mai mare dintre copiii de cujus-ului, un copil din afara căsătoriei și un nepot de fiu din căsătorie.

Clasa a II-a este compusa din  ascendenţii privilegiaţi  respectivmama si tatăl  cujus-ului şi

din colateralii cu privilegii  respectiv cei doi fraţi ai de cujus-ului, un nepot al fratelelui cel mare al  cujus-ului

2. Care este data deschiderii moștenirii?

In momentul decesului  persoanei.- a se citi art. 954 alineatul (1) din Noul Cod civil

3. Explicaţi care sunt efectele nedemnităţii succesorale pentru ipoteza în care fiul din afara căsătoriei al de cujus-ului ar fi nedemn?

Persoana trebuie sa aiba capacitate succesorala si vocationala si nu trebuie sa fie nedemna de a mosteni.Citeste art. 655 din Noul Cod Civil

4. Dacă fiul din căsătorie al de cujus-ului ar fi predecedat, explică dacă este posibilă reprezentarea succesorală şi în ce condiţii ?

5. Soţia supravieţuitoare este însărcinată la data deschiderii moştenirii. În ce condiţii copilul conceput dar nenăscut are drept la moştenirea lui de cujus?

Daca copilul s-a născut viu, daca după naştere a trăit cât de puţin si daca copilul era conceput în momentul deschiderii succesiunii.

6. Dacă decujus-ul, soția și copilul din căsătoriei ar fi comorienţi, cui i-ar reveni moştenirea?

Copilului din afara casatoriei.

7. Aplicaţi principiul priorităţii claselor de moştenitori, astfel încât să explicaţi în ce ipoteze moştenirea este culeasă de rudele lui de cujus din clasa a IV-a de moştenitori legali din prezenta speţă.

Cei din clasa a IV a devin mostenitori daca :din primele trei clase nu rezulta mostenitori sau acestia exista dar nu accepta mostenirea in termen de 1 an de la data decesului cujusului  (termen prevazut de lege) sua daca cei din primele 3 clase sunt nedemni sau nu au descendenti.

8. Aplicaţi principiul proximităţii gradelor de rudenie la clasa a II-a de moştenitori din prezenta speţă, cu precizarea că fratele cel mare al de cujus-ului este predecedat. (15 puncte)

Sotul supravietuitor este mostenitor rezervatar ,deci nu poate fi inlaturat de la mostenire printr-un legat de catre de cujus.Mostenitorii de clasa a II a vin la mostenire numai in cazul in care nu exista cei din prima clasa.

#dreptcivil #an3 #semestrul2 #mostenire #cujus #succesiuni

Read More

Curs Drept Civil unitatea I,II,III,IV rezumate si Teste de Autoevaluare rezolvate

Rezumat curs 1 dr civil

Contractul de vânzare este cel mai în amănunt reglementat de Codul civil, fiind , fiind contractul cadru pentru toate celelalte contracte ce cuprind prestații reciproce. Ca element de noutate, Codul civil unifica regimul juridic al contractelor civile și comerciale, consacrându-i-se un capitolul întreg (art. 1650-1762), alături de o serie de alte norme speciale care fac referire si la vânzare. Având caractere juridice speciale care îl delimitează de toate celelalte contracte, contractul de vânzare-cumparare se încheie, în regula generala, pe baza principiului libertatii convențiilor si cel al autonomiei de voința, respectându-se conditiile generale de validitate prevazute C. civ., la care se adauga câteva particularitati. Din noua reglementare lipseste prohibirea vânzarii între soti – ceea ce, însa, nu a atras si renuntarea la revocarea donatiilor între acestia, pe timpul casatoriei. În privinta efectelor contractului, au fost expuse obligatiile vânzatorului si ale 
cumparatorului, ele fiind de altfel, de cele mai multe ori în practica, sursa litigiilor civile dintre parti. În dreptul nostru, de regula, dreptul de proprietate se transmite din chiar momentul încheierii contractului de vânzare-cumparare, de   unde  rezulta  ca   ratiunea  încheierii  contractului  o reprezinta însasi transmiterea proprietatii. fiind, asa cum se cunoaste, legea partilor. Majoritatea normelor expuse în cazul acestui contract, au caracter supletiv, partile putând deroga de la acestea, potrivit vointei lor.

Rezumat curs 2 dr civil

Donatia este un contract si nu un act juridic unilateral, ea presupunând acordul de  vointa  al celor  doua  parti,  donator  si  donatar,  însa  se  încadreaza  în categoria contractelor unilaterale, deoarece da nastere la obligatii numai în sarcina uneia dintre parti, respectiv a donatarului, a celui care primeste. Codul civil contine o serie de dispozitii speciale prin care, dupa ce atrage atentia asupra cerintelor de fond si de forma ale contractului de donatie, de natura a proteja vointa dispunatorului cu titlu gratuit, consacra caracterul definitiv,irevocabil al acestei dispozitii.Prin contractul de întretinere o parte se obliga sa efectueze în folosul celeilalte parti sau al unui anumit tert prestatiile necesare întretinerii si îngrijirii pentru o anumita durata. Daca prin contract nu s-a prevazut durata întretinerii ori s-a prevazut numai caracterul viager al acesteia, atunci întretinerea se datoreaza pentru toata durata vietii creditorului întretinerii. Potrivit art. 2257 C. civ.,principala obligatie a întretinatorului consta în prestarea întretinerii catre întretinut care, din cauza caracterului ei alimentar, trebuie executata în natura, zi de zi. Cerinta prestatiilor succesive trebuie sa vizeze deopotriva, cele doua planuri al obligatiei de  întretinere: material  si  spiritual.  Locul  executarii întretinerii este acela prevazut de parti, iar în  lipsa de stipulatie expresa, întretinerea se executa la domiciliul întretinutului. Debitorul este obligat în special  sa  asigure  creditorului  hrana,  îmbracaminte, încaltaminte,  menaj,precum si folosinta unei locuinte corespunzatoare. Întretinerea  cuprinde, de asemenea, îngrijirile si cheltuielile necesare în caz de boala. În cazul în care întretinerea are caracter viager sau atunci când creditorul decedeaza în cursul duratei contractului, debitorul are obligatia sa-l înmormânteze.
Prin contractul de  renta  viagera o  parte, numita debirentier, se  obliga  sa efectueze  în folosul  unei  anumite  persoane,  numita credirentier,  prestatii periodice, constând în sume de bani sau alte bunuri fungibile. De esenta acestui contract este elementul viager, adica durata contractului sa fie legata de timpul vietii unei persoane. În general, renta este constituita în favoarea aceluia care beneficiaza de ea, adica trebuie sa-i fie platita pe toata durata vietii si se va stinge la moartea sa. Iata provenienta caracterului aleatoriu al acestui contract, care nu depinde, nu poate fi influentat, stabilit prin vointa omului. Renta poate sa fie stabilita si în favoarea unei terte persoane, sau chiar în favoarea a mai multe persoane. este lovit de nulitate absoluta contractul care stipuleaza o renta constituita pe durata vietii unei persoane care  era decedata în ziua încheierii contractului. Nu produce,de asemenea, niciun efect contractul prin care s-a constituit cu titlu oneros o renta pe durata vietii unei persoane care, la data încheierii contractului, suferea de o boala din cauza careia a murit în interval de cel mult 30 de zile de la aceasta data.

Rezumat curs 3

Locatiunea este un contract prin care o persoana ,numita locator pune la dispozitia altei persoane,numita locatar ,folosinta temporara a unui bun,in schimbul unei sume de bani,numita chirie.Contractul se considera încheiat odata ce partile convin asupra bunului si a pretului (art. 1781);chiria poate consta nu numai într-o suma de bani, ci si în orice alte bunuri ori prestatii (art.1780). Noul Cod civil stabileste, în art. 1783, duratmaxima a locatiunii,anume 49 de ani; daca partile au stipulat un termen mai lung, acesta se reduce de drept la 49 de ani. Potrivit art. 1784 alin. 3 C.civ., daca legea nu dispune altfel, locatiunile încheiate de persoanele care, potrivit legii nu pot face decat acte de administrative nu vor depasi 5 ani, ceea ce are întelsul ca, la fel ca si în prezent, contractele de locatiune pe o perioada mai mare reprezinta acte de dispozitie. Sunt prevazute moduri de determinare a duratei locatiunii, în cazul în care partile nu au aratat aceasta si nici nu au dorit sa contracteze pe durata nedeterminata (art. 1785). Remarcam ca, potrivit art. 1798 C.civ., contractele de locatiune încheiate în forma autentica, la fel cu cele încheiate prin înscris sub semnatura privata si înregistrate la organele fiscale, reprezinta, în conditiile legii, titluri executorii pentru plata chiriei. Daca bunul reprezinta o locuinta, contractul se intituleaza contract de închiriere. 
Contractul de mandat este acel contract prin care o persoana, numita mandant, împuterniceste o alta persoana, numita mandatar, sa o reprezinte la încheierea de acte juridice, în numele ei. Forma mandatului. Împuternicirea data pentru încheierea unui act juridic supus, conform legii, unei anumite forme (e.g.forma autentica) trebuie sa respecte acea forma, sub sanctiunea aplicabila actului juridic însusi. Cu toate acestea, obligatia mentionata, instituita prin Cod Civil nu se aplica în cazul actelor juridice a caror forma este necesara doar pentru opozabilitatea actului fa?a de ter?i. Durata mandatului. Contractul de mandat va înceta în termen de trei ani de la data încheierii lui, daca partile nu  prevad  alt  termen.  Pluralitatea  de  mandatari.  În  situatia  în  care  sunt împuternicite  mai  multe  persoane  pentru  îndeplinirea  anumitor  sarcini, mandatul va trebui acceptat de catre toate aceste persoane, pentru a-si putea produce  efectele. 
 Mandatul  fara  reprezentare.  Notiune  si  varietati.
Mandatul fara reprezentare nu a mai avut pâna la intrarea în vigoare a Noului Cod Civil o reglementare expresa, interpretarile în materie având în vedere pâna în prezent concluziile impuse de doctrina. Varieta?ile acestui tip de contract sunt frecvent uzitate în practica comerciala, fiind aplicabile activitatii profesionistilor. 

Rezumat curs 4

Rezumat

Antrepriza este  un  contract  prin  care  o  persoana, numita  antreprenor, se obliga  se  execute  o lucrare,  independent  si  pe  riscul sau,  pentru  o  alta  persoana, numita client, în schimbul unui pret. Caracteristic antreprizei este faptul ca antreprenorul îsi pastreaza independenta economica si operativa si realizeaza lucrarea pe riscul sau. Antrepriza are un caracter civil numai atunci când niciuna dintre  partile  contractante  nu  are  calitatea  de comerciant. 
Societatea civila este un contract prin care doua sau mai multe persoane fizice sau persoane juridice se obliga sa puna în comun aportul lor în bani, bunuri sau munca,în vederea constituirii unui fond comun, necesar desfasurarii unei activitati în scopul împartirii beneficiilor. Tranzactia este un contract prin care se finalizeaza sau se previne un litigiu, prin concedii între parti, care constau în renuntari reciproce la pretentii sau în promisiunea unei prestatii noi în  schimbul unei  renuntari  facute  de  cealalta  parte.Tranzactia  prezintă asemanari  cu achiesarea  (recunoasterea  neconditionata a  unor  pretentii formulate  în justitie),  desistarea  (renuntarea  la  o  pretentie  proprie)  si ratificarea (manifestarea unilaterala de vointa prin care o persoana confirma, cu efect retroactiv, un act juridic). Deosebirea dintre cele tranzactie si aceste institutii juridice consta în aceea ca tranzactia presupune recunoasterea si, totodata, renuntarea reciproca la drepturi paralel si antagoniste formulate de parti. Reciprocitatea concesiilor dintre parti este de esenta tranzactiei.




Teste de autoevaluare curs 1

Unitatea 1 - 1. c; 2. b; 3. b; 4. a, b; 5. c; 6. a; 7. b; 8. b; 9. c; 10. b.


1. Contractul de vânzare:

a) este un contract unilateral;
b) poate fi cu titlu gratuit;
c) este solemn, când are ca obiect un teren, dar numai daca acesta este situat în extravilan. Raspuns corect !

2. În materia vânzarii, clauzele îndoielnice se interpreteaza în favoarea:
a) vânzatorului;
b) cumparatorului; Raspuns corect !
c) proprietarului sub conditie suspensiva.

3. În caz de evictiune partiala:
a) cumparatorul poate cere rezolutiunea contractului, în orice caz;
b) cumparatorul poate cere mentinerea contractului, cu despagubiri;Raspuns corect !
c) cumparatorul are dreptul la despagubiri în toate cazurile.

4. Dreptul de preemptiune poate avea natura:
a) contractuala;Raspuns corect !
b) legala;
c) judecatoreasca. 


5. Cum opereaza transferul dreptului de proprietate catre cumparator a bunului individual determinat vândut:
a) numai daca s-a facut predarea bunului;
b) numai daca s-a facut plata pretului;
c) indiferent daca s-a facut predarea bunului ori plata pretului.Raspuns corect !

6. În cazul contractului de vânzare care sunt obligatiile vânzatorului?
a)   sa predea lucrul vândut;Raspuns corect !
b)   sa suporte cheltuielile de ridicare a bunului; 
c)   sa îl apere pe cumparator împotriva tulburarilor de fapt provocate prin fapta unui tert.

7.  Daca evictiune este pe cale sa se produca, vânzatorul are o obligatie:
a)   de a da;
b)   de a face;Raspuns corect !
c)   de a nu face.

8.  Regulile privind raspunderea vânzatorului pentru vicii ascunse:
a)   nu se aplica la vânzarile simulate;
b)   nu se aplica la vânzarile siliteRaspuns corect !
c)   se aplica la toate vânzarile.

9.  Vânzatorul raspunde pentru vicii ascunse:
a)  numai daca a cunoscut aceste vicii;
b)  daca a neglijat bunul vândut;
c)  indiferent daca le-a cunoscut sau nu.Raspuns corect !

10. Este interzisa prin lege:
a)   vânzarea unei mosteniri;
b)   vânzarea unei mosteniri nedeschise;Raspuns corect !
c)   vânzarea drepturilor litigioase;
d)   vânzarea bunurilor viitoare;
e)   toate variantele sunt corecte.

Teste de autoevaluare curs 2

Unitatea 2 - 1. a, b, c; 2. a; 3. c; 4. c; 5. a, b.


1. Donatorul poate revoca donatia:
a) pâna în momentul primirii comunicarii de acceptare;Raspuns corect !
b) nu numai expres, ci si tacit;Raspuns corect !
c) fara a notifica donatarului revocarea.Raspuns corect !

2. Actul estimativ:
a) Este prevazut de lege pentru donatia de bunuri mobile;Raspuns corect !
b) Este prevazut de lege pentru donatia de bunuri imobile;
c) Lipsa lui nu atrage nulitatea absoluta a donatiei.

3. Donatia între absenti produce efecte:
a) din momentul acceptarii ei de catre donatar;
b) din momentul facerii ofertei;
c) din momentul primirii actului de acceptare.Raspuns corect !

4. Natura  juridica  a  contractului  prin  care  o  persoana  transmite  un  bun  altei persoane, în schimbul unei sume de bani si a întretinerii pe viata, este:
a) contract de întretinere;
b) contract de vânzare-cumparare;
c) contract de vânzare-cumparare, daca prestatia în bani reprezinta mai mult de jumatate din valoarea bunului transmis.Raspuns corect!

5. Contractul de renta viagera se poate constitui:
a) cu titlu oneros;Raspuns corect !
b) cu titlu gratuit, dar numai prin donatie;Raspuns corect !
c) cu  titlu  gratuit,  prin  donatie,  chiar  daca  nu  este  îndeplinita  forma prevazuta de lege pentru donatii.

Teste de autoevaluare curs 3

Teste de autoevaluare

Unitatea 3 - 1. a, c; 2. b; 3. b; 4. b; 5. a; 6. a; 7. b;8. a,c


1. Contractul de locatiune:
a) este cu titlu oneros;Raspuns corect !
b) poate fi cu titlu gratuit;
c) este un contract comutativ.Raspuns corect !

2. Chiria trebuie sa fie:
a) determinata sau cel putin determinabila;
b) în bani sau alte prestatii;Raspuns corect !
c) numai în bani pentru ca tine de esenta contractului.

3. Tacita relocatiune opereaza:
a) în cazul unui contract de locatiune încheiat fara a se preciza durata locatiunii;
b) daca locatarul ramâne în folosinta lucrului dupa expirarea contractului si fara ca locatorul sa-l împiedice;Raspuns corect !
c) prin consimtamântul tacit al partilor.

4. În cazul în care opereaza tacita relocatiune, contractul de locatiune:
a) nu poate fi denuntat unilateral;
b) poate fi denuntat unilateral;Raspuns corect !
c) nu produce nici un efect.

5. Pentru tulburarile de fapt provenite de la terti, locatarul se poate apara:
a) prin actiunea posesorie;Raspuns corect !
b) îl cheama în garantie pe locator;
c) prin indicarea titularului dreptului.

6.  Remiterea  spre  folosinta temporara unei  altei  persoane  a  unui  lucru  în schimbul unui pret, cu obligatia pentru aceasta din urma de a-l restitui în natura, constituie:
a) contractul de comodat (împrumut de folosinta);Raspuns corect !
b) contract de împrumut (împrumut de consumatie);
c) contract de locatiune.

7. În ce conditii actele de dispozitie pot fi încheiate de mandatar:
a)  numai în baza unei procuri generale;
b)  numai în baza unei procuri speciale; Raspuns corect !
c)  în baza unui acord tacit.

8. Mandatul înceteaza:
a)  prin revocarea de catre mandant; Raspuns corect !
b)  prin revocarea de catre mandatar; 
c)  prin moartea mandatarului.Raspuns corect !

Teste de autoevaluare Curs 4

Unitatea 4 -1. b, c; 2. b, c; 3. b, c; 4. a; 5. c.

1. Constituie caractere juridice ale contractului de societate civila:
a) oneros, aleatoriu;
b) sinalagmatic, consensual;Raspuns corect !
c) intuitu personae.Raspuns corect !

2. În cazul contractului de societate civila, aportul asociatilor poate consta în:
a) exclusiv numerar;
b) natura;Raspuns corect !
c) industrie.Raspuns corect !

3. Tranzactia, având ca obiect stingerea tuturor litigiilor dintre parti:
a) este nula 
b) este  valabila,  chiar  daca  ulterior  realizarii  ei se  descopera  acte necunoscute ambelor parti;Raspuns corect !
c) este anulabila, daca ulterior realizarii ei se descopera acte ce au fost ascunse de una din partile contractante.Raspuns corect !

4. Contractul de tranzactie care produce efecte declarative:
a) poate constitui just titlu pentru uzucapiunea de 10-20 de ani Raspuns corect !
b) produce efecte de la data încheierii sale
c) da nastere la obligatii în sarcina partilor cocontractante, în sensul ca acestea sunt tinute sa garanteze drepturile recunoscute prin tranzactie. 



5. Riscul pieirii fortuite a bunurilor aduse ca aport la constituirea unei societati civile este suportat de:
a) coindivizarii  asociati,  daca  aportul  social  a  constat  în  dreptul  de proprietate asupra acestor bunuri, chiar daca societatea a dobândit personalitate juridica;
b) coindivizarii asociati, în cazul în care aportul a constat în folosinta bunurilor respective;
c) societate, daca aceasta a dobândit personalitate juridica, iar aportul social a constat în dreptul de proprietate asupra acestor bunuri.Raspuns corect !


Raspunsuri la întrebarile din testele de autoevaluare 

Unitatea 1 - 1. c; 2. b; 3. b; 4. a, b; 5. c; 6. a; 7. b; 8. b; 9. c; 10. b.

Unitatea 2 - 1. a, b, c; 2. a; 3. c; 4. c; 5. a, b.

Unitatea 3 - 1. a, c; 2. b; 3. b; 4. b; 5. a; 6. a; 7. b;8. a,c

Unitatea 4 -1. b, c; 2. b, c; 3. b, c; 4. a; 5. c.


#dreptcivil  #teste  #autoevaluare  #cumparator  #evictiv  #anul3 #rezolvate #rezumate #locator

Read More

Tema nr.2 drept civil contracte anul3 sem.1 partea-a-2-a -speta nr.2- mandatar

                    Tema nr.2 drept civil contracte anul3 sem.1 partea-a-2-a -speta nr.2- mandatar                                                     

Tema nr.2 drept civil contracte anul3 sem.1 partea-a-2-a -speta nr.2- mandatar

                            Speta nr. 2

mandatar - A l-a împuternicit pe B pentru vânzarea unui autoturism, proprietatea lui A, la pretul minimum7.000 Euro. B, la rândul sau, l-a împuternicit pe C pentru vânzarea maşinii, fara a preciza un pret minim al vânzarii. În consecinta, maşina a fost vânduta lui D pentru pretul de 6.000 Euro, pretul fiind achitat integral, iar maşina predata cumparatorului. 

A l-a chemat în judecata pe B şi C pentru obligarea acestora, în solidar, la plata sumei de 1000 Euro, aratând ca nu au fost respectate conditiile contractului şi ca nu a fost autorizata prin contract substituirea lui B cu C. B s-a aparat aratând ca, deşi a cunoscut substituirea, A nu s-a opus acesteia, iar C a aratat ca nu a cunoscut prevederile contractului principal.

a.       Care este natura contractului încheiat între parti?

b.      În ce conditii este posibila substituirea mandatarului în executarea contractului?

c.       Aratati solutia instantei.

Rezolvarea spetei

a) În speta detaliata mai sus, contractul care a fost încheiat atât între A și B, cât și între B 

și C, este un contract de mandat.

b) În principiu, mandatul trebuie sa fie executat personal de catre mandatar. Totuși, prin 

clauza expresa, partile pot stabili posibilitatea mandatarului de a-și substitui o alta persoana în  îndeplinirea obligatiilor, caz în care mandatarul nu va fi tinut sa raspunda pentru faptele persoanei  substituite, cu exceptia situatiei în care persoana substituita era incapabila sau insolvabila în mod  notoriu. Daca nu a avut acordul mandantului, mandatarul va raspunde pentru toate faptele  substituitului ca și cum le-ar fi îndeplinit el însuși.

Chiar în absenta unei autorizari exprese, mandatarul își poate substitui un tert daca: 

-împrejurari neprevazute îl împiedica sa aduca la îndeplinire mandatul; 

-îi este imposibil sa îl înștiinteze în prealabil pe mandant asupra acestor împrejurari; 

- se poate prezuma ca mandantul ar fi aprobat substituirea daca ar fi cunoscut împrejurarile ce o justifica.

În aceste situatii mandatarul este obligat sa îl înștiinteze de îndata pe mandant cu privire la 

substituire.

c) Conform art. 2023 alin.4 din Codul Civil, Daca substituirea nu a fost autorizata de 

mandant, mandatarul raspunde pentru actele persoanei pe care și-a substituit-o ca și cum le-ar fi îndeplinit el insuși. În aceasta situatie consider ca instanta va decide plata sumei de 1000 de euro de catre mandatarul B mandantului A întrucât substituirea nu a fost autorizata prin clauza expresa.

Speta nr1. aici 

#speta #contracte #dreptcivil #an3 #sem1 #mandatar #imputernicire #tert #instanta #decide 

Read More

Tema nr.2 drept civil contracte anul3 sem.1 prima parte -speta nr.1-locatiune

                                   Speta nr. 1 

speta 1 drept civil contracte locatiune

locatiune - La 01.03.1996 între A şi B s-a încheiat un contract de #locatiune având ca obiect un autoturism.
Contractul a fost încheiat pentru o perioada de doi ani. Dupa expirarea termenului, locatarul a
continuat sa foloseasca autoturismul, iar locatarul sa primeasca pretul folosintei. În august 1998, A a
introdus actiune în instanta solicitând restituirea maşinii. În motivarea cererii, A arata ca l-a somat pe
pârât, anuntându-i concediul, însa acesta a refuzat sa-i restituie bunul. Pârâtul s-a aparat, motivând ca
termenul în care locatorul ar fi trebuit sa  faca înştiintarea prealabila pentru concediul locatiunii este
de un an şi oricum, a operat tacita relocatiune, fapt ce conduce la reînnoirea contractului pentru
perioada de întelegere initiala.

a.      Care sunt cauzele de încetare a locatiunii?
b.      Este valabil contractul încheiat între parti?
c.       Ce efecte juridice produce termenul în cazul contractului de locatiune?
d.      În ce conditii functioneaza tacita relocatiune?
e.       Ce va decide instanta?

Rezolvarea spetei :


a) Pe lânga încetarea conventionala a contractului, au fost prevazute și urmatoarele clauze de încetare a locatiunii:
 Denuntarea unilaterala a contractului de locatiune (concediul);
 Expirarea termenului;
 Rezilierea contractului de locatiune;
 Pieirea lucrului închiriat;
 Desfiintarea titlului locatorului.
b) Ramane valabil contractul încheiat între partile contractante intrucat locatarul a continuat sa foloseasca autoturismul, iar locatorul a continuat sa primeasca pretul folosintei, în aceste conditii intervine tacita relocatiune.
c) Contractul de locatiune înceteaza de drept la expirarea termenului convenit de parti sau,
dupa caz , prevazut de lege, fara a fi necesara o înștiintare prealabila (C. Civ. Art. 1809). Locatarul
este obligat sa restituie bunul la aceeași data.
d) Tacita relocatiune funcționează în situatia în care, daca dupa îndeplinirea termenului,
locatarul continua sa detina bunul și sa-și îndeplineasca obligatiile fara vreo împotrivire din partea
locatorului. În acest caz se considera încheiata o noua locatiune, în conditiile celei vechi, inclusiv în
privinta garantiilor. Noua locatiune va fi însa pe durata nedeterminata, daca prin lege sau conventia
partilor nu se prevede altfel (C. Civ. Art. 1810).

e)  Deoarece reclamantul nu a anunțat in timp util incetarea locatiunii instanta va decide respingerea cererii reclamantului ca evident nefondata.
Pentru a decide astfel, instanta de apel a reținut ca potrivit C.civ., locatiunea facuta pentru un timp determinat, inceteaza la momentul expirarii termenului, fara a fi necesara o prealabila instiintare, ori in speta contractul de inchiriere a fost incheiat pentru doi ani de zile, incepand cu data de 01.03.1996, expirand la data de 01.03.1998. In situatia in care dupa expirarea termenului, locatarul ramane in folosința imobilului, iar locatorul nu se opune, conform C.civ. se considera contractul de locatiune ca fiind innoit prin tacita relocatiune, care insa nu opereaza in situatia in care anterior implinirii termenului stipulat, locatorul a notificat concediul, chiar si in conditiile in care locatarul a continuat sa folosească bunul si dupa îndeplinirea termenului.
In cauza, locatarul nu a notificat concediul, anterior împlinirii termenului si nici nu si-a exprimat opozitia la continuarea folosintei imobilului.

Speta nr. 2 aici

#dreptcivil  #contracte  #locatiune  #reclamant  #instanta

Read More

Tema nr.2 an 2 Drept Civil sem. 1

Tema nr.2 an 2 Drept Civil sem. 1

Tema nr.2 an 2 Drept Civil sem. 1

SUBIECTUL NR. 1 (10 p.)

Proprietatea lui Primus este delimitată în mod natural de cea a lui Secundus, printr-un râu cu un debit mic de apă. În anotimpurile ploioase acesta se umflă şi devine adânc şi periculos, apele sale fiind tulburi şi greu de trecut dacă nu există un pod sau ceva improvizat în acest sens. După topirea bruscă a zăpezii, acesta s-a umflat şi a inundat proprietăţile celor doi riverani. După retragerea apelor între aceştia a izbucnit un litigiu, care a fost dedus judecăţii instanţei competente. Conflictul de interese adus în faţa instanţei constă în următoarele:

- la momentul retragerii râul şi-a schimbat cursul, cu alte cuvinte a lăsat o porţiune de teren în plus pe proprietatea lui Secundus şi a ocupat o porţiune corespunzătoare pe proprietatea lui Primus; în această situaţie, Primus a revendicat de la Secundus partea din terenul cu care proprietatea lui Secundus a crescut, respectiv proprietatea lui Primus s-a diminuat;

-  de asemenea, în momentul umflării râului, din porţiunea de teren proprietatea lui Secundus s-a desprins o bucată însemnată de teren care s-a alipit la proprietatea lui Primus; Secundus a reclamat această porţiune de teren, dar Primus a refuzat, considerând c, prin situaţia creată, pretenţiile părţilor au fost compensate;

- în această stare de neînţelegere, Primus a prins de multe ori în capcanele sale o serie de animale de casă ale lui Secundus, acesta din urmă solicitând despăgubiri pentru animalele prinse şi ucise. Primus a recunoscut că acestea au fost prinse de el, dar nu le-a ademenit, ci au venit singure şi nu vede de ce să le mai restituie. Instanţa a dat dreptate atât lui Secundus, dar şi lui Primus.

Probleme de soluţionat:

1. Ce instituţie de drept civil este incidentă în speţă?

2. De câte feluri este aceasta, stabilind si exemple pentru fiecare caz.

3. Definiţi modalitatea şi arătaţi sediul materiei.

4. Câte tipuri ale instituţiei identificaţi în speţă?

5. Cum soluţionaţi speţa? 

SUBIECTUL NR. 2 (5 p.)

Analizaţi comparativ uzucapiunea pornind de la prevederile acestora în Vechiul Cod civil şi actuala reglementare.

Rezolvarea aici

Daca link-ul nu functioneaza specificati in comentariu

#dreptcivil #tema2 #an2 #sem1

Read More

Tema nr.2 drept civil an 1 sem. 1

Tema nr.2 drept civil an 1 sem. 1

tema rezolvata

tema-nr-2-drept-civil-anul-1-sem-1

1. Identificați natura actului juridic concret. Actul juridic concret - contractul de vânzare cumpărare privind imobilul înstrăinat de către reclamant către fiica soţiei sale din cea de-a doua căsătorie - este un act juridic bilateral, oneros, de dispoziţie cu caracter patrimonial. Acesta este un act juridic obligaţional, natura acestuia rezultând din obligaţiile pe care şi le asumă părţile prin semnarea lui, şi anume : vânzătorul să-i vândă casa cumpărătoarei, iar aceasta să achite preţul tranzacţiei şi să îl întreţină pe vânzător, întrucât acesta are o vârstă înaintată, după cum este precizat în acţiunea introductivă.

 2. Identificați subiectele actului juridic.

 Subiectele actului juridic sunt :

reclamantul, care este atât subiect activ, în calitatea sa de vânzător – titularul dreptului de proprietate asupra imobilului , cât şi subiect pasiv din cauză că acesta are obligaţia de a preda imobilul, după efectuarea plăţii;

 fiica soţiei reclamantului din cea de-a doua căsătorie care este atât subiect pasiv din cauză că aceasta are obligaţia de efectuare a plăţii precum şi de îngrijire a reclamantului, şi de asemeni  de subiect activ, în calitatea sa de titular de drepturi de creanţă, îndreptățit să pretindă subiectului pasiv, debitorului, îndeplinirea prestaţiei la care s-a obligat, respectiv predarea bunului aflat în litigiu, după achitarea obligaţiilor care îi revin.

 3. Enumerați condițiile prevăzute de lege pentru validitate ale actului juridic civil. Analizați aceste condiții prin raportarea comparativă la Codul civil abrogat la 1 octombrie 2011 și Codul civil în vigoare.

 Condițiile prevăzute de lege pentru validitate ale actului juridic civil sunt:

 a) Condiţii de fond: - capacitatea de a contracta; „Art. 29 . Limitele capacităţii civile1 (1) Nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă sau lipsit, în tot sau în parte, de capacitatea de exerciţiu, decât în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.

(2) Nimeni nu poate renunţa, în tot sau în parte, la capacitatea de folosinţă sau la capacitatea de exerciţiu.”

Vânzătorul are o vârstă înaintată, deci îndeplineşte condiţia impusă de a avea vârsta minimă de 18 ani şi printr-o concluzie logică, deşi nu este precizat în acţiunea introductivă, fiica soţiei reclamantului din cea de-a doua căsătorie are de asemeni vârsta minimă de 18 ani. Rămâne tot de concluzionat logic din cele prezentate că aceştia doi îndeplinesc şi condiţiile de sănătate mintală necesare. consimţământul; un obiect determinat şi licit; o cauză licită şi morală; Consimţământul este liber exprimat prin semnarea de catre părţi a contractului de vânzare cumpărare. Obiectul determinat şi licit al actului juridic este imobilul. Cauza licită şi morală a actului juridic este vânzarea cumpărarea imobilului.

 b) Condiţii de formă;

1.Legea 287/2009 privind Noul cod civil republicat in Monitorul Oficial 505/201, aplicabil din 1.10.2011

2 .Întrucât actul juridic concret - contractul de vânzare cumpărare privind imobilul înstrăinat de către reclamant către fiica soţiei sale din cea de-a doua căsătorie – este un contract de vânzare cumpărare cu clauză, acesta se încadrează în categoria actelor juridice atipice, drept pentru care nu au o formă prestabilită de lege, aşa cum ar fi fost cazul unui contract de vânzare cumpărare fără clauză care este un act juridic tipic a cărui formă este stabilită legal.

4. Enumerați și analizați comparativ (vechea legislație și cea în vigoare) viciile de consimțământ.

 „SECŢIUNEA a 3-a Încheierea contractului Art. 1206 Cazuri (1) Consimţământul este viciat când este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violenţă. (2) De asemenea, consimţământul este viciat în caz de leziune.”2 „Art. 953 Consimțământul nu este valabil, când este dat prin eroare, smuls prin violentă, sau surprins prin dol.”

 Tip viciu de consimţământ

1. Eroare Art. 954 Eroarea nu produce nulitate decât când cade asupra substanţei obiectului convenţiei.

Eroarea nu produce nulitate când cade asupra persoanei cu care sa contractat, afară numai când partea care, la momentul încheierii contractului, se afla într-o eroare esenţială poate cere anularea acestuia, dacă cealaltă parte ştia sau, după caz, trebuia să ştie că faptul asupra căruia a purtat eroarea era esenţial pentru Art. 1207 Eroarea Cod civil vechi Cod civil nou.

2. Legea 287/2009 privind Noul cod civil republicat in Monitorul Oficial 505/201, aplicabil din 1.10.2011

3. Codul Civil actualizat 2011 – pana la data de 8.05.2011

consideraţia persoanei este cauza încheierea contractului. principală, pentru care s-a făcut convenţia.

 Eroarea este esenţială: 1. când poartă asupra naturii sau obiectului contractului; 2. când poartă asupra identităţii obiectului prestaţiei sau asupra unei calităţi a acestuia ori asupra unei alte împrejurări considerate esenţiale de către părţi în absenţa căreia contractul nu s-ar fi încheiat; 3. când poartă asupra identităţii persoanei sau asupra unei calităţi a acesteia în absenţa căreia contractul nu s-ar fi încheiat.

Eroarea de drept este esenţială atunci când priveşte o normă juridică determinantă, potrivit voinţei părţilor, pentru încheierea contractului.

4.Eroare neesenţială

 Eroarea care priveşte simplele motive ale contractului nu este esenţială, cu excepţia cazului în care prin voinţa părţilor asemenea motive au fost considerate hotărâtoare.

5. Eroarea nescuzabilă

Art. 1208 Eroarea nescuzabilă

 Contractul nu poate fi anulat dacă faptul asupra căruia a purtat eroarea putea fi, după împrejurări, cunoscut cu diligente rezonabile.

 Eroarea de drept nu poate fi invocată în cazul dispoziţiilor legale accesibile şi previzibile.

6. Eroarea asumată 

  Art. 1209 Eroarea asumată Nu atrage anularea contractului eroarea care poartă asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost asumat de cel care o invocă sau, după împrejurări, trebuia să fie asumat de acesta.

7. Eroarea de calcul

Art. 1210 Eroarea de calcul Simpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului, ci numai rectificarea, afară de cazul în care, concretizându-se într-o eroare asupra cantităţii, a fost esenţială pentru încheierea contractului. Eroarea de calcul trebuie corectată la cererea oricăreia dintre părţi.

8. Eroarea de comunicare sau de transmitere

Art. 1211 Eroarea de comunicare sau de transmitere Dispoziţiile privitoare la eroare se aplică în mod corespunzător şi atunci când eroarea poartă asupra declaraţiei de voinţă ori când declaraţia a fost transmisă inexact prin intermediul unei alte persoane sau prin mijloace de comunicare la distanţă.

 9.Dolul

Art. 960 Dolul este o cauză de nulitate a convenţiei când mijloacele viclene, întrebuinţate de una din părţi, sânt astfel, încât este evident că, fără aceste maşinaţii, cealaltă parte n-ar fi contractat. Dolul nu se presupune

Art. 1214 Dolul (1) Consimţământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părţi ori când aceasta din urmă a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie. (2) Partea al cărei consimţământ a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului, chiar dacă eroarea în care sa aflat nu a fost esenţială. (3) Contractul este anulabil şi atunci când dolul provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părţi. (4) Dolul nu se presupune.

10. Violenţa

Art. 956 Este violenţă totdeauna când, spre a face pe o persoană a contracta, i s-a insuflat temerea, raţionabilă după dânsa, că va fi expusă persoana sau averea sa unul rău considerabil şi prezent. Se ţine cont în această materie de etate, de sex şi de condiţia persoanelor. Art. 957 Violenta este cauză de nulitate a convenţiei şi când s-a exercitat asupra soţului sau a soţiei, asupra descendenţilor şi ascendenţilor

Art. 1216 Violenţa (1) Poate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul unei temeri justificate induse, fără drept, de cealaltă parte sau de un terţ. (2) Există violenţă când temerea insuflată este de aşa natură încât partea ameninţată putea să creadă, după împrejurări, că, în lipsa consimţământului său, viaţa, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav şi iminent. (3) Violenţa poate atrage anularea contractului şi atunci când este îndreptată împotriva unei persoane apropiate, precum soţul, soţia, ascendenţii ori descendenţii părţii al cărei consimţământ a fost viciat. (4) În toate cazurile, existenţa violenţei se apreciază ţinând seama de vârsta, starea socială, sănătatea şi caracterul celui asupra căruia s-a exercitat violenţa, precum şi de orice altă împrejurare ce a putut influenţa starea acestuia la momentul încheierii contractului.

5. Evidențiați diferențele în ce privește reglementarea viciilor de consimțământ în Codul civil în vigoare .

 Diferențele în ceea ce privește reglementarea viciilor de consimțământ în Codul civil în vigoare faţă de Codul Civil abrogat la 01.10.2011 se referă la introducerea noţiunilor de eroare nescuzabilă, asumată de calcul şi de comunicare sau de transmitere, precum şi aceea a dolului comis de un terţ: „Art. 1215 Dolul comis de un terţ (1) Partea care este victima dolului unui terţ nu poate cere anularea decât dacă cealaltă parte a cunoscut sau, după caz, ar fi trebuit să cunoască dolul la încheierea contractului. (2) Independent de anularea contractului, autorul dolului răspunde pentru prejudiciile ce ar rezulta.”

6. Indicați sancțiunea conform noului Cod civil pentru fiecare dintre cele două cauze de ineficacitate invocate de reclamant .

 Sancțiunea conform noului Cod civil pentru fiecare dintre cele două cauze de ineficacitate invocate de reclamant, şi anume : - neplata preţului, o cauză posterioară încheierii contractului;  - nulitatea pentru viciu de consimţământ, cauză contemporană cu încheierea contractului, nu este de nulitate relativă, conform art. 1256, plurilateral:

Legea 287/2009 privind Noul cod civil republicat in Monitorul Oficial 505/201, aplicabil din 1.10.2011 Art. 1.256 Nulitatea contractului plurilateral

În cazul contractelor cu mai multe părţi în care prestaţia fiecărei părţi este făcută în considerarea unui scop comun, nulitatea contractului în privinţa uneia dintre părţi nu atrage desfiinţarea în întregime a contractului, afară de cazul în care participarea acesteia este esenţială pentru existenţa contractului.

7. Există în speță cu violența ca viciu de consimțământ? Care e sancțiunea în acest caz (conform noului Cod civil)? Argumentați. Nu există în speță violența ca viciu de consimțământ, întrucât din analiza speţei reiese că nu se poate dovedi că starea de sănătate, vârsta, starea socială caracterul şi sexul pârâtei ar conduce la concluzia de violenţă asupra reclamantului. Pe de altă parte, în cazul în care acestea ar fi dovedite cu martori sau alte dovezi, sancțiunea în acest caz ar fi aceea de anulare a contractului,  conform art.1216 - Cod Civil.

Speța nr. 2.

Încheiere de autentificare nr. XXXX

Anul 2011, luna septembrie, ziua 05

În fața mea, ....................................., notar public s-au prezentat: D.D. cetățean român identificat prin C.I. seria G.K. nr. 127089 eliberat la data de 10.12.1995, M.A. cetățean român, identificat prin C.I. seria D.E. nr. 147685, eliberat la data de 03.04.1993, care după citirea actului au consimțit la autentificarea prezentului înscris și au semnat toate exemplarele lui.

În temeiul legii se declară autentic prezentul înscris.

Notar public,

Semnat X

Probleme de soluționat:

1.      Ce formă îmbracă acum actul? (1 punct)

 autentic

2.      Care este justificarea formei mai sus relevată? (1 punct)

Activitatea notarilor publici din România este reglementată de Legea nr.36/ 1995 şi de Regulamentul de punere în aplicare a acestei legi.

Spre deosebire de actele făcute sub semnătură privată, actele autentice au o forţă probantă mai importantă conferind prin aceasta garanţii pe care alte acte nu le pot oferi.

Actul autentic se bucură de prezumţia de validitate, ceea ce dispensează pe cel care-l foloseşte de orice dovadă suplimentară, revenind celui care-l contestă să facă proba contrarie, pe calea procedurii înscrierii în fals.

Forţa probantă deosebită a actului autentificat de notarul public este dată de faptul că acesta are obligaţia să verifice cerinţele de legalitate ale actului, respectiv capacitatea părţilor de a încheia actul, consimţământul acestora pentru autentificare, dacă obiectul este determinat şi dacă cauza este licită. În acest fel se evită autentificarea unor acte care ar putea fi anulate ulterior, cu consecinţe grave pentru dobânditor.

În cazul bunurilor imobile, notarul public va verifica la Biroul de carte funciară dacă înstrăinătorul este proprietarul acestora şi dacă nu sunt grevate de sarcini cum ar fi de exemplu o ipotecă, efectuând toate formalităţile privind intabularea dreptului de proprietate.

În întreaga lui activitate profesională, notarul public trebuie să-şi exercite din plin rolul activ pentru stabilirea raporturilor juridice reale dintre părţi şi să aibă o poziţie imparţială, apărând deopotrivă drepturile şi interesele părţilor din actul juridic.

3.      Enumerați din legea data cel puțin 3 aplicații ale formei de mai sus și analizați comparativ reglementarea acestora cuprinsă în vechiul și respectiv noul cod civil.(2 puncte)

4.   Identificați cel puțin câte trei acte juridice civile pentru care condiția formei este cerută potrivit Codului civil în vigoare: ad validitatem;ad probationem; pentru opozabilitatea față de terți

- ad validitatem;

prin forma pentru valabilitatea actului juridic civil se înţelege acea condiţie de validitate, esenţială şi specială, care constă în necesitatea îndeplinirii formalităţilor prestabilite de lege, în lipsa cărora actul juridic civil nu s-ar putea naşte în mod valabil.

Forma cerută ad validitatem prezintă următoarele caractere:

- reprezintă un element constitutiv (esenţial) al actului juridic civil, în lipsa căruia actul juridic va fi lovit de nulitate absolută;

- este incompatibilă cu manifestarea tacită de voinţă, deci presupune manifestarea expresă de voinţă;

- este exclusivă, în sensul că, pentru un anumit act juridic civil solemn, trebuie îndeplinită o anumită formă, de regulă, forma autentică [de la acest caracter există însă şi excepţii, precum testamentul (art. 1041 Cod civil.), fideiusiunea (art. 2282 Cod civil.) etc.].

Cerinţele care trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem sunt următoarele:

- toate clauzele actului juridic civil trebuie să îmbrace forma cerută pentru valabilitatea sa, ceea ce înseamnă că, în principiu, nu este admisibil aşa-numitul act per relationem, adică actul în care, pentru determinarea conţinutului său, se face trimitere la o sursă externă (în cazul în care convenţia, pentru care legea pretinde forma ad validitatem, este încheiată prin corespondenţă, atât oferta de a contracta, cât şi acceptarea ofertei trebuie să îndeplinească cerinţele de formă. De asemenea, potrivit art. 7 din Legea nr. 455/2001, înscrisul în formă electronică este considerat a îndeplini condiţia de formă ad validitatem (sau, după caz,
ad probationem) dacă i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă (art. 4 pct. 4 din Legea nr. 455/2001), bazată pe un certificat calificat (art. 4 pct. 12, art. 18 şi art. 20 din Legea nr. 455/2001) şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii (art. 4 pct. 8 din Legea nr. 455/2001).);
- actul juridic aflat în interdependenţă cu un act juridic solemn trebuie să îmbrace şi el forma solemnă. Spre pildă: mandatul dat pentru încheierea unui act juridic solemn trebuie constatat printr-o procură autentică; atât pactul de opţiune, cât şi declaraţia de acceptare trebuie încheiate în forma prevăzută de lege pentru contractul pe care părţile urmăresc să îl încheie [art. 1278 alin. (5) Cod civil.], deci, dacă este cazul, forma cerută ad validitatem; cesiunea contractului şi acceptarea acesteia de către contractantul cedat trebuie încheiate în forma cerută de lege pentru validitatea contractului cedat (art. 1316 Cod civil.) etc.;

Concluzie:  In exemplul nostru exista toate condițiile necesare pentru îndeplinirea  formalităților stabilite de lege.

- ad probationem;

Arată că o anumită condiție de formă a unui act juridic este prevăzută de lege numai pentru a se putea face dovada actului, nu pentru însăși validitatea lui. Fiind facut in fata unui notar acest act îndeplinește acesta condiție, deci poate fi probata existenta sa.

- pentru opozabilitatea față de terți. (3 puncte)

Un act juridic nu poate genera, în principiu, drepturi subiective şi obligaţii pentru un terţ, în schimb drepturile şi obligaţiile părţilor din acel act juridic trebuie respectate şi de către terţi.

Opozabilitatea actului juridic faţă de terţi înseamnă dreptul părţii de a invoca acel act juridic împotriva terţului care ar ridica pretenţii în legătură cu un drept subiectiv, dobândit de parte prin actul juridic respectiv.

Doctrina şi practica judiciară mai foloseşte noţiunile de opozabilitate sau inopozabilitate în sensul existenţei dreptului, respectiv lipsa acestuia, de a cere executarea obligaţiei sau obligaţiilor la care actul a dat naştere, de către părţi sau succesorii acestora.

Din punctul de vedere al terţilor, atunci când se pune problema opozabilităţii, actul juridic apare ca un fapt juridic stricto sensu.( în sens restrâns, propriu-zis; strict)

Într-o altă formulare, opozabilitatea este calitatea unui contract sau a unui alt act juridic, a situaţiei juridice create prin acestea ori a unui drept civil subiectiv de a produce efecte faţă de părţile raportului juridic respectiv şi de a se impune respectului şi altor persoane decât cele care au calitatea de părţi (subiecte) ale acestui raport. Astfel, un contract poate fi opus nu numai părţilor care l-au încheiat si succesorilor lor în drepturi (care dobândesc calitatea de subiecte ale raporturilor juridice în care se afla autorul lor), dar şi creditorilor chirografari ai părţilor (care suferă consecinţele măririi sau micşorării patrimoniului debitorului lor, deci a gajului general al creditorilor) precum şi terţilor propriu-zişi (împotriva cărora contractul poate fi invocat ca mijloc de probă, ori ca just titlu în cadrul uzucapiunii etc.). Uneori opozabilitatea este condiţionată de îndeplinirea unor forme de publicitate (ex.: transmiterea ori constituirea unor drepturi reale, cesiunea de creanţă etc.) sau de existenţa unei date certe. Pe de altă parte, şi terţii pot să opună contractul uneia dintre părţile care l-au încheiat (ex.: rudele victimei unui accident petrecut în timpul tunul transport, pot invoca existenţa contractului de transport, deşi sunt terţi faţă de acesta, ca un temei al răspunderii civile delictuale a cărăuşului.

Actul care este consemnat in exemplu este un act juridic,prin urmare este precedat de efectul opozabilității si poate fi opus atât parților cat si altor persoane decât cele care au calitatea de parti (terțe persoane).

5.      Care sunt caracterele juridice ale formei actului juridic civil? Prezentați comparativ vechea legislație cu prevederile Codului civil în vigoare. (2 puncte)

      Caracterele juridice ale formei ad validitatem sunt următoarele:

- este un element constitutiv al actului juridic, lipsa acestuia fiind sancţionată cu      nulitatea absolută a actului;implică manifestarea expresă de voinţă, ceea ce exclude manifestarea tacită a voinţei părţilor;

      - este exclusivă, deoarece nu permite părţilor să opteze pentru o anumită formă decât în situaţia în care legea prevede posibilitatea unei opţiuni, ca, de exemplu, cazul testamentului, care, potrivit art.859 Cod civil, poate fi autentic, olograf sau mistic.

6.      Care este sancțiunea nerespectării acestei forme, atunci când aceasta este impusă pentru însăși valabilitatea actului. (1 punct)

      Codul civil  Cartea întâi - dispoziţii generale (art.1-283) 

Articolul 213. Efectele nerespectării formei autentice

 (1) Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea actului juridic.

 (2) Dacă una dintre pârti a executat total sau parţial actul juridic pentru care se cere forma autentică, iar cealaltă parte se eschivează de la autentificarea lui notarială, instanţa de judecată are dreptul, la cererea părţii care a executat total sau parţial actul juridic, să îl declare valabil dacă el nu conţine elemente care contravin legii. In cazul acesta, nu se cere autentificarea notarială ulterioara a actului juridic.

(3)   Partea care s-a eschivat neîntemeiat de la autentificarea notarială a actului juridic este obligată sa repare celeilalte părţi prejudiciul cauzat prin întârzierea autentificării.

1. Consecinţa nerespectării formei autentice a actului juridic civil atrage nulitatea lui absolută (art. 217), survenind efectele prevăzute de lege (art. 219). Dispoziţiile prezentului articol se aplică atât în cazurile când legea cere expres forma autentică, cât şi atunci când aceasta rezidă în acordul părţilor.

Dispoziţiile alineatului 2 sunt similare cu cele care erau stipulate în art. 49 al Codului Civil din 1964 şi au ca scop apărarea intereselor părţii de bună credinţă a actului juridic în cazul în care cealaltă parte se eschivează de la autentificarea lui notarială. Partea care a executat total sau parţial actul juridic în cauză poate cere instanţei de judecată să îl declare valabil, cu condiţia ca actul să nu conţină elemente care contravin legii. În acest caz hotărârea instanţei de judecată va înlocui autentificarea notarială a actului juridic.

Alineatul 3 conţine o prevedere nouă, care nu era cunoscută Codului Civil anterior: partea care s-a eschivat neîntemeiat de la autentificarea notarială este obligată să repare părţii de bună credinţă prejudicial cauzat prin întârzierea autentificării. Acest prejudiciu va include şi cheltuielile de judecată pe care le-a suferit partea de bună credinţă în legătură cu declararea actului juridic valabil de către instanţa de judecată.

#dreptcivil #tema1 #anul1 #danubius

Read More