Drept Internațional Privat, an 4, sem 1 Teste rezolvate

Drept Internațional Privat an 4 sem 1 Teste rezolvate

I drept internațional privat

1. Doi cetățeni români se căsătoresc la sediul Ambasadei României din Franța.
Elementul de extraneitate este:

b) nu există nici un element de extraneitate;

2. Un cetăţean român şi un cetăţean italian, căsătoriţi şi cu reședința în
România, adoptă în Italia un copil cetăţean român. Elementul de extraneitate
este:
a) instanţa care încuviinţează adopţia;
b) cetăţenia străină a unuia dinte adoptatori;
c) domiciliul adoptatorilor.
3. Metoda conflictuală presupune:
a) alegerea legi competente să reglementeze un raport juridic cu un
element de extraneitate cu ajutorul normei conflictuale;
c) legea desemnată de norma conflictuală este, după caz, legea forului,
legea străină sau ambele.
4. Norma conflictuală are în structura sa următoarele elemente:

b) conţinutul şi legătura;

5. Cetăţenia poate fi punct de legătură pentru raporturile juridice care privesc:

c) moştenirea mobiliară.
6. Dacă într-un litigiu cu element de extraneitate judecătorul român identifică
o normă de aplicaţie imediată (de poliţie) din sistemul de drept naţional,
procedează la următoarele:

b) înlătură norma conflictuală şi aplică, din oficiu, norma de aplicaţie
imediată;

II drept internațional privat

1. Prin conflictul de legi se înțelege:

c) situația în care sunt susceptibile a fi aplicate două sau mai multe
sisteme de drept diferite, cu care raportul juridic are legătură, prin
elementul de extraneitate.

2. În cazul viciilor de consimţământ la încheierea unui act juridic, calificarea
lor potrivit legii române, este:


b) o condiţie care ţine de statutul personal;

3. Retrimiterea se întâlneşte

b) numai în cazul conflictului negativ de
 conflictuale;

4. Retrimiterea este exclusă în următoarele situaţii:

a) pentru determinarea cetăţeniei unei persoane;
b) pentru aplicarea regulii locus regit actum;
c) părţile au ales legea aplicabilă contractului potrivit autonomiei de
voinţă.

5. Legea străină se aplică de către instanţa română:
a) din oficiu, independent de voinţa părţilor;
b) la cererea uneia dintre părţi;
c) cu titlu de lex causae.

6. Sancţiunea fraudei la lege în dreptul internaţional privat este:
a) inopozabilitatea actului în statul a cărei lege a fost înlăturată;
b) nulitatea absolută a actului;

III drept internațional privat

Teste de autoevaluare
1. Cetățenii străini care sunt titularii unui drept de ședere permanentă pe
teritoriul României:
a) au acces la piaţa muncii;

c) nu pot ocupa funcţii şi demnităţi publice.

2. Străinul aflat în România are, printre altele, şi următoarele obligaţii:
a) respectarea scopului pentru care li s-a acordat dreptul de a intra şi,
după caz, de a rămâne pe teritoriul României;
b) să plătească taxele şi impozitele prevăzute de legea română;
c) să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care i s-a
aprobat şederea.

3. Intrarea pe teritoriul României poate fi refuzată străinilor care:
a) au săvârşit infracţiuni pe perioada altor şederi în România;
b) au introdus sau au încercat să introducă ilegal alţi străini în România;
c) suferă de maladii care pun în pericol grav sănătatea publică, stabilite
prin ordin al ministrului de resort.

4. Dreptul de şedere permanentă pe teritoriul României se acordă străinilor
dacă îndeplinesc condiţiile:
a) au avut o şedere continuă şi lungă în ultimii 5 ani anteriori depunerii
cererii;
b) fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului
minim pe economie;
c) cunosc limba română cel puţin la nivel satisfăcător.

5. Ieşirea străinului din România nu este permisă dacă:
a) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală şi numai dacă s-a instituit
interdicţia de părăsire a localităţii sau a ţării;

c) are de executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri
judecătorești definitive.

IV drept internațional privat

1. În dreptul internațional privat român, legea aplicabilă statutului personal al
persoanei fizice este:
a) legea statului a cărei cetăţenie o are persoana în cauză (lex patriae);
b) în subsidiar, lex domicilii pentru situaţii speciale prevăzute de lege;

2. Efectele căsătoriei încheiate între cetăţenii români aflaţi în străinătate sunt
guvernate de:
a) legea statului pe teritoriul căruia şi-au stabilit domiciliul, ca lex domicilii;

3. În cazul în care un cetăţean român este căsătorit cu un cetăţean străin,
divorţul poate fi guvernat de:
a) legea domiciliului comun, dacă soţii domiciliază împreună;
b) legea română, dacă legea străină nu permite divorţul sau îl admite în
condiţii mai restrictive;
c) legea statului cu care întreţine în comun cele mai strânse legături.

4. Recunoaşterea hotărârii judecătoreşti străine poate fi refuzată dacă

a) hotărârea este rezultatul unei fraude comise în procedura din
străinătate;
b) hotărârea contravine ordinii publice de drept internaţional privat
român;
c) litigiul a fost soluţionat între aceleaşi părţi printr-o hotărâre a unei
instanţe române sau se află în curs de soluţionare la instanţele române
la data sesizării instanţelor străine.
5. Autorităţile române competente să aplice apostila Convenţiei de la Haga
pentru suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine sunt:

b) tribunalul pentru documentele prevăzute la lit. a;
c) prefecturile pentru documentele administrative.

Nota: Au fost bifate numai raspunsurile corecte

#drept #international #privat #teste #an4 #rezolvate

Read More

Tema nr.1 Drept International an 2 sem. 1

                     Tema nr.1 Drept International an 2 sem. 1

                    Tema nr.1 Drept International an 2 sem. 1

Redactează un eseu cu titlul „Regula relativității efectelor tratatului”, care să aibă 4-5 pagini, format A4, Times New Roman, 12 pct. spaţiere la 1,5 rânduri, toate marginile 2 cm, note de subsol 10 pct.

Lista bibliografică se prezintă în ordine alfabetică la sfârşitul eseului, în funcţie de iniţiala numelui autorilor şi de anii de apariţie a lucrărilor, în cazul în care sunt citate mai multe lucrări ale aceloraşi autori.

Eseul, în format word.doc sau pdf., trebuie încărcat pe platforma Danubius online, la secţiunea Teme din cadrul site-ului de curs DD2105 ID.

Pentru evaluare vor conta si aspectul grafic si expunerea logică şi coerentă a ideilor, argumentarea opiniilor ştiinţifice cu referinţe la operele doctrinarilor, utilizarea propriilor argumente în baza documentării individuale, cu formularea de concluzii originale, nivelul lingvistic al expunerii (utilizarea corectă a terminologiei juridice, stilul etc.)
Toate temele vor fi verificate cu programul antiplagiat Ephorus!!!!!!!

Pentru întrebări şi discuţii referitoare la această temă, puteți utiliza secţiunile Chat, Mesaje şi Forumuri, pe care le găsiţi în meniul din coloana stângă a acestei pagini.

Rezolvarea aici

Daca link-ul nu funcționează lasati un comentariu

Read More

Tema nr.1 dreptul mediului an 3 sem 1

                           Tema nr.1 dreptul mediului an 3 sem 1

Titlul temei: Reglementări naţionale şi europene referitoare la dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic

                   Tema nr.1 dreptul mediului an 3 sem 1

În elaborarea temei vă rugăm să aveți în vedere următoarele aspecte:

*în introducere trebuie să se facă referire la: actualitatea şi importantă temei; scopul şi obiectivele propuse în lucrare; gradul de investigație a temei (expunerea autorilor şi a literaturii din domeniu);
conținutul propriu-zis al lucrării – maximum 15 pagini;
*concluzii (rezumatul rezultatelor obţinute şi valoarea elaborărilor propuse, se menţionează modalitățile de realizare a obiectivelor formulate în introducere şi se expun opiniile şi contribuţia personală în studierea şi elucidarea problemei abordate);
*bibliografie (în lista bibliografică se inserează doar lucrările consultate; bibliografia se redactează în ordinea alfabetică a numelor autorilor, iar în lipsa menţionării lor, în ordinea alfabetică a titlurilor).
*Autorul temei este obligat să facă în textul lucrării referinţe la sursele utilizate în elaborarea lucrării. Referinţele se numerotează prin cifre şi se prezintă în subsolul fiecărei pagini. Notele de subsol se tehnoredactează cu Font Times New Roman, caractere de mărimea 10 la 1 rând. Autorul lucrării trebuie să citeze în mod corect toate sursele prezentate, inclusiv figuri, tabele, ilustraţii, diagrame. Se citează nu doar preluarea unor fraze de la alţi autori, dar şi parafrazarea şi sumarizarea ideilor exprimate de aceştia. Încălcarea acestor norme etice poartă numele de plagiat.    

Toate sursele bibliografice incluse în lucrare trebuie să se regăsească în lista bibliografică finală, după cum toți autorii incluşi în lista bibliografică trebuie să fie inserați în textul lucrării. Preluarea identică a unei fraze sau paragraf va fi citată prin indicarea inclusiv a paginii din sursa utilizată, dar şi prin ghilimele şi forma italică a literelor.



Rezolvare

In Constitutia Romaniei se stipuleaza

Dreptul la mediu sănătos

ARTICOLUL 35 (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.

Atât  la  nivel  mondial  cât  și  la  nivel  european  și  național,necesitatea recunoașterii unui drept uman nou și fundamental,dreptul la un mediu sănătos și echilibrat ecologic,s-a prefigurat treptat.
Principala problema care interesează este in ce măsura indivizii pot invoca dreptul subiectiv
la un mediu sănătos,cu obligația corelativa ce revine statelor in fata unui organ jurisdicțional
international.
Dreptul la mediu a fost consacrat în jurisprudența europeană „prin ricoșeu”,   adică prin
interpretarea  extensivă  a  domeniului  de  aplicație  a  unor  drepturi  prevăzute  expres  de
dispozițiile  Convenției.Cu toate  ca nu  exista  nici  o prevedere în  cadrul Convenției  şi  în
protocoalele sale adiționale care să facă referire în mod expres la dreptul la un mediu sănătos
si  echilibrat  ecologic,Curtea  Europeană  a  Drepturilor  Omului  a  recunoscut  atât  prin
intermediul jurisprudenței sale cât şi a Comisiei Europene ,că anumite tipuri de deteriorări
ale mediului cu consecințe grave pentru indivizi, sau chiar eșecul autorităților publice de a
furniza informații despre riscurile ecologice şi la care indivizii sunt expuși, pot constitui o
încălcare a altor drepturi protejate de Convenție, ca de exemplu dreptul la viata,consacrat de
Art.2 din Convenție,dreptul la respectarea vieții private şi de familie,consacrat de Art.8(1),
ori dreptul la proprietate,stipulat in Art.1 din Protocolul Adițional nr.1.la Conventie.
Tratatele comunității  nu prevăd în mod expres dreptul la un mediu sănătos sau la
calitatea vieții. În apărarea unor astfel de drepturi fundamentale, Curtea Europeană de Justiție
s-a inspirat  frecvent  din tradițiile constituționale  comune ale  statelor  membre  ale Uniunii
precum şi  din tratatele  internaționale  la care  acestea  au contribuit  sau la care  sunt  parte.
Tratatul cheie în acest sens îl constituie Convenția Europeană a Drepturilor Omului
.
Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii  Europene din 2001,  stabilește la art.  37
referitor la protecția mediului că,  un nivel înalt de protecție a mediului şi de îmbunatățire a
calității  trebuie  să  fie  integrată  în  politica  Uniunii  Europene  şi  să  fie  garantate  potrivit
principiului dezvoltării durabile.  Aceste prevederi au fost criticate însa de către Parlamentul
European, pe motiv că  nu acordă indivizilor un drept la un mediu curat
Până la Actul Unic European, nu au existat  prevederi  exprese si clare în cuprinsul
Tratatelor referitoare la protecția mediului,  principala activitate a Comunității  fiind dirijată
inițial, către construirea pieței interne iar atunci când erau adoptate directive, erau invocate ca
temei  juridic Preambulul Tratatului de la Roma precum şi art.  2 din TCE. Primele acte ale
instituțiilor comunitare pentru protecția mediului au fost adoptate la sfârșitul anilor ’60 ,iar ca
urmare a Consiliului European de la Paris, în 1972, au fost elaborate  programe de acţiune
succesive, bazate pe probleme ecologice
Activitatea de legiferare a continuat dupa prima Conferința mondiala despre mediu
din 1972 de la Stockholm,precum si ca urmare a Conferinței  privind mediul si dezvoltarea de
la  Rio  de  Janeiro  din  1992,fiind  în  vigoare  peste  200  de  instrumente  juridice  specifice
legislaţiei secundare, conform C .E.
Dreptul  european  consacra norme  generale  distincte  pentru  protecția
mediului,  spre  exemplu,in  Titlul  XVI  (XIX)  intitulat  „Protecția  Mediului”  a  Tratatului
instituind Comunitatea Europeană, semnat la Roma, la 25 martie 1957.
Ţinând cont de existenţa unor situaţii diferite în regiunile Uniunii, politica de mediu
pune un accent  deosebit  pe un nivel  ridicat  de protecţie si  conservare durabila,astfel  incat
obiectivul  principal  urmărit  îl  constituie  „adoptarea  de  măsuri  adecvate,  care  să  asigureeficienţa necesară în acţiunea de combatere a poluării”

#dreptulmediului #an3 #sem1 #mediu #ecologic #sanatos

Read More

Tema nr. 1 drept financiar anul 3 sem. 1

Tema nr. 1 drept financiar anul 3 sem. 1

                                    Tema nr. 1 drept financiar anul 3 sem. 1

1. Printr - un contract de închiriere încheiat la data de 01.09.2005 , A închiriază societății B un imobil. La pct. 7 din contract se prevede faptul ca" toate impozitele si taxele se plătesc de către chiriaș".
La 15.09.2007, A este trimis în judecata pentru infracțiunea prevazuta de art.9.alin.1 lit.a din Legea nr.241/ 2005 cu modificările și completările in vigoare, reținându-se faptul ca pentru anii 2005 si 2006 nu a declarat venitul din cedarea folosinței bunului închiriat si nu a plătit impozitul pe venitul aferent.
A se apară invocând clauza din contract, potrivit căreia aceste obligații reveneau chiriașului.

rezolvarea speței

Sunteți judecător, soluția și motivarea.


Indicații pentru rezolvarea speței :


Se va tine cont de CAP. IV VENITURI DIN CEDAREA FOLOSINȚEI BUNURILOR la ART. 61 intitulat "Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinței bunurilor" -din Codul Fiscal
Judecătorul va hotărâ ca proprietarul este bun de plata.Pentru a rezolva speța citiți art.61 din Codul Fiscal

Il giudice e pronto con la sentenza :)

#dreptfinanciar #speta #speța

Read More