Tema nr.1 dreptul mediului an 3 sem 1
Titlul temei: Reglementări naţionale şi europene referitoare la dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic
 |
Tema nr.1 dreptul mediului an 3 sem 1În elaborarea temei vă rugăm să aveți în vedere următoarele aspecte: |
conținutul propriu-zis al lucrării – maximum 15 pagini;
*concluzii (rezumatul rezultatelor obţinute şi valoarea elaborărilor propuse, se menţionează modalitățile de realizare a obiectivelor formulate în introducere şi se expun opiniile şi contribuţia personală în studierea şi elucidarea problemei abordate);
*bibliografie (în lista bibliografică se inserează doar lucrările consultate; bibliografia se redactează în ordinea alfabetică a numelor autorilor, iar în lipsa menţionării lor, în ordinea alfabetică a titlurilor).
*Autorul temei este obligat să facă în textul lucrării referinţe la sursele utilizate în elaborarea lucrării. Referinţele se numerotează prin cifre şi se prezintă în subsolul fiecărei pagini. Notele de subsol se tehnoredactează cu Font Times New Roman, caractere de mărimea 10 la 1 rând. Autorul lucrării trebuie să citeze în mod corect toate sursele prezentate, inclusiv figuri, tabele, ilustraţii, diagrame. Se citează nu doar preluarea unor fraze de la alţi autori, dar şi parafrazarea şi sumarizarea ideilor exprimate de aceştia. Încălcarea acestor norme etice poartă numele de plagiat.
Toate sursele bibliografice incluse în lucrare trebuie să se regăsească în lista bibliografică finală, după cum toți autorii incluşi în lista bibliografică trebuie să fie inserați în textul lucrării. Preluarea identică a unei fraze sau paragraf va fi citată prin indicarea inclusiv a paginii din sursa utilizată, dar şi prin ghilimele şi forma italică a literelor.
Rezolvare
In Constitutia Romaniei se stipuleaza
| Dreptul la mediu sănătos | ARTICOLUL 35 (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător. |
Atât la nivel mondial cât și la nivel european și național,necesitatea recunoașterii unui drept uman nou și fundamental,dreptul la un mediu sănătos și echilibrat ecologic,s-a prefigurat treptat.
Principala problema care interesează este in ce măsura indivizii pot invoca dreptul subiectiv
la un mediu sănătos,cu obligația corelativa ce revine statelor in fata unui organ jurisdicțional
international.
Dreptul la mediu a fost consacrat în jurisprudența europeană „prin ricoșeu”, adică prin
interpretarea extensivă a domeniului de aplicație a unor drepturi prevăzute expres de
dispozițiile Convenției.Cu toate ca nu exista nici o prevedere în cadrul Convenției şi în
protocoalele sale adiționale care să facă referire în mod expres la dreptul la un mediu sănătos
si echilibrat ecologic,Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut atât prin
intermediul jurisprudenței sale cât şi a Comisiei Europene ,că anumite tipuri de deteriorări
ale mediului cu consecințe grave pentru indivizi, sau chiar eșecul autorităților publice de a
furniza informații despre riscurile ecologice şi la care indivizii sunt expuși, pot constitui o
încălcare a altor drepturi protejate de Convenție, ca de exemplu dreptul la viata,consacrat de
Art.2 din Convenție,dreptul la respectarea vieții private şi de familie,consacrat de Art.8(1),
ori dreptul la proprietate,stipulat in Art.1 din Protocolul Adițional nr.1.la Conventie.
Tratatele comunității nu prevăd în mod expres dreptul la un mediu sănătos sau la
calitatea vieții. În apărarea unor astfel de drepturi fundamentale, Curtea Europeană de Justiție
s-a inspirat frecvent din tradițiile constituționale comune ale statelor membre ale Uniunii
precum şi din tratatele internaționale la care acestea au contribuit sau la care sunt parte.
Tratatul cheie în acest sens îl constituie Convenția Europeană a Drepturilor Omului
.
Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene din 2001, stabilește la art. 37
referitor la protecția mediului că, un nivel înalt de protecție a mediului şi de îmbunatățire a
calității trebuie să fie integrată în politica Uniunii Europene şi să fie garantate potrivit
principiului dezvoltării durabile. Aceste prevederi au fost criticate însa de către Parlamentul
European, pe motiv că nu acordă indivizilor un drept la un mediu curat
Până la Actul Unic European, nu au existat prevederi exprese si clare în cuprinsul
Tratatelor referitoare la protecția mediului, principala activitate a Comunității fiind dirijată
inițial, către construirea pieței interne iar atunci când erau adoptate directive, erau invocate ca
temei juridic Preambulul Tratatului de la Roma precum şi art. 2 din TCE. Primele acte ale
instituțiilor comunitare pentru protecția mediului au fost adoptate la sfârșitul anilor ’60 ,iar ca
urmare a Consiliului European de la Paris, în 1972, au fost elaborate programe de acţiune
succesive, bazate pe probleme ecologice
Activitatea de legiferare a continuat dupa prima Conferința mondiala despre mediu
din 1972 de la Stockholm,precum si ca urmare a Conferinței privind mediul si dezvoltarea de
la Rio de Janeiro din 1992,fiind în vigoare peste 200 de instrumente juridice specifice
legislaţiei secundare, conform C .E.
Dreptul european consacra norme generale distincte pentru protecția
mediului, spre exemplu,in Titlul XVI (XIX) intitulat „Protecția Mediului” a Tratatului
instituind Comunitatea Europeană, semnat la Roma, la 25 martie 1957.
Ţinând cont de existenţa unor situaţii diferite în regiunile Uniunii, politica de mediu
pune un accent deosebit pe un nivel ridicat de protecţie si conservare durabila,astfel incat
obiectivul principal urmărit îl constituie „adoptarea de măsuri adecvate, care să asigureeficienţa necesară în acţiunea de combatere a poluării”
#dreptulmediului #an3 #sem1 #mediu #ecologic #sanatos
