slide 1

all right reserved to https://univ-danubius.blogspot.com/ This theme is Bloggerized by @mariapescaru

slide 2

all right reserved to https://univ-danubius.blogspot.com/

slide 3

all right reserved to https://univ-danubius.blogspot.com/

slide 4

all right reserved to https://univ-danubius.blogspot.com/

slide 5

all right reserved to https://univ-danubius.blogspot.com/

Se afișează postările cu eticheta anul 3. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta anul 3. Afișați toate postările

vineri, 29 ianuarie 2016

Teste autoevaluare Drept Financiar si Fiscal anul 3 sem. 1 rezolvate

Teste autoevaluare Drept Financiar si Fiscal anul 3 sem. 1


Teste autoevaluare platforma Danubius

20. În cadrul sistemului mixt al iniţiativei bugetare parlamentare şi guvernamentale, rolul aparţine:
A. Ministerul de Finanţe; 
C. Preşedintelui Franţei;
D. Cabinetului de Miniştri

30. Obiectul fundamental al B.N.R. este:
A. elaborarea de politică monetară;
B. asigurarea stabilităţii monedei naţionale pentru a contribui la stabilitatea preţurilor;
C. autorizarea şi supravegherea bancară. 

38. Programele întocmite de către ordonatorii de credite au următorul scop:
A. de a consolida veniturile bugetului de stat;
B. de a finanţa acţiuni sau ansambluri de acţiuni;
C. de a stabili priorităţile de cheltuieli.  

24. Măsurile de combatere a inflaţiei sunt:
A. blocarea preţurilor; 
B. creşterea emisiunii monetare;
C. deprecierea banilor

17. Ordonatorii terţiari de credite sunt:
A. conducătorii instituţiilor publice autonome.
B. conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică;
C. conducătorii organelor de specialitate ale Administraţiei Publice Centrale;

26. Functiile fundamentale care caracterizeaza activitatea statului sunt:
A. functia de repartitie si control;
B. functia interna si externa;
C. functia de independenta si extindere a teritoriilor.

12. Una dintre caracteristicile hiperinflatiei este:
A. ritmul deprecierii monedei este mult mai mare decat ritmul cresterii emisiunii monetare
B. cresterea preturilor este mai mica decat cresterea masei monetare
C. existenta unui deficit bugetar

11. Contul general anual de executie a bugetului de stat se aproba de catre:
A. Guvern
B. Parlament 
C. Ministerul finantelor.

19. Controlul politic se efectuează de către:
A. Curtea de conturi;
B. Parlamentul României 
C. Ministerul de Finanţe;

22. Inflatia deschisa reprezinta:
A. cresterea preturilor nu depasesc 3-4% pe an;
B. preturile cresc anual cu peste 15%
C. cresterea preturilor între 5-10% pe an

29. Politicile si strategiile sectoriale privind propunerile de buget sunt prezentate de:
A. Ministerul de Finante;
B. ordonatorii principali de credite.
C. Guvern;  

15. Bugetele locale ori judeţene se aprobă de către:


A. Consiliul local
B. Primar, sau Consiliul judeţean
C. Consiliul local sau judeţean 

Teste din curs

1. Pana la crearea sistemului monetar international, prin acordurile Conferintei Financiare si
Monetare, sistemele monetare aveau la baza etalonul aur cu formele sale:
a) etalonul moneda-aur si aur-devize
b) etalonul aur-devize
c) etalonul aur-moneda, aur-lingouri, aur-devize

2. Potrivit legislatiei in vigoare, aparatul bancar al tarii este organizat pe mai multe niveluri:
a) Ministerul Finantelor si Bancile comerciale
b) BNR, cu rol de banca centrala si bancile
c) Comerciale
d) Trezoreria statului si bancile

3. Moneda-si poate indeplini in bune conditii functiile sale, numai daca:
a) mijloceste procesul circulatie marfurilor
b) functiile sunt stabile 
c) se regaseste ca mijloc de plata in raporturile populatie

4. Enumerati felurile cambiei:
a) bilet de banca
b) bilet la ordin si trata sau polita
c) instrument de plata

5. Emisiunea si punerea in circulaie a insemnelor monetare este reglemetata de:
a) Legea 58/1998
b) Legea 33/1991
c) Legea 101/1998 

1. Sistemul public de asigurari sociale se refera cu precadere la:
a) prognozele indicatorilor macroeconomici
b) pensii si alte drepturi de asigurari sociale 
c) fondurile speciale

2. Organizarea institutionala a sistemului public de asigurari sociale are la baza:
a) principiul autonomiei  
b) principiul obligativitatii
c) principiul egalitatii

3. Conform legii, ordonatorul principal de  credite este:
a) Min. Finantelor
b) Ministrul Muncii
c) Ministrul sanatatii

4. Aprobarea bugetului asigurarilor sociale de stat se face pe ansamblu, pe parti, capitole,
subcapitole, titluri, articole etc. pentru anul bugetar urmator de catre:
a) Ministerul Muncii
b) Parlament
c) Guvern

1. Sistemul public de asigurari sociale se refera cu precadere la:
a) prognozele indicatorilor macroeconomici
b) pensii si alte drepturi de asigurari sociale
c) fondurile speciale

2. Aprobarea bugetului asigurarilor sociale de stat se face pe ansamblu, pe parti, capitole,
subcapitole, titluri, articole, etc. pentru anul bugetar urmator de catre:
a) Ministerul Muncii
b) Parlament 
c) Guvern

3. Sistemul asigurarilor private de sanatate este organizat prin:
a) Legea 31/1990
b) Legea 212/2004 
c) 300/2005

4. Propunerile pentru proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat se intocmesc de catre:
a) ordonatorul principal de credite ale acestui buget
b) casa de asigurari sociale
c) casa nationala de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

1. In sistemul creditelor, o importanta majora o au:


a) elementele constitutive
b) clauzele specifice
c) ambele

2. Functia distributiva consta in:
a) mobilizarea resurselor banesti 
b) relansarea investitiilor
c) cirulatia monetara

3. In functie de subiectul de drept care acorda creditul, distingem:
a) credit comercial, bancar 
b) credit privat, public
c) credit de consumatie, productie

4. In functie de locul sau sediul unde se afla creditorul imprumutul poate fi:
a) intern
b) extern
c) intern sau extern.

#dreptfinanciar #anul3 #teste #autoevaluare #rezolvate

marți, 26 ianuarie 2016

Drept penal anul 3 Ultrajul sinteza


                    Drept penal anul 3 Ultrajul sinteza



Conţinutul legal (art. NCP)   257 NCP   ULTRAJUL
Enunţ ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unui funcţionar public
CONDIŢII PREEXISTENTE
Obiectul infracţiunii Ob. juridic general
Ob. juridic special principal relaţiile sociale referitoare la autoritatea de stat, a căror dezvoltare este asigurată prin apărarea pres¬tigiului şi siguranţei funcţionarilor care exercită această autoritate.
Ob. juridic special secundar relaţiile sociale care se referă la libertatea sau inte¬gritatea corporală a persoanei, purtătoare a autorităţii publice care îşi desfăşoară activitatea în cadrul organelor publice
Ob. material Infracţiunea nu are obiect material când este săvârşită prin ameninţare, dar dacă se comite prin lovire sau alte violenţe, obiec¬tul material este corpul persoanei asupra căreia se exercită acţiunile incriminate
Subiecţii infracţiunii Subiectul activ orice persoană deoarece legea nu condiţionează existenţa infracţiunii de vreo calitate specială a subiectului
Subiectul pasiv principal organul care exercită autoritatea publică
Subiectul pasiv secundar persoana care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice şi împotriva căreia s a săvârşit ameninţarea, lovirea, vătămarea corporală sau vătămarea corporală gravă
Participaţia penală
CONŢINUTUL CONSTITUTIV
Latura obiectivă Elementul material cuprinde acţiunile specifice ce caracte¬rizează una dintre următoarele infracţiuni contra persoanei: ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, vătămarea corporală gravă
Cerinţa esenţială îndeplinirea următoarelor cerinţe: a) fapta să fie săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comu¬nicare directă şi b) să fie săvârşită contra unui funcţionar aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii
Urmarea imediată Realizarea elementului material are ca urmare imediată crearea unei stări de pericol pentru autoritatea cu care este învestit organul din care face parte funcţionarul ultragiat iar, ca urmare adiacentă, o atingere adusă libertăţii sau integrităţii corporale a persoanei
Legatura de cauzalitate Între acţiunea incriminată şi urmarea imediată trebuie să existe o legătură de cauzalitate. Dacă sunt ameninţaţi în mod succesiv trei poliţişti cu aceeaşi ocazie, aflaţi în exerciţiul funcţiunii, vor exista trei infracţiuni autonome de ultraj aflate în concurs real , fiecare dintre aceste persoane fiind purtătoare a auto¬rităţii
Condiţii speciale
(de loc/de timp)
Latura subiectiva Forma de vinovăţie prevede numai intenţia, care poate fi directă sau indirectă. În verificarea laturii subiective a infracţiuni de ultraj este necesar a se sta¬bili, pe baza probelor administrate, că făptuitorul a cunoscut calitatea victimei pre¬văzând că prin faptă se va produce o atingere prestigiului persoanei care deţine o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice şi a urmărit sau a acceptat aceste rezultate ale faptei sale
Mobilul faptei
Scopul
FORME Consumarea infracțiunii
Actele preparatorii
Tentativa Atât actele preparatorii, cât şi tentativa, deşi posibile, nu sunt incrimi¬nate. Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care acţiunea incriminată a fost săvârşită şi s a produs urmarea imediată a infracţiunii.

MODALITĂŢI Simple ultrajul se prezintă sub modalitatea comi¬terii prin ameninţare
Agravate infracţiunea se prezintă, de asemenea, sub mai multe modalităţi şi anume, modalitatea comiterii prin lovire sau orice alte acte de violenţă, vătămarea corporală, precum şi vătămarea corporală gravă, săvârşite împotriva per¬soanelor prevăzute în alin. (1) şi ultim al art. 257 NCP; se realizează prin săvârşirea împotriva unui funcţionar care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, a unei acţiuni de ameninţare, lovire, a altor acte de violenţă, a unei acţiuni de vătămare corporală sau a unei acţiuni de vătămare corporală gravă
SANCŢIUNI Infracţiunea de ultraj în formă simplă este sancţionată cu închisoa¬rea de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă  ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.
În cazul primei forme agravate - alin. (2) - pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani. ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.
  În cazul formei agravate – alin. (3) – pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 6 ani, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.
  În cazul agravatei de la alin. (4) asupra unui politist sau jandarm pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate




#ultrajul #dreptpenal


miercuri, 18 noiembrie 2015

Drept Civil anul 3 -Contracte -Tema nr. 1

TEMA 1

În data de 03.07.2013 A încheie cu B o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare a unui teren în valoare de 8300 EURO, plătind un avans de 2000 Euro, urmând ca diferența să fie achitată la data de 18.07.2013, când ar fi avut loc încheierea actului.

Încheierea nu a avut loc din cauza faptului că promitentul-vânzător nu ar fi făcut dezmembrarea terenului la timp (a fost plecat în vacanță). Ca urmare, A încheie cu B un act adițional la promisiunea bilaterală, prelungind termenul limită de încheiere, noul termen fiind 16.08.2013. Nici la această dată nu a avut loc încheierea actului, promitentul-vânzător venind cu diferite pretexte, precum: nu știa că trebuie scos certificatul de urbanism, că acesta ar dura circa trei săptămâni până l-ar scoate, sub promisiunea că se va încheia actul în cauză.

                               Drept Civil anul 3 -Contracte -Tema nr. 1

contractul bilateral

Răspundeți la următoarele cerințe:

1. Comparați, sub aspectul asemănărilor și deosebirilor, promisiunea unilaterală de vânzare și promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare. (1p.)

2. Dacă respectivul contract nu va fi încheiat, cumpărătorul pierde avansul dat? Argumentați. (1 p.)

3. Există o dată limită (legală) până la care contractul mai poate fi încheiat? (1 p.)

4. Care sunt posibilitățile în care acest contract poate fi încheiat între A și B? Ce se întâmplă dacă A refuză? Dar dacă B refuză încheierea contractului? (2 p.)

5. Ce se întâmplă dacă promitentul-vânzător vinde terenul unui terț? Promitentul-cumpărător pierde avansul dat? Argumentați care sunt consecințele (fraudă, înșelăciune, nulitatea vânzării cu terțul, rezoluțiune etc.). (2 p.)

6. Dacă promitentul-cumpărător are 10 ani, vânzarea mai poate fi încheiată? Argumentați. (1 p.)

7. După încheierea contractului, cumpărătorul află că terenul constituie obiectul unui litigiu aflat pe rolul judecătoriei (acțiune în revendicare introdusă de C împotriva lui A), acest aspect nefiindu-i comunicat. Ca urmare a pronunțării instanței, C devine noul proprietar al terenului. Argumentați dacă vânzarea mai este valabilă sau nu. Ce consecințe juridice creează această situație? (4 p.)

8. Redactați contractul de vânzare care s-ar fi incheiat intre cei doi, folosind datele din speță, cu respectarea tuturor condițiilor, structurii specifice acestui contract. (3 p.)

Recomandare:

Promisiunea bilaterală (sinalagmatică) de vânzare-cumpărare este un contract prin care ambele părţi se obligă, una că va vinde, iar cealaltă că va cumpăra un anumit bun la un preţ determinat, contract ce va fi perfectat în viitor. (Florin Moţiu, 2011, p. 30)

#dreptcivil #contracte #temanr1 #anul3 #promisiuneaunilaterala #promisiuneabilaterala