Drept Internațional Privat an 4 sem 1 Teste rezolvate
I drept internațional privat
1. Doi cetățeni români se căsătoresc la sediul Ambasadei României din Franța.
Elementul de extraneitate este:
b) nu există nici un element de extraneitate;
2. Un cetăţean român şi un cetăţean italian, căsătoriţi şi cu reședința în
România, adoptă în Italia un copil cetăţean român. Elementul de extraneitate
este:
a) instanţa care încuviinţează adopţia;
b) cetăţenia străină a unuia dinte adoptatori;
c) domiciliul adoptatorilor.
3. Metoda conflictuală presupune:
a) alegerea legi competente să reglementeze un raport juridic cu un
element de extraneitate cu ajutorul normei conflictuale;
c) legea desemnată de norma conflictuală este, după caz, legea forului,
legea străină sau ambele.
4. Norma conflictuală are în structura sa următoarele elemente:
b) conţinutul şi legătura;
5. Cetăţenia poate fi punct de legătură pentru raporturile juridice care privesc:
c) moştenirea mobiliară.
6. Dacă într-un litigiu cu element de extraneitate judecătorul român identifică
o normă de aplicaţie imediată (de poliţie) din sistemul de drept naţional,
procedează la următoarele:
b) înlătură norma conflictuală şi aplică, din oficiu, norma de aplicaţie
imediată;
II drept internațional privat
1. Prin conflictul de legi se înțelege:c) situația în care sunt susceptibile a fi aplicate două sau mai multe
sisteme de drept diferite, cu care raportul juridic are legătură, prin
elementul de extraneitate.
2. În cazul viciilor de consimţământ la încheierea unui act juridic, calificarea
lor potrivit legii române, este:
b) o condiţie care ţine de statutul personal;
3. Retrimiterea se întâlneşte
b) numai în cazul conflictului negativ de
conflictuale;
4. Retrimiterea este exclusă în următoarele situaţii:
a) pentru determinarea cetăţeniei unei persoane;
b) pentru aplicarea regulii locus regit actum;
c) părţile au ales legea aplicabilă contractului potrivit autonomiei de
voinţă.
5. Legea străină se aplică de către instanţa română:
a) din oficiu, independent de voinţa părţilor;
b) la cererea uneia dintre părţi;
c) cu titlu de lex causae.
6. Sancţiunea fraudei la lege în dreptul internaţional privat este:
a) inopozabilitatea actului în statul a cărei lege a fost înlăturată;
b) nulitatea absolută a actului;
III drept internațional privat
Teste de autoevaluare1. Cetățenii străini care sunt titularii unui drept de ședere permanentă pe
teritoriul României:
a) au acces la piaţa muncii;
c) nu pot ocupa funcţii şi demnităţi publice.
2. Străinul aflat în România are, printre altele, şi următoarele obligaţii:
a) respectarea scopului pentru care li s-a acordat dreptul de a intra şi,
după caz, de a rămâne pe teritoriul României;
b) să plătească taxele şi impozitele prevăzute de legea română;
c) să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care i s-a
aprobat şederea.
3. Intrarea pe teritoriul României poate fi refuzată străinilor care:
a) au săvârşit infracţiuni pe perioada altor şederi în România;
b) au introdus sau au încercat să introducă ilegal alţi străini în România;
c) suferă de maladii care pun în pericol grav sănătatea publică, stabilite
prin ordin al ministrului de resort.
4. Dreptul de şedere permanentă pe teritoriul României se acordă străinilor
dacă îndeplinesc condiţiile:
a) au avut o şedere continuă şi lungă în ultimii 5 ani anteriori depunerii
cererii;
b) fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului
minim pe economie;
c) cunosc limba română cel puţin la nivel satisfăcător.
5. Ieşirea străinului din România nu este permisă dacă:
a) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală şi numai dacă s-a instituit
interdicţia de părăsire a localităţii sau a ţării;
c) are de executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri
judecătorești definitive.
IV drept internațional privat
1. În dreptul internațional privat român, legea aplicabilă statutului personal al
persoanei fizice este:
a) legea statului a cărei cetăţenie o are persoana în cauză (lex patriae);
b) în subsidiar, lex domicilii pentru situaţii speciale prevăzute de lege;
2. Efectele căsătoriei încheiate între cetăţenii români aflaţi în străinătate sunt
guvernate de:
a) legea statului pe teritoriul căruia şi-au stabilit domiciliul, ca lex domicilii;
3. În cazul în care un cetăţean român este căsătorit cu un cetăţean străin,
divorţul poate fi guvernat de:
a) legea domiciliului comun, dacă soţii domiciliază împreună;
b) legea română, dacă legea străină nu permite divorţul sau îl admite în
condiţii mai restrictive;
c) legea statului cu care întreţine în comun cele mai strânse legături.
4. Recunoaşterea hotărârii judecătoreşti străine poate fi refuzată dacă
a) hotărârea este rezultatul unei fraude comise în procedura din
străinătate;
b) hotărârea contravine ordinii publice de drept internaţional privat
român;
c) litigiul a fost soluţionat între aceleaşi părţi printr-o hotărâre a unei
instanţe române sau se află în curs de soluţionare la instanţele române
la data sesizării instanţelor străine.
5. Autorităţile române competente să aplice apostila Convenţiei de la Haga
pentru suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine sunt:
b) tribunalul pentru documentele prevăzute la lit. a;
c) prefecturile pentru documentele administrative.
persoanei fizice este:
a) legea statului a cărei cetăţenie o are persoana în cauză (lex patriae);
b) în subsidiar, lex domicilii pentru situaţii speciale prevăzute de lege;
2. Efectele căsătoriei încheiate între cetăţenii români aflaţi în străinătate sunt
guvernate de:
a) legea statului pe teritoriul căruia şi-au stabilit domiciliul, ca lex domicilii;
3. În cazul în care un cetăţean român este căsătorit cu un cetăţean străin,
divorţul poate fi guvernat de:
a) legea domiciliului comun, dacă soţii domiciliază împreună;
b) legea română, dacă legea străină nu permite divorţul sau îl admite în
condiţii mai restrictive;
c) legea statului cu care întreţine în comun cele mai strânse legături.
4. Recunoaşterea hotărârii judecătoreşti străine poate fi refuzată dacă
a) hotărârea este rezultatul unei fraude comise în procedura din
străinătate;
b) hotărârea contravine ordinii publice de drept internaţional privat
român;
c) litigiul a fost soluţionat între aceleaşi părţi printr-o hotărâre a unei
instanţe române sau se află în curs de soluţionare la instanţele române
la data sesizării instanţelor străine.
5. Autorităţile române competente să aplice apostila Convenţiei de la Haga
pentru suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine sunt:
b) tribunalul pentru documentele prevăzute la lit. a;
c) prefecturile pentru documentele administrative.
Nota: Au fost bifate numai raspunsurile corecte
#drept #international #privat #teste #an4 #rezolvate
