Caracteristici comune ale procedurilor de asistenta judiciara
⚫ Caracterul bilateral al procedurilor de asistență
judiciară internațională.
⚫ Caracterul multilateral al procedurilor de asistență
judiciară internațională.
Fazele
succesive pe care le parcurge o solicitare de asistență judiciară
⚫ I - inițiativele și operațiunile preliminare
efectuate în statul de origine;
⚫ II - transmiterea de înscrisuri
(documente) în străinătate;
⚫ III - măsurile necesare pentru îndeplinirea acelui
act.
⚫ IV - rezultatele obținute trimise statului
solicitant spre a putea să producă efectele avute în vedere la data inițierii
demersului
Faza
inițială
⚫ În faza inițială care se desfășoară în
statul de origine, legislația locală determină autoritățile sau persoanele îndreptățite
să solicite asistență judiciară, cazurile în care aceasta este necesară, condițiile
de admisibilitate, formalitățile ce trebuie îndeplinite pentru ca o cerere să
fie valabil emisă
⚫
Cererile redactate în limba statului de
origine trebuie să fie însoțite de o traducere (certificată pentru
conformitate) în limba convenită sau în limba statului solicitat.
Faza
II - transmiterea cererii în străinătate
⚫ Căile directe asigură o legătură imediată
între autoritatea de origine şi cea solicitată din străinătate.
⚫
Canalele indirecte implică existența unui anumit număr de verigi intermediare
Modalități
de transmitere
⚫
Cu aplicare generală (îndeosebi calea diplomatică şi consulară);
⚫mecanisme
speciale, care pot să fie utilizate numai în domeniul notificării de acte în
străinătate, precum comunicarea dintre funcționarii din ministerele celor două
state diferite.
⚫ Calea preferențială, acceptată eo ipso;
⚫ Căile subsidiare, depind de o manifestare
distinctă de voință, explicită sau tacită, a statelor în cauză.
⚫ În categoria căilor subsidiare se încadrează
de asemenea, transmiterea indirectă a cererii de asistență judiciară către autoritățile
statului solicitat de către agenții diplomați sau consulari ai statului de
origine
⚫ Art. 9 al Convenției din 1965 prevede că
fiecare stat contractant are facultatea să utilizeze modalitatea consulară
pentru a transmite, în scop de citare sau de notificare, actele judiciare către
autoritățile altui stat contractant. Textul mai adaugă de asemenea că, dacă „circumstanțe
excepționale” o impun, fiecare stat contractant are facultatea să folosească în
scopurile arătate calea diplomatică.
Forma
activă
⚫ Forma activă implică participarea excesivă
din partea autorităților din statul solicitat (precum Ministerul de Justiție,
Ministerul de Externe, tribunalele, auxiliarii justiției), în scopul de a aduce
la îndeplinire, prin mijloacele lor proprii, cererile care provin din
străinătate. Această participare are caracter de drept comun și de aplicare
generală (afară numai do o derogare explicită sau chiar tacită în favoarea modalităților
pasive).
⚫ În materie de comisii rogatorii (ceea ce
este de altfel per a fortiori valabil în materia notificării de acte
judiciare), că „judecătorul solicitat, deși colaborează în serviciul unei justiții
străine, totuși nu este supus controlului acesteia”. Orice ingerință din partea
autorității de origine trebuie deci socotită ca inadmisibilă, neavând nici o
calitate de a fixa termenele de executare sau de a prescrie instrucțiuni pentru
îndeplinirea procedurii, în afară de domeniul referitor la formele de urmat
Controlul
prealabil – condițiile de formă
⚫
are ca obiect condițiile de formă instituite prin Convențiile de la Haga
referitor la cerere și la anexele sale, inclusiv în ce privește limba
utilizată.
⚫Autoritatea
din statul solicitat trebuie să semnaleze fără întârziere petiționarului
eventualele omisiuni și inadvertențe ale cererii de asistență.
⚫ Controlul autenticității semnăturilor, al
sigiliului sau al timbrului pieselor care provin din străinătate a fost
suprimat de către Convențiile din
1965
și 1970, care prevăd că nu se mai cere nici vreo legalizare, nici alte formalități
analoage.
⚫Această
tendință de simplificare, poate fi observată și în alte convenții internaționale,
precum cea care suprimă cerința legalizării actelor publice străine (încheiată
la Haga la 5 octombrie 1961)
⚫
Motivele de ordin formal, nu mai justifică respingerea unei cereri de asistență
judiciară. Ca atare, eventualitatea unui refuz al unei comisii rogatorii, pe
motiv că autenticitatea documentului nu este stabilită, a dispărut.
Controlul
condițiilor de fond
⚫
Controlul fondului tinde să garanteze suveranitatea și securitatea statului
solicitat. Aceste noțiuni evocă în mod firesc ideea de ordine publică, deși Convențiile
de la Haga evită să o folosească. Nu este vorba de o omisiune, ci de un act
deliberat, ținând seama de dubla accepție a ordinii publice, prima de drept internațional
privat, iar cea de-a doua de drept intern (lipsită de contingență cu operațiunile
de asistență judiciară internațională)
Forma
pasivă
⚫este subordonată unui consimțământ din partea
statului solicitat;
⚫corespunde
exercitării atributelor de asistență judiciară internațională de către agenții diplomatici
sau consulari ai statului de origine care sunt acreditați în statul de reședință
⚫ Faza la care ne referim se încheie odată cu întocmirea înscrisurilor care expun și dovedesc
îndeplinirea operațiunilor solicitate sau, dacă este cazul, cu specificarea
cauzelor care au împiedicat finalizarea. Aceste documente sunt apoi trimise
solicitantului din statul de origine, pe căile de transmitere oficial convenite
Rambursarea
cheltuielilor
⚫Serviciile
îndeplinite de către autoritățile din statul solicitat nu implică rambursarea
de taxe sau alte cheltuieli.
⚫Statul
este obligat să asigure funcționarea normală a propriilor autorități, cât și să
suporte costurile respective.
⚫Pe această cale sunt compensate serviciile deja obținute
sau așteptate în viitor în raporturile reciproce de asistență judiciară internațională
cu celelalte state contractante
⚫
Prin excepție, se admite că statul solicitat poate să pretindă restituirea
sumelor plătite martorilor și experților, cât și cheltuielile care au fost
necesare pentru autoritatea desfășurată de către un funcționar public sau de
către o persoană calificată.
⚫Sunt
compensabile cheltuielile ocazionate de îndeplinirea unei proceduri speciale,
cerute din străinătate.
Faza
IV – rezultatul
⚫
Rezultatele care au fost obținute produc efecte imediate în statul de origine,
fără a exclude unele repercusiuni eventuale și indirecte, dar de o natură
diferită, în statul solicitat.
⚫Dacă
controlul final relevă unele vicii ale operațiunilor îndeplinite în
străinătate, se poate ajunge la anularea procedurii efectuate în statul
solicitat sau la o suspendare a procesului din cauza notificării neconforme a
unor acte judiciare
⚫
În statul de origine, autoritatea solicitantă, după ce a primit înscrisurile și
atestările cerute din străinătate, trece mai întâi la verificarea lor.
⚫Integrarea
acestor rezultate în contextul litigiului aflat în dezbatere se analizează ca o
chestiune de drept intern a statului de origine, garantând dreptul de apărare
al părții domiciliate în statul solicitat.
⚫
În statul de origine, autoritatea solicitantă, după ce a primit înscrisurile şi
atestările cerute din străinătate, trece mai întâi la verificarea lor.
⚫Integrarea
acestor rezultate în contextul litigiului aflat în dezbatere se analizează ca o
chestiune de drept intern a statului de origine, garantând dreptul de apărare
al părții domiciliate în statul solicitat
⚫Punctul
final al operațiunii de asistență judiciară internațională corespunde cu
momentul când autoritatea solicitantă dispune de atestările sau de elementele
de probă obținute din străinătate.
⚫Totuși
rolul asistenței judiciare internaționale nu poate fi considerat ca încheiat,
deoarece hotărârea pronunțată în condițiile arătate este susceptibilă să fie
invocată ulterior în statul solicitat.
⚫
În statul solicitat, orice act de notificare sau de instrucțiune (cercetare)
îndeplinit pe teritoriul său, la cererea unei autorități străine, poate prin
intermediul hotărârii amintite, să aibă legătură cu regimul unei cereri de
execvatur principal sau incident. Dar asemenea efecte eventuale și indirecte nu
pot fi incluse în sfera asistenței judiciare internaționale
Controlul
de legalitate internațională
⚫
Astfel, dacă ne referim la probe materiale, discutate și interpretate de către instanța
de origine, hotărârea străină pronunțată în cauză este sustrasă, în general,
controlului din statul solicitat, bucurându-se din acest punct de vedere de o
adevărată imunitate
⚫În
ce privește controlul de legalitate internațională, acesta este inevitabil în instanța
de execvatur, în caz de notificare a acțiunii în justiție făcută destinatarului
cu domiciliul sau reședința în statul solicitat, deoarece respectarea dreptului
de apărare condiționează recunoașterea și executarea, hotărârii pronunțate în
statul de origine.
⚫Dacă
partea care pierde procesul principal n-a fost efectiv și legal citată
reclamantul riscă, în conformitate cu reglementările procedurale din cele mai
multe state, precum și în temeiul dispozițiilor din numeroase Convenții internaționale,
să i se respingă cererea. Dar și acest caz se referă tot la regimul specific al
efectelor unor hotărâri străine, iar nu la consecințele care decurg dintr-o
notificare de acte judiciare în străinătate.