Teste Dreptul Comerțului International an 4 semestrul 2

Teste Dreptul Comerțului International an 4 semestrul 2

Teste de autoevaluare curs

1.    Definiţi locul Dreptului comerţului internaţional în sistemul de drept:

a)    ramura sistemului de drept privat,

2.    Dreptul comerţului internaţional reprezintă:

a)    ansamblul normelor care reglementează relațiile comerciale internaționale și relațiile de cooperare economico și tehnico științifica internaționale;

3.    Raporturile juridice ale comerţului internaţional se stabilesc între:

a)    între persoane fizice şi juridice; între state suverane şi egale în drepturi;

4.    Enumeraţi subiectele dreptului comerţului internaţional:

a)    persoane fizice şi juridice; statul;

5.    Definirea obiectului dreptului comerţului internaţional pune în lumină caracteristicile fundamentale ale raporturilor juridice de drept ale comerţului internaţional astfel:

a)    caracter patrimonial şi comercial internaţional;

1.    Izvoarele interne ale Dreptului comerţului internaţional se clasifică în:

a.     izvoare specifice şi nespecifice.

2.    Uzanţele comerciale pot fi clasificate, în funcţie de aplicarea în spaţiu, sfera de cuprindere şi forţa juridică, astfel:

a.     interne, internaţionale, speciale şi generale; normative şi generale.

3.    Uzanţele comerciale pot fi exprimate în diferite forme:

a.     prin clauze şi contracte tip / condiţii generale;

4.    Sistemele de drept străine, care cârmuiesc raporturile juridice de drept a comerţului internaţional se clasifică în:

a.     sistemul de tradiţie romanistă şi sistemul common-law;

5.    Sistemul common-law cuprinde:

a.     common-law stricto-senso şi common-equity / statutary.law;

1.    Care sunt obligaţiile fiscale ale comerciantului?

a)    plata impozitului pe venituri şi pe profit precum şi plata TVA;

2.    Principalele practici de concurenţă neloială sunt:

a)    dezorganizarea şi acapararea clientelei prin oferirea de avantaje; confuzia şi denigrarea;

3.    Ţinându-se cont de titularul de capital, societăţile comerciale se clasifică în:

a)    societăţi cu capital integral de stat şi cu capital mixt, precum şi societăţile cu capital integral privat;

4.    Pentru constituirea capitalului social, asociaţii trebuie să aducă aportul lor în:

a)    natură, numerar sau industrie.

5.    Patrimoniul societăţii reprezintă:

a)    ansamblul drepturilor şi obligaţiilor care au valoare economică.

1.    Eliberarea autorizaţiei de funcţionare se realizează de către:

a)    primarii comunelor, oraşelor, municipiilor;

2.    în societatea cu răspundere limitată, obligaţii sociale sunt garantate cu:

a)    patrimoniul social;

3.    Contractul de societate se individualizează prin anumite caractere juridice:

a)    plurilateral, cu titlu oneros, consensual, comutativ şi cu executare succesivă

4.    Entităţile exogene, ale societăţilor comerciale străine includ:

a)    filiala şi sediile secundare ale acestor societăţi constituite în România.

5.    În funcţie de gradul de integrare a societăţilor comerciale pe plan internaţional, principalele forme organizatorice sunt:

a)    trustul, concernul, holding-ul şi grupul de interese;

#Teste #Dreptul #Comerțului #International #an 4 #semestrul 2

Read More

Tema nr.2 drept civil anul 4 semestrul 2

Speţa nr. 1

Prin înscrisul sub semnatură privată datat 1 septembrie 1997 şi intitulat „Contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere” M.T. şi M.G. au convenit cu M.T.V. să-i transmită în proprietate o casă şi anexe gospodăreşti, terenul aferent gospodăriei, precum şi 8 terenuri agricole în schimbul întreţinerii obligându-se a face demersurile legale pentru transferul dreptului de proprietate .

Promitentul M.T. a decedat la 15 septembrie 1997.

La data de 6 ianuarie 1998 M.A., fiică a defunctului M.T., a solicitat constatarea nulităţii absolute a convenţiei din 1 septembrie 1997 şi partajarea bunurilor obiect al acestei convenţii între moştenitorii lui M.T., anume reclamanta M.A. (fiica) şi M.G. soţia supravieţuitoare.

Probleme de soluţionat:

a) Clasificaţi bunurile cuprinse în contractual încheiat între M.T. şi M.G., pe de o parte, şi M.T.V., pe de altă parte, ţinând cont de criteriile pe care le cunoaşteţi. (2 puncte).

b) Se poate considera că între M.T: şi M.G, pe de o parte, şi M.T.V, pe de altă parte,  s-a încheiat un act juridic valabil? Argumentaţi. (3 puncte)

c) Câte părţi identificaţi în raporul juridic născut între M.T, M.G şi M.T.V.? (1 punct)

d) Care este natura raportului juridic civil concret din speţă? (1 punct)

e) Care sunt caracteristicile dreptului lui M.T.V., născut din convenţia încheiată? (2 puncte)

f) Ce soluţie va da instanţa? (1 punct)

               Speţa nr. 2

Petenta A.S. a introdus acțiune în justiție în contradictoriu cu pârâta S.D., solicitând instanței să o oblige pe pârâtă să plătească către reclamantă suma de 4560 lei reprezentând chiria neachitată în perioada mai-decembrie și de 456 lei reprezentând penalități de întârziere.

       Motivându-și acțiunea, petenta A.S. susține că a închiriat pârâtei,  prin contractul încheiat de cele două părți, un spațiu cu destinație de locuință, contract în care s-a stipulat o chirie în cuantum de 65 USD pe lună și 0,05% penalități de neplată a chriei pentru fiecare zi de întârziere.

Pârâta  a susținut că, la rândul ei, a subînchiriat, ceea ce nu era interzis în contractul principal, o cameră lui S.E., iar celelalte două lui D.R., fixând pentru primul o chirie de 25 de USD, iar pentru cel de al doilea 50 USD.

Pârâta s-a apărat arătând că nici ea nu a încasat chiria de la cei doi sub-chiriași și pentru acest motiv nuși-a achitat datoria față de A.S.

Pârâta a depus la dosar actele prin care a subînchiriat, acte sub semnătură privată, dar reclamanta a susținut că aceste acte nu sunt valabile, întrucât trebuiau incheiate în formă autentică, așa cum a fost încheiat contractul principal.

Probleme de soluționat:

1. Identificați natura raportului juridic concret din speță. (1 punct)

2. Care sunt elementele raportului juridic? (enumerați-le și apoi analizati-le pe fiecare în parte). (2 puncte)

3. Identificați subiectul activ și subiectul pasiv din speță (argumentați răspunsul). (2 puncte)

4. Clasificați, în funcție de criteriile cunoscute, dreptul subiectiv al lui A.S., dobândit prin  încheierea contractului de închiriere; aceeași operație și pentru obligația lui S.D. (2 punct)

5. Enumerați  și caracterizați categoriile de fructe reglementate de lege lata. (2 puncte)

6. Explicați distincția dintre fructe și producte.(1 punct)

Read More

Tema nr.2 drept civil an.3 semestrul 2

Tema nr. 2 drept civil an.3 semestrul 2

Printr-un testament olograf, testatorul dispune următoarele:

a. îl dezmoşteneşte pe cel mai mare fiu, pe motiv că nu i-a fost aproape în ultimii ani de viaţă, iar pe fiul cel mic nedemn pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor, îl iartă, lăsându-i jumătatea de avere.

b. o dezmoşteneşte pe soţie, numai dacă aceasta îi va supravieţui;

c. recunoaşte un copil din afara căsătoriei, căruia îi lasă o sumă de bani (20.000 euro) dintr-un cont bancar

d. îi lasă fratelui său mai mare casa şi toate bunurile din gospodărie, cu dorinţa ca imobilul să nu fie înstrăinat, ci să o lase moştenire verişoarei, care, la rândul său să o lase moştenire primului născut băiat;

e. lasă soţiei fratelui său autoturismul, cu sarcina ca aceasta să plătească pentru testator o datorie de 5.000 euro către un vecin;

f. un teren îl lasă nepotului de frate N, pe care îl însărcinează cu îndeplinirea testamentului şi cu cele cuvenite înmormântării.

1. Explică ce a realizat testatorul, atunci când a îndepărtat de la moştenire pe fiul său cel mare, precum şi pe soţie, iar pe fiul cel mic l-a iertat?

2. Ce instituţie au la îndemână aceştia, având în vedere că prin testament li s-a încălcat rezerva succesorală?

3. Interpretează clauză de la lit. d din testament.

4. Stabileşte moştenitorii rezervatari din speţă.

5. Ce se întâmplă dacă la data deschiderii succesiunii, soţia fratelui de cujus-ului nu mai este în viaţă? Dar dacă aceasta renunţă la legat ori se face vinovată de injurii grave la adresa memoriei testorului?

6. În cazul în care testamentul este declarat nul, explicaţi care sunt moştenitorii testatorului şi cum se împarte moştenirea.

7. Analizează dispoziţiile art. 1.075 din Noul Cod civil referitoare la dezmoştenire.

Read More

Drept civil anul 3 semestrul 2 Tema nr.1

Tema nr. 1

La data de 15 martie 2014 a decedat A, iar rudele acestuia cu vocaţie succesorală legală generală la momentul deschiderii succesiunii sunt următoarele:

-   din clasa I: soţia supravieţuitoare, un copil din căsătorie, precum şi cei doi fraţi ai de cujus-ului;

- din clasa a II-a: tatăl şi mama de cujus-ului, cei doi fii ai celui mai mare dintre copii de cujus-ului, precum şi un nepot de frate (fratele cel mare al de cujus-ului), un copil din afara casătoriei și un nepot de fiu din căsătorie;

- din clasa a III-a: cei doi fraţi ai tatălui de cujus-ului, precum şi cele două mătuşi din partea mamei;

- din clasa a IV-a: bunicii de cujus-ului din partea mamei, două fiice ale celui mai mare dintre fraţii tatălui de cujus-ului şi câte un fiu al acestora.

1. Restabileşte componenţa legală a claselor de moştenitori, indicând pentru fiecare dintre rudele precizate gradul de rudenie cu de cujus-ul.

A se citi art. 964 alin. (1) și art. 975-983 din Noul Cod Civil

Din clasa I fac parte un copil din căsătorie, cei doi fii ai celui mai mare dintre copiii de cujus-ului, un copil din afara căsătoriei și un nepot de fiu din căsătorie.

Clasa a II-a este compusa din  ascendenţii privilegiaţi  respectivmama si tatăl  cujus-ului şi

din colateralii cu privilegii  respectiv cei doi fraţi ai de cujus-ului, un nepot al fratelelui cel mare al  cujus-ului

2. Care este data deschiderii moștenirii?

In momentul decesului  persoanei.- a se citi art. 954 alineatul (1) din Noul Cod civil

3. Explicaţi care sunt efectele nedemnităţii succesorale pentru ipoteza în care fiul din afara căsătoriei al de cujus-ului ar fi nedemn?

Persoana trebuie sa aiba capacitate succesorala si vocationala si nu trebuie sa fie nedemna de a mosteni.Citeste art. 655 din Noul Cod Civil

4. Dacă fiul din căsătorie al de cujus-ului ar fi predecedat, explică dacă este posibilă reprezentarea succesorală şi în ce condiţii ?

5. Soţia supravieţuitoare este însărcinată la data deschiderii moştenirii. În ce condiţii copilul conceput dar nenăscut are drept la moştenirea lui de cujus?

Daca copilul s-a născut viu, daca după naştere a trăit cât de puţin si daca copilul era conceput în momentul deschiderii succesiunii.

6. Dacă decujus-ul, soția și copilul din căsătoriei ar fi comorienţi, cui i-ar reveni moştenirea?

Copilului din afara casatoriei.

7. Aplicaţi principiul priorităţii claselor de moştenitori, astfel încât să explicaţi în ce ipoteze moştenirea este culeasă de rudele lui de cujus din clasa a IV-a de moştenitori legali din prezenta speţă.

Cei din clasa a IV a devin mostenitori daca :din primele trei clase nu rezulta mostenitori sau acestia exista dar nu accepta mostenirea in termen de 1 an de la data decesului cujusului  (termen prevazut de lege) sua daca cei din primele 3 clase sunt nedemni sau nu au descendenti.

8. Aplicaţi principiul proximităţii gradelor de rudenie la clasa a II-a de moştenitori din prezenta speţă, cu precizarea că fratele cel mare al de cujus-ului este predecedat. (15 puncte)

Sotul supravietuitor este mostenitor rezervatar ,deci nu poate fi inlaturat de la mostenire printr-un legat de catre de cujus.Mostenitorii de clasa a II a vin la mostenire numai in cazul in care nu exista cei din prima clasa.

#dreptcivil #an3 #semestrul2 #mostenire #cujus #succesiuni

Read More