Tema nr.1 drept administrativ an 1 sem 1
1. Argumentează necesitatea codificării normelor administrative, pornind de la proiectul Codului de procedură administrativă.
2. Rezumă într-o pagină elementele esenţiale ale descentralizării şi deconcentrării, moduri de organizare a administraţiei publice.
Argumentează necesitatea codificării normelor administrative, pornind de la proiectul Codului de procedură administrativă.
Codul de procedură administrativă reprezintă cadrul normativ principal de înfăptuire a activităţii administraţiei publice şi are ca scop realizarea competenţei autorităţilor publice cu respectarea interesului public şi a drepturilor subiective/intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice, precum şi a regulilor statului de drept. Codificare a procedurilor administrative ar oferi avantaje multiple cum ar fi evitarea repetărilor şi contradicţiilor dintre reglementările administrative,existenţa unei concepţii unitare care sa stea la baza tuturor reglementărilor, reducerea şi simplificarea numărului de proceduri existente şi nu in ultimul rând o mai puternică apărarea drepturilor cetățenești. În concluzie, realizarea unei codificări concrete a procedurilor administrative, ar simplifica, sistematiza, unifica si normaliza activitățile administraţiei publice. Anumite aspecte de procedură privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate diferit prin lege specială, numai dacă această reglementare derogatorie este absolut necesară şi numai dacă nu este contrară principiilor prezentului cod. Prevederile Codului se aplică, în completare, şi în cazul unor proceduri administrative specifice, stabilite prin lege specială. Prin cod se înţelege un corp coerent de texte înglobând, conform unui plan sistematic, ansamblul regulilor referitoare la o materie. Imperativul coerenţei legislaţiei presupune ca un domeniu de activitate să fie reglementat în ansamblul său de un singur act normativ. De asemenea, claritatea legislaţiei, un alt aspect indispensabil unei administraţii moderne, nu poate fi asigurată doar prin calitatea redacţională a actelor normative, ci presupune şi accesibilitatea acestor acte, în pofida modificărilor ce le sunt aduse. Pe de altă parte, principiul legalităţii - un adevărat postulat constituţional - presupune la rândul său reguli sistematizate, clare şi coerente care să guverneze activitatea autorităţilor administraţiei publice, în aşa fel încât sistemul normativ să fie înţeles de toţi şi, prin urmare, în mod facil controlabil. Destinatarii legii trebuie să poată cunoaşte fără ambiguitate drepturile şi obligaţiile care le sunt conferite, respectiv impuse prin lege, iar legea trebuie să fie previzibilă.
Rezumă într-o pagină elementele esenţiale ale descentralizării şi deconcentrării, moduri de organizare a administraţiei publice.
Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice. În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică. Caracteristicile centralizării administrative se menţin, cu excepţia faptului că în teritoriu nu mai există simpli agenţi executanţi ai voinţei centrului, ci autorităţi administrative propriu-zise, care dispun de competenţe proprii. Aceste structuri sunt numite şi revocate de centru, faţă de care sunt subordonate şi răspunzătoare. Ele servesc interesul unic al statului, dar pentru anumite chestiuni de interes local (de mai redusă importanţă) au competenţe proprii. Modul în care se realizează partajarea competenţei între centru şi autorităţile administrative deconcentrate reflectă gradul de deconcentrare administrativă. În toate situaţiile însă, structurile teritoriale deconcentrate au obligaţia de a raporta centrului situaţia din teritoriu şi de a executa ordinele acestuia. În concluzie, şi acest sistem de organizare administrativă menţine o administraţie unitară, care însă nu mai păcătuieşte prin uniformitate, autorităţile deconcentrate putând adapta la specificul local măsurile şi ordinele transmise de la centru. Deconcentrarea administrativă menţine puterea ierarhică în detrimentul autonomiei locale.
#dreptadministrativ
