Caracteristici comune ale procedurilor de asistenta judiciara

Caracteristici comune ale procedurilor de asistenta judiciara

⚫ Caracterul bilateral al procedurilor de asistență judiciară internațională.

⚫ Caracterul multilateral al procedurilor de asistență judiciară internațională.

Fazele succesive pe care le parcurge o solicitare de asistență judiciară

⚫ I - inițiativele și operațiunile preliminare efectuate în statul de origine;

⚫ II - transmiterea de înscrisuri (documente) în străinătate;

⚫ III - măsurile necesare pentru îndeplinirea acelui act.

⚫ IV - rezultatele obținute trimise statului solicitant spre a putea să producă efectele avute în vedere la data inițierii demersului

Faza inițială

⚫   În faza inițială care se desfășoară în statul de origine, legislația locală determină autoritățile sau persoanele îndreptățite să solicite asistență judiciară, cazurile în care aceasta este necesară, condițiile de admisibilitate, formalitățile ce trebuie îndeplinite pentru ca o cerere să fie valabil emisă

⚫   Cererile redactate în limba statului de origine trebuie să fie însoțite de o traducere (certificată pentru conformitate) în limba convenită sau în limba statului solicitat.

Faza II - transmiterea cererii în străinătate

⚫ Căile directe asigură o legătură imediată între autoritatea de origine şi cea solicitată din străinătate.

⚫ Canalele indirecte implică existența unui anumit număr de verigi intermediare

Modalități de transmitere

⚫ Cu aplicare generală (îndeosebi calea diplomatică şi consulară);

⚫mecanisme speciale, care pot să fie utilizate numai în domeniul notificării de acte în străinătate, precum comunicarea dintre funcționarii din ministerele celor două state diferite.

⚫ Calea preferențială, acceptată eo ipso;

⚫ Căile subsidiare, depind de o manifestare distinctă de voință, explicită sau tacită, a statelor în cauză.

⚫ În categoria căilor subsidiare se încadrează de asemenea, transmiterea indirectă a cererii de asistență judiciară către autoritățile statului solicitat de către agenții diplomați sau consulari ai statului de origine

⚫ Art. 9 al Convenției din 1965 prevede că fiecare stat contractant are facultatea să utilizeze modalitatea consulară pentru a transmite, în scop de citare sau de notificare, actele judiciare către autoritățile altui stat contractant. Textul mai adaugă de asemenea că, dacă „circumstanțe excepționale” o impun, fiecare stat contractant are facultatea să folosească în scopurile arătate calea diplomatică.

Forma activă

⚫ Forma activă implică participarea excesivă din partea autorităților din statul solicitat (precum Ministerul de Justiție, Ministerul de Externe, tribunalele, auxiliarii justiției), în scopul de a aduce la îndeplinire, prin mijloacele lor proprii, cererile care provin din străinătate. Această participare are caracter de drept comun și de aplicare generală (afară numai do o derogare explicită sau chiar tacită în favoarea modalităților pasive).

⚫ În materie de comisii rogatorii (ceea ce este de altfel per a fortiori valabil în materia notificării de acte judiciare), că „judecătorul solicitat, deși colaborează în serviciul unei justiții străine, totuși nu este supus controlului acesteia”. Orice ingerință din partea autorității de origine trebuie deci socotită ca inadmisibilă, neavând nici o calitate de a fixa termenele de executare sau de a prescrie instrucțiuni pentru îndeplinirea procedurii, în afară de domeniul referitor la formele de urmat

Controlul prealabil – condițiile de formă

⚫ are ca obiect condițiile de formă instituite prin Convențiile de la Haga referitor la cerere și la anexele sale, inclusiv în ce privește limba utilizată.

⚫Autoritatea din statul solicitat trebuie să semnaleze fără întârziere petiționarului eventualele omisiuni și inadvertențe ale cererii de asistență.

⚫    Controlul autenticității semnăturilor, al sigiliului sau al timbrului pieselor care provin din străinătate a fost suprimat de către Convențiile din  

1965 și 1970, care prevăd că nu se mai cere nici vreo legalizare, nici alte formalități analoage.

⚫Această tendință de simplificare, poate fi observată și în alte convenții internaționale, precum cea care suprimă cerința legalizării actelor publice străine (încheiată la Haga la 5 octombrie 1961)

⚫ Motivele de ordin formal, nu mai justifică respingerea unei cereri de asistență judiciară. Ca atare, eventualitatea unui refuz al unei comisii rogatorii, pe motiv că autenticitatea documentului nu este stabilită, a dispărut.

Controlul condițiilor de fond

⚫ Controlul fondului tinde să garanteze suveranitatea și securitatea statului solicitat. Aceste noțiuni evocă în mod firesc ideea de ordine publică, deși Convențiile de la Haga evită să o folosească. Nu este vorba de o omisiune, ci de un act deliberat, ținând seama de dubla accepție a ordinii publice, prima de drept internațional privat, iar cea de-a doua de drept intern (lipsită de contingență cu operațiunile de asistență judiciară internațională)

Forma pasivă

⚫este subordonată unui consimțământ din partea statului solicitat;

⚫corespunde exercitării atributelor de asistență judiciară internațională de către agenții diplomatici sau consulari ai statului de origine care sunt acreditați în statul de reședință

⚫   Faza la care ne referim se încheie odată cu  întocmirea înscrisurilor care expun și dovedesc îndeplinirea operațiunilor solicitate sau, dacă este cazul, cu specificarea cauzelor care au împiedicat finalizarea. Aceste documente sunt apoi trimise solicitantului din statul de origine, pe căile de transmitere oficial convenite

Rambursarea cheltuielilor

⚫Serviciile îndeplinite de către autoritățile din statul solicitat nu implică rambursarea de taxe sau alte cheltuieli.

⚫Statul este obligat să asigure funcționarea normală a propriilor autorități, cât și să suporte costurile respective.

⚫Pe  această cale sunt compensate serviciile deja obținute sau așteptate în viitor în raporturile reciproce de asistență judiciară internațională cu celelalte state contractante

⚫ Prin excepție, se admite că statul solicitat poate să pretindă restituirea sumelor plătite martorilor și experților, cât și cheltuielile care au fost necesare pentru autoritatea desfășurată de către un funcționar public sau de către o persoană calificată.

⚫Sunt compensabile cheltuielile ocazionate de îndeplinirea unei proceduri speciale, cerute din străinătate.

Faza IV – rezultatul

⚫ Rezultatele care au fost obținute produc efecte imediate în statul de origine, fără a exclude unele repercusiuni eventuale și indirecte, dar de o natură diferită, în statul solicitat.

⚫Dacă controlul final relevă unele vicii ale operațiunilor îndeplinite în străinătate, se poate ajunge la anularea procedurii efectuate în statul solicitat sau la o suspendare a procesului din cauza notificării neconforme a unor acte judiciare

⚫ În statul de origine, autoritatea solicitantă, după ce a primit înscrisurile și atestările cerute din străinătate, trece mai întâi la verificarea lor.

⚫Integrarea acestor rezultate în contextul litigiului aflat în dezbatere se analizează ca o chestiune de drept intern a statului de origine, garantând dreptul de apărare al părții domiciliate în statul solicitat.

⚫ În statul de origine, autoritatea solicitantă, după ce a primit înscrisurile şi atestările cerute din străinătate, trece mai întâi la verificarea lor.

⚫Integrarea acestor rezultate în contextul litigiului aflat în dezbatere se analizează ca o chestiune de drept intern a statului de origine, garantând dreptul de apărare al părții domiciliate în statul solicitat

⚫Punctul final al operațiunii de asistență judiciară internațională corespunde cu momentul când autoritatea solicitantă dispune de atestările sau de elementele de probă obținute din străinătate.

⚫Totuși rolul asistenței judiciare internaționale nu poate fi considerat ca încheiat, deoarece hotărârea pronunțată în condițiile arătate este susceptibilă să fie invocată ulterior în statul solicitat.

⚫ În statul solicitat, orice act de notificare sau de instrucțiune (cercetare) îndeplinit pe teritoriul său, la cererea unei autorități străine, poate prin intermediul hotărârii amintite, să aibă legătură cu regimul unei cereri de execvatur principal sau incident. Dar asemenea efecte eventuale și indirecte nu pot fi incluse în sfera asistenței judiciare internaționale

Controlul de legalitate internațională

⚫ Astfel, dacă ne referim la probe materiale, discutate și interpretate de către instanța de origine, hotărârea străină pronunțată în cauză este sustrasă, în general, controlului din statul solicitat, bucurându-se din acest punct de vedere de o adevărată imunitate

⚫În ce privește controlul de legalitate internațională, acesta este inevitabil în instanța de execvatur, în caz de notificare a acțiunii în justiție făcută destinatarului cu domiciliul sau reședința în statul solicitat, deoarece respectarea dreptului de apărare condiționează recunoașterea și executarea, hotărârii pronunțate în statul de origine.

⚫Dacă partea care pierde procesul principal n-a fost efectiv și legal citată reclamantul riscă, în conformitate cu reglementările procedurale din cele mai multe state, precum și în temeiul dispozițiilor din numeroase Convenții internaționale, să i se respingă cererea. Dar și acest caz se referă tot la regimul specific al efectelor unor hotărâri străine, iar nu la consecințele care decurg dintr-o notificare de acte judiciare în străinătate.