Teste de pe net Dreptul Comerțului International an 4 sem 2 part1

Teste de pe net Dreptul Comerțului International an 4 sem 2 part.1   - 1- 30

1- Uzantele comerciale sunt de regula:

a.	clauze tip, elaborate de catre partile raportului juridic de dreptul comertului international

2- Subiectele raportului juridic de dreptul  comertului international apartinand ordinei juridice nationale sunt :

b.	societatile civile

3- Daca o societate comerciala are mai multe sedii pe teritoriile mai multor  state determinant pentru identificarea nationalitatii acesteia este :

a.	locul unde se afla centrul principal de conducere si gestiune a activitatii statutare

4- Inchiderea procedurii de reorganizare judiciara se face:

a. prin pronuntarea unei sentinte de catre judecatorul sindic;

5- Potrivit principiului de jure gestionis  persoanele fizice si juridice, din state diferite, se situeaza :

b.	pe pozitie de egalitate juridica, chiar si statele fiind in aceasta postura

6- Membrii Grupului de Interes Economic raspund:

a.	nelimitat si solidar pentru  obligatiile sociale ale grupului cu exceptia cazului in care contractele incheiate cu tertii cocontractanti, s-a prevazut astfel;

7- Trasaturile caracteristice ale contractului de comert international sunt :

a.	comercialitatea;

8- In situatia in care se iveste un conflict intre o uzanta comerciala si o clauza contractuala care a fost stipulata in mod expres va prevala:

b.	clauza stipulata

9) Trasaturile dreptului international sunt:

b.  internationalitatea

10) Caracteristicile fundamentale ale raporturilor juridice sunt:

R:        a) caracterul volitional

b)caracterul patrimonial

            c)elementul de extraneitate

11) In obiectul dreptului comertului international nu sunt incluse:

Obiectul Dreptului Comertului International este constituit de catre :

c. raporturile juridice patrimoniale, care au un caracter volitional, precum si de de comercialitate si internationalitate.

Obiectul raportului juridic de comert international consta in :

c.	prestatia la care este obligat debitorul fata de creditor

12) Concurenta imbraca mai multe forme, precum:

a. concurenta loiala, concurenta neloiala si conventia anticoncurentiala.

13- Lex voluntatis este regula care se manifesta in sfera contractelor comerciale internationale, potrivit careia fondul si efectele obligationale ale contractelor respective vor fi deduse jurisdictiei anume aleasa de catre parti.

a.	enuntul este corect;

14- Locul executarii platii in cazul executarii voluntare a obligatiilor contractuale este :

a.	acela stipulat in contract

15- In raportul dintre comisionar si comitent exista relatii de :

b.

de mandat

16- In cazul Aquis-ului comunitar in domeniul interpretarii agentul comercial are dreptul la comision pentru tranzactiile incheiate, in termenul prevazut, atunci cand :

a.	i se incredinteaza o anumita zona geografica sau un anumit grup de clienti

17- Obligatia de conformitate a marfurilor are drept obiect :

c.	orice modalitate de indeplinire a clauzelor contractuale pe care si-a asumat-o in mod voluntar vanzatorul

18- Cumparatorul are dreptul de a cere rezolutiunea contractului de vanzare internationala :

a.	in caz de nerespectarea de catre vanzator a oricareia dintre obligatiile ce rezulta din contract sau din conventia de la Viena din 1980

19- In cadrul contractului de factoring partile sunt :

a) factorul

c) furnizorul (producatorul)

20) Grupurile de interes economic prezinta unele caractere specifice:

a) pot avea calitatea de comerciant sau necomerciant

b) se pot constitui cu sau fara capital social

c) numarul membrilor nu poate fi mai mare de 20 si nu poate avea mai mult de 500 de angajati

d) activitatea grupului trebuie sa se raporteze la activitatea membrilor sai (are caracter accesoriu)

21- Care dintre obligatiile urmatoare apartin franchisorului .

b) cedeaza concesiunea marcii sau a serviciilor

d) asigura rentabilitatea investitiei

e) urmareste respectarea metodelor si mijloacelor de comercializare

22- Clauza compromisorie este stipulatia prin care partile contractante convin ca un viitor litigiu sa fie

solutionat :

b. pe cale arbitrala

23- Compromisul se refera la un litigiu :

b.	care este nascut deja

24) Instanta de judecata va retine spre solutionare o conventie arbitrala daca:

a.  reorganizarea judiciara si falimentul, date prin lege , in mod expres, in competenta instantelor de judecata.

25- Cererea reconventionala depusa de parat se va judeca :

c.	o data cu cererea introdusa de reclamant

26- In cazul arbitrajului organizat de catre o institutie permanenta , taxele pentru organizarea arbitrajului se stabilesc si se platesc :

b.	conform regulamentului institutiei permanente de arbitraj

27- Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai pe calea :

b.	actiunii in anulare

28- Prin raportul  juridic de  dreptul  comertului  international se intelege :

c.	raportul patrimonial reglementat de o norma de drept comercial international.

29- Daca o clauza este interpretabila din cauza redactarii sale ori dintr-un alt considerent  se aplica regula de drept conform careia contractul:

a.	va produce efecte potrivit intentiilor partilor la momentul incheierii contractului

30- Clauza compromisorie care reprezinta acordul partilor de a supune litigiile ce s-ar putea naste in legatura cu contractul arbitrajului si a renunta la dreptul de a apela la organul de juridictie ale statelor, este exprimata :

b.	in cuprinsul contractului de comert international Teste de pe net Dreptul Comerțului International an 4 sem 2 part.1   - 1- 30

Read More

Teste Dreptul Comerțului International an 4 semestrul 2

Teste Dreptul Comerțului International an 4 semestrul 2

Teste de autoevaluare curs

1.    Definiţi locul Dreptului comerţului internaţional în sistemul de drept:

a)    ramura sistemului de drept privat,

2.    Dreptul comerţului internaţional reprezintă:

a)    ansamblul normelor care reglementează relațiile comerciale internaționale și relațiile de cooperare economico și tehnico științifica internaționale;

3.    Raporturile juridice ale comerţului internaţional se stabilesc între:

a)    între persoane fizice şi juridice; între state suverane şi egale în drepturi;

4.    Enumeraţi subiectele dreptului comerţului internaţional:

a)    persoane fizice şi juridice; statul;

5.    Definirea obiectului dreptului comerţului internaţional pune în lumină caracteristicile fundamentale ale raporturilor juridice de drept ale comerţului internaţional astfel:

a)    caracter patrimonial şi comercial internaţional;

1.    Izvoarele interne ale Dreptului comerţului internaţional se clasifică în:

a.     izvoare specifice şi nespecifice.

2.    Uzanţele comerciale pot fi clasificate, în funcţie de aplicarea în spaţiu, sfera de cuprindere şi forţa juridică, astfel:

a.     interne, internaţionale, speciale şi generale; normative şi generale.

3.    Uzanţele comerciale pot fi exprimate în diferite forme:

a.     prin clauze şi contracte tip / condiţii generale;

4.    Sistemele de drept străine, care cârmuiesc raporturile juridice de drept a comerţului internaţional se clasifică în:

a.     sistemul de tradiţie romanistă şi sistemul common-law;

5.    Sistemul common-law cuprinde:

a.     common-law stricto-senso şi common-equity / statutary.law;

1.    Care sunt obligaţiile fiscale ale comerciantului?

a)    plata impozitului pe venituri şi pe profit precum şi plata TVA;

2.    Principalele practici de concurenţă neloială sunt:

a)    dezorganizarea şi acapararea clientelei prin oferirea de avantaje; confuzia şi denigrarea;

3.    Ţinându-se cont de titularul de capital, societăţile comerciale se clasifică în:

a)    societăţi cu capital integral de stat şi cu capital mixt, precum şi societăţile cu capital integral privat;

4.    Pentru constituirea capitalului social, asociaţii trebuie să aducă aportul lor în:

a)    natură, numerar sau industrie.

5.    Patrimoniul societăţii reprezintă:

a)    ansamblul drepturilor şi obligaţiilor care au valoare economică.

1.    Eliberarea autorizaţiei de funcţionare se realizează de către:

a)    primarii comunelor, oraşelor, municipiilor;

2.    în societatea cu răspundere limitată, obligaţii sociale sunt garantate cu:

a)    patrimoniul social;

3.    Contractul de societate se individualizează prin anumite caractere juridice:

a)    plurilateral, cu titlu oneros, consensual, comutativ şi cu executare succesivă

4.    Entităţile exogene, ale societăţilor comerciale străine includ:

a)    filiala şi sediile secundare ale acestor societăţi constituite în România.

5.    În funcţie de gradul de integrare a societăţilor comerciale pe plan internaţional, principalele forme organizatorice sunt:

a)    trustul, concernul, holding-ul şi grupul de interese;

#Teste #Dreptul #Comerțului #International #an 4 #semestrul 2

Read More

Fraudarea legii in dreptul international privat

         Fraudarea legii in dreptul international privat                                     domeniile in care apare 

            1. statutul persoanei fizice: stare civila, capacitate si relatii de familie. De regula in aceasta materie, frauda consta in schimbarea cetateniei, domiciliului ori resedintei.

                                         Speta Bertola

 Doi cetateni intalieni domiciliati in Romania au cerut divortul in fata instantelor romane, care au respins actiunea, pentru ca legea italiana competenta nu permitea divortul. Pentru a frauda legea italiana, sotii au facut demersuri pentru pierderea cetateniei italiene, devenind apatrizi. Dupa aceea, s-a introdus o noua cerere de divort, de data aceasta, actiunea a fost admisa, facandu-se aplicarea legii romane, competenta in situatia apatrizilor. Prin aceste demersuri, a fost fraudata legea italiana.

      Este de  remarcat, ca in prezent, ca urmare a aplicarii dispozitiilor art.22 coroborat cu art.20 alin.2 din Legea 105/1992, o asemenea frauda nu mai este posibila, intrucat legea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor, care guverneaza si divortul, continua sa reglementeze si efectele casatoriei in cazul in care unul dintre soti isi schimba, dupa caz, cetatenia sau domiciliul.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

                                       Speta Mihaiescu 

Dna. Mihaiescu, cetatean roman a avut in Franta, un copil din afara casatoriei, cu un cetatean francez. In fata instantelor franceze a fost introdusa o prima actiune, pentru stabilirea paternitatii din afara casatoriei, permisa de legea franceza, dar interzisa de legislatia romana. Intrucat copilul figura in cadrul actiunii ca cetatean roman, prin aplicarea legii personale a acestuia actiunea a fost respinsa. Mai inainte de a ajunge procesul in caile de atac, mama copilului a obtinut pentru acesta cetatenia franceza. Prin aceasta, s-a obtinut ca instanta superioara sa aplice legea franceza (comuna atat pretinsului tata cat si copilului) si ca actiunea sa fie admisa. In acest mod, s-a fraudat legea romana, care interzicea stabilirea paternitatii din afara casatoriei.
         In prezent asemenea frauda nu mai este posibila in fata instantelor romane, deoarece, conform art.28 din Legea 105/1992, filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a acestuia de la data nasterii sale.

Read More

Poziția femeii romane, în viața juridică romană și civilă.

Poziția femeii romane în viața juridică romană și cea civilă.

Redactează un eseu structurat de 30-60 rânduri în care să analizezi următoarele : 

 - asemănările și deosebirile între capacitatea juridică romană și civilă coroborată cu noul cod civil ; 

 - poziția femeii romane în viața juridică romană și cea civilă.

 - evoluția instituției persoanelor juridice în dreptul roman.

 Tema nr. 1, Drept constituțional, sem. 2, an 1

Poziția femeii romane în viață juridică romană si cea civilă

Pozitia femeii romane în viata juridică romană si cea civilă

photo source : https://www.pinterest.com/pin/343118065332584278/

Viața juridică romană

În Dreptul Roman artiști teatrali sau gladiatorii (meserii blamate) nu aveau capacitatea juridica. Ea putea fi pierdută atunci când :

Se pierdea libertatea ceea ce ducea implicit la pierderea statutului de cetățean si de cap de familie, ca urmare a a exilului sau emigrării, pierderea sau modificarea statutului juridic

Cetățenii romani  aveau totalitatea drepturilor civile si politice, încheiau acte juridice conforme dreptului civil roman, participau la legiuni si încheiau casatorii.

Cetățenia romana era dobândita prin naștere sau prin acte ulterioare nașterii: adopția, merite deosebite fata de societatea romana, eliberarea din sclavie etc.

Ca asemănare și cetățenia română  se dobândește prin naștere și prin adopție.

Copilul născut in cadrul căsătoriei  era considerat cetățean roman si daca era născut in afara căsătoriei   achiziționa statutul mamei la acea data.

· Capacitatea juridica in funcție de vârsta :

· Pana la 7 ani erau lipsiți de capacitatea de exercițiu

· De la 7 pana la 12 si 14 ani, aveau capacitatea juridica limitata.

· Pana la 25 de ani erau in deplinătatea capacităților juridice. Dacă nu aveau părinți se supuneau curatelei începând cu secolul III dc.

· Persoanele de la 25 de ani in sus erau pe deplin capabili si nu se supuneau curatelei.

In NCC capacitatea juridica se dobândește de la vârsta de 16 ani(-limitata) si deplina la 18 ani.

O alta asemănare este forma legii: in dreptul roman conține un preambul circumstanțial (praescriptio), textul însuși (rogatio) și sancțiunile prevăzute (sanctio).Similar si in timpurile noastre legea este compusa din : preambul, textul legii si sancțiuni.

Evoluția instituției persoanelor juridice în dreptul roman

Dreptul roman consta într-un set de reguli, care au constituit sistemul roman juridic timp de 13 secole, începând cu fondarea Romei (753 î.Hr.), până la sfârșitul domniei împăratului Justinian (565 d.Hr.).  La trei ani după moartea lui Iustinian, Italia a fost invadată de lombarzi, Imperiul Roman de Apus pierzând, în cele din urmă, multe dintre valorile civilizației Romei antice şi patrimoniul acesteia (inclusiv cele juridice).

            Cutumele si viața juridică romană                                                                                          

Cele mai multe civilizații din antichitate au fost conduse prin cutume sau prin hotărâri arbitrare date după bunul plac al regilor și preoților. La Roma acestea reglementau existența cotidiană din oraș începând de la organizarea timpului (calendarul). Inițial dreptul roman se aplica patricienilor, folosindu-se de tradiție (mos maiorum). 

Lex duodecim tabularum

În prima jumătate a secolului al V-lea î.Hr. are loc o revoltă a plebeilor care considerau că și ei aveau dreptul să cunoască şi să interpreteze un cod de legi. Ca urmare, își face apariția Legea celor 12 table (Lex duodecim tabularum), creata de o comisie formata din 10 membrii (decemvirii) ce a abordat toate domeniile de drept, subliniind care erau procedurile ce trebuiau să fie urmate pentru toate crimele. Ei au făcut o lege transparentă, care în teorie se aplica tuturor cetățenilor, proclamând egalitatea dintre patricieni şi plebei. Dar, în general, cei bogați au găsit modalități să scape de pedepse. 

      Textul legii a fost afișat în Forum, dar din păcate textul original a fost distrus în incendiul provocat în timpul invaziei galilor (390 î.Hr.). Legile celor 12 table nu au fost niciodată abrogate, dar unele au căzut în desuetudine de-a lungul timpului. 

Mandata

      Legile celor 12 table, cunoscută de toți romanii pe de rost, sunt completate în timpul Republicii de legi emise de comiții, senat și magistrați. În timpul Imperiului dreptul este inspirat de edictele împăraților, de instrucțiunile date funcționarilor (mandata), din decrete punctuale și din răspunsurile date de împărat la întrebările particularilor și ale magistraților (rescripta). 

Influența filozofilor greci

       Începând cu secolul al IV-lea AC sub influența filozofilor greci (în special a stoicilor) se produce o laicizare a dreptului roman care permite trecerea de la aplicarea cutumei la căutarea dreptății. Juriști consulți celebrii se afirmă acum, precum Cato cel Bătrân şi P. Mucius Scaevola. Fiul  celui din urmă – Quintus Mucius Scaevola – a întemeiat prima școală de drept (a cărui elev a fost şi Cicero) şi a publicat prima culegere de ius civile (drept civil) din 18 cărți. 

 La sfârșitul secolului I d. c, în perioada Imperiului, la Roma îşi disputau întâietatea două şcoli de drept, cea a Proculienilor (creată de Proculus şi Labeo) şi cea a Sabinienilor (creată de Capito şi Sabinus). Secolele următoare cunosc opere importante ale unor importanţi jurişti precum Papinianus, Gaius, Paulus şi Ulpinianus. 

  În secolul al VI-lea d.c. împăratul Justinian (527-565) a angajat jurişti pentru a face o compilaţie cuprinzătoare a legilor romane, din care a rezultat codul iustinian (Codex Iustiniani).  

juridică romană 

Iată câteva exemple despre cuvinte/expresie de tranziție: enumera: și, în primul rând, de asemenea, altul, mai departe, în sfârșit, în plus; cauza: deoarece, deci, datorita, in timp ce, din moment ce, prin urmare; comparație/ contrast: același, mai puțin, mai degrabă, în timp ce, totuși, opus, mult ca, fie;

concluzie: ca urmare, deci, în consecință, deci, în concluzie; semnale neclare: pare, poate, probabil, aproape; accent: mai ales, cel mai demn de remarcat, deosebit de relevant;

Read More

Teste autoevaluare Dreptul Transporturilor anul 3 sem. 1

Teste autoevaluare Dreptul Transporturilor anul 3 sem. 1

Teste autoevaluare Dreptul Transporturilor anul 3 sem. 1

1. Transportul, ca obiect al dreptului transporturilor, reprezinta:

b)activitatea de deplasare in spatiu a unor persoane sau bunuri prin intermediul unui mijloc de transport si prin utilizarea unei cai de transport adecvate;

2. Dreptul transporturilor reprezinta:

a)ansamblul de reglementari privitoare la activitatea profesionala organizata de carausi, cu vehicule corespunzatoare, pentru a deplasa,pe baze contractuale si in conditii legale, persoane si/sau bunuri;

3. Transportul e clasificat in transport de persoane si transport de bunuri in functie de:

b)obiectul transportului;

4. Fiecare mod de transport are in compunere:

a)infrastructura si mijloacele de transport;

5. Prin transportatori se înțelege:

a)persoanele fizice sau juridice autorizate sa efectueze transporturi, interne sau internationale, de persoane sau bunuri, in interes public sau in interes propriu, cu mijloace de transport detinute in
proprietate sau in chirie, precum si in leasing;

6. Prin modificarea art. 9 alin.1 din O.G. nr.17/1997, survenita ca urmare a adoptarii Legii nr. 51/2002, infrastructurile de transport sunt calificate ca fiind:

a)de interes national sau european;

7. Mijloacele de transport sunt definite in cuprinsul art. 9 alin.2 din O.G. nr.17/1997 ca fiind:

b)mijloace mobile amenajate pentru transportul de persoane sau bunuri, cu sau fara propulsie, special destinate da se deplaseze pe o cale de comunicatie rutiera, navala, feroviara sau aeriana;


Unitatea I
1.b; 2.a; 3.b; 4.a; 5.a; 6a;7b.

Teste de autoevaluare

1. Conditiile de suspendare sau de anulare a atestatelor, certificatelor, licentelor sau brevetelor acordate sunt stabilite de:

a)transportatori;

2. Contractul de transport de marfuri este acel contract în care:

a)o parte, în calitate de caraus, se obliga în schimbul unei sume de bani sa transporte sub paza sa si înauntrul uni termen o anumita cantitate de marfuri pe care se obliga sa le predea destinatarului indicat de expeditor;

3. Calitatea de debitor al pretului contractului de transport apartine, în principiu: 

b)expeditorului; 

4. Contractul de transport se considera, din punct de vedere practic, ca are deplin efect:

a)din momentul aplicarii stampilei carausului pe document;

5. In caz de transport deficitar expeditorul poate:

c)sa mentina contractul sau sa rezilieze unilateral contractul.

6. Executarea obligatiei caracteristice carausului are loc în momentul:

a)sosirii marfii la destinatie si receptia acesteia de catre destinatar;

7. Eliberarea mijlocului de transport dupa predarea marfii este una din obligatiile:

c)destinatarului;

8. In controlul calitativ si cantitativ al marfurilor, daca se constata urme de violare, avarie, sustragere:

c)se încheie proces-verbal de constatare pentru înlaturarea prezumtiei de raspundere a carausului.

9. La ajungerea marfii la destinatie, carausul poate cere sechestrul:

a)daca destinatarul nu poate fi gasit sau exista neîntelegeri în privinta marfii transportate;

10. Pentru ca instanta sa autorizeze sechestrul asupra marfii la cererea unui creditor al expeditorului sau al destinatarului, cel interesat trebuie:

c)sa dovedeasca ca a formulat actiune contra debitorului si sa achite o cautiune.

11. Raspunderea civila (delictuala sau contractuala) a carausului ara caracter:

a)reparatoriu;

12. In transportul de marfuri carausul raspunde:

c)atât pentru paguba efectiva, cat si pentru beneficiul nerealizat.

13. Daca întârzierea transportului este de doua ori mai mare decât termenul în care acesta trebuia efectuat, carausul poate:

b)pierde întreg pretul transportului;

14. Raspunderea carausului poate interveni:

a)atât în cazul raspunderii delictuale cat si în cazul raspunderii contractuale; 

15. Transporturile succesive sunt transporturi care se executa de doi sau mai multi carausi si se întâlnesc, în special, în transporturile:

a)feroviare;

Unitatea II
1. a; 2. a; 3. b; 4. a; 5. c; 6. a;7. c, 8. c, 9. a,10. c,11. a,12. c,13. b,14. a,15. a.


1. Expeditia de marfuri este o operatiune de intermediere intre:

a) furnizor si caraus;

2. In virtutea contractului de expeditie, clientul este obligat sa plateasca: 

c) pretul serviciilor  prestate  de  catre  expeditionar, precum  si  spezele suportate pentru îndeplinirea contractului.

3. Pentru plata comisionului, expeditionarul beneficiaza de:

c) un drept de retentie si de un privilegiu asupra marfii transportate.

4. Expeditionarul garanteaza clientului:

b) sosirea încarcaturii la destinatie,conservarea bunei stari a marfurilor pe parcurs si executarea corecta a obligatiilor de catre comisionarul substituit;

5. Expeditionarul are ca obiectiv esential în organizarea transportului:

a) realizarea deplasarii cat mai rapid si economic; 

6. Expeditia de marfuri are ca obiect:

a) asigurarea   de   catre   expeditionar   în   beneficiul   expeditorului   a circuitului marfii de la expeditor la destinatar, adica tot ce este necesar pentru a face posibila deplasarea marfii;

7. Expeditia constituie o activitate:

a) de prestari servicii;

8. Expeditionarul  îsi asuma fata de client o obligatie:

a) de rezultat;

Unitatea III
1. a; 2. c; 3. c; 4. b; 5. a; 6. a;7. a, 8. a.

Teste de autoevaluare

1. Cu privire la infrastructura feroviara, legea reglementeaza expres sau implicit urmatoarele categorii de contracte speciale:

c)contractul de concesiune, contractul de acces si contractul de activitate.

2. Contractul de concesiune în transportul feroviar are ca obiect:

a)infrastructura privata si se încheie intre C.N.C.F.R. si Ministerul Transporturilor;
.
3. Pentru angajarea culpei carausului feroviar, cel îndreptatit la despagubiri:

b)formuleaza o reclamatie administrativa înainte de introducerea actiunii în instanta;

4. In interesul O.U.G. nr. 12/1998, modificata  si completata prin O.U.G 55/2011, transportul feroviar semnifica:

b)orice deplasare de persoane si bunuri realizata cu vehicule feroviare de  catre operatori de transport feroviar; 

5. Activitatile care au ca obiect asigurarea desfasurarii în siguranta a transportului feroviar constituie:

b)serviciile adiacente transportului feroviar;

6. Siguranta si protectia infrastructurii feroviare se asigura prin instituirea: 

c)unei zone de siguranta si a unei zone de protectie a infrastructurii feroviare publice.

7. Contractul de concesiune care are ca obiect infrastructura feroviara se încheie pentru:

b)50 de ani;

8. In baza contractului de acces, C.N.C.F.R. pune la dispozitia carausului:

a)utilizarea caii ferate si a macazurilor, curentul electric de tractiune necesar, accesul la facilitatile din statii, magazii sau statii de depozitare, precum si accesul la telecomunicatiile speciale feroviare;

9. Contractele de activitate încheiate la nivel national cu Ministerului Transporturilor, în numele statului, reglementeaza:

c)raporturile dintre gestionarul infrastructurii feroviare publice si operatorii de transport feroviar, pe de o parte si institutiile publice, pe de alta parte.

10. Contractele de activitate se aproba de catre Guvern si se încheie pentru o perioada de:

c) 4 ani.

11. Documentul de transport pe calea ferata este:

b) scrisoarea de trasura;

12. Termenele în transportul feroviar de stabilesc functie de:

b) felul vagoanelor;

13. Raspunderea carausului feroviar este angajata pentru urmatoarele forme de încalcare a contractului de transport:

a) pentru pierderea totala sau partiala a marfii, pentru avarierea marfii,pentru depasirea termenului contractului;

14. In caz de întârziere în efectuarea transportului, calea ferata este obligata sa plateasca:

b) 2% din tariful de transport pentru fiecare zi de întârziere, fara ca suma totala sa depaseasca jumatate din tariful de transport;

15. Termenul general de prescriptie în transportul feroviar intern este de:

a)1 an si, prin exceptie, de 2 ani pentru unele dintre actiunile determinate de regulamentul de transport pe caile ferate;

Raspunsuri la întrebarile din testele de autoevaluare

Unitatea IV
1. c; 2. a; 3. b; 4. b; 5. b; 6. c; 7. b; 8. a; 9. c; 10. c; 11. b; 12. b; 13. a; 14. b; 15. a.

#autoevaluare #teste #dreptultransporturilor #scrisoare #trasura #concesiune

Read More