slide 1

all right reserved to https://univ-danubius.blogspot.com/ This theme is Bloggerized by @mariapescaru

slide 2

all right reserved to https://univ-danubius.blogspot.com/

slide 3

all right reserved to https://univ-danubius.blogspot.com/

slide 4

all right reserved to https://univ-danubius.blogspot.com/

slide 5

all right reserved to https://univ-danubius.blogspot.com/

Se afișează postările cu eticheta deontologie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta deontologie. Afișați toate postările

joi, 25 februarie 2016

Tema 1 an 2 sem 2 Etica si deontologie judiciara

Tema 1 Redactează un eseu structurat pe 60-70 rânduri (12 Times New Roman la 1,5 rânduri), în care să dezvolţi, pe lângă idei şi informaţii din alte surse, următoarele aspecte:
a) Organizarea şi conducerea instanţelor judecătoreşti;
b) Ministerul Public.


Importanţa puterii judecătoreşti este dată de către Constituţie, care evidenţiază în conţinutul art. 126 că, „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite delege”.
Organizată sub forma unui serviciu public, justiţia este o funcţie în slujba Statului de drept, cu titlu de monopol[1] asupra acesteia, ne mai putând funcţiona și alte servicii ce pot exercita atribuţii de justiţie cu caracter privat.
Ca și serviciu public, activitatea justiţiei este organizată pe fundamentul unor principii proprii de organizare şi funcţionare, apte să ofere justiţiabililor apărarea, dar şi recunoaşterea drepturilor acestora în mod echitabil şi într-un termen rezonabil.
Principiile, structura şi modul de organizare a sistemului judiciar român sunt consacrate în Constituţia României şi Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară republicată. Justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţi de apel, tribunale, tribunale specializate, instanţe militare şi judecătorii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este singura instanţă supremă care funcţionează în România, cu sediul în capitala ţării, fiind organizată în 4 secţii (secţia civilă şi de proprietate intelectuală, secţia penală, secţia comercială, secţia de contencios administrativ şi fiscal), Completul de 9 judecători şi Secţiile Unite. Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.
Curţile de apel sunt instanţe în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate. În cadrul curţilor de apel funcţionează complete specializate pentru cauze civile, penale, comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Tribunalele sunt organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ. În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ. În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau complete specializate pentru: cauze civile, penale, comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. Există însă, și tribunale specializate înființate pe domenii la nivelul judeţelor şi al municipiului cum sunt: Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov; Tribunalul Comercial Cluj; Tribunalul Comercial Mureş; Tribunalul Comercial Argeş.
Judecătoriile sunt instanţe organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti. În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate. La nivelul acestor instanţe, legea prevede organizarea secţiilor sau a completelor specializate pentru minori şi familie. Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţii manageriale. Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie. În cadrul fiecărei instanţe funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei.
Cu excepţia judecătoriilor şi a tribunalelor specializate, toate celelalte instanţe judecătoreşti menţionate au personalitate juridică.
Instanţele militare sunt organizate în tribunale militare, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi Curtea Militară de Apel Bucureşti. Fiecare are statut de unitate militară, cu indicativ propriu, iar circumscripţiile acestor instanţe sunt prevăzute în Anexa 2 la Legea nr. 304/2004 republicată. Tribunalele militare funcţionează în municipiile: Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, iar Tribunalul Militar Teritorial şi Curtea Militară de Apel, în municipiul Bucureşti.

MINISTERUL PUBLIC
Constituția României și Legea 304/2004 actualizează instituția Ministerului Public ca organ al autorității judecătorești.[2] Potrivit prevederilor art.131 alin. 1 din Constituție, „În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept precum și drepturile și libertățile cetățenilor“.
Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic. Procurorul nu poate acţiona decât în limitele competenţei sale, prin mijloacele şi în cazurile stabilite prin dispoziţiile legale.
Potrivit principiului imparţialităţii, în spiritul prevederilor art.16 din Constituţie care statuează că „Nimeni nu este mai presus de lege”, procurorul trebuie să vegheze ca organele la a căror activitate participă sau a căror activitate o supraveghează, să aplice legea fără discriminare.
Subordonarea ierarhică, un alt principiu al activităţii Ministerului Public, se concretizează în aceea că procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului acelui parchet, iar acesta din urmă este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie teritorială. Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, dar în instanţă procurorul de şedinţă este liber să prezinte concluziile pe care le consideră întemeiate potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză.
Procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuţiile procurorilor din subordine şi să suspende ori să infirme actele şi dispoziţiile acestora dacă sunt contrare legii. În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Lucrările repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendării sau al încetării calităţii acestuia, ori în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică rezolvarea sa.
Atribuţiile Ministerului Public pot fi grupate, în mod convenţional, în două categorii:
-          Judiciare cum ar fi: sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale; exercitarea acţiunii civile în cazurile prevăzute de lege; participarea, în condiţiile legii, la soluţionarea cauzelor penale sau civile; exercitarea căilor de atac împotriva hotărîrilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege.
-          Extrajudiciare printre care amintim: studierea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea, elaborarea de propuneri în vederea eliminării ecestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu.
Există însă şi atribuţii ale Ministerului Public ce au un caracter judiciar şi deopotrivă administrativ, ca: efectuarea urmăririi penale şi, după caz, supravegherea acesteia, controlul activităţii altor organe de cercetare penală; apărarea drepturilor şi interesele minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii.
Cele mai importante atribuţii ale Ministerului Public sunt exercitate de către procurori în cadrul procesului civil şi penal.
Modul de organizare a Ministerului Public este prevăzut în legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Parchetul constituie structura organizatorică de bază a Ministerului Public și este alcătuit din totalitatea magistraţilor (procurorilor) care exercită funcţiile specifice Ministerului Public pe lîngă o anumită instanţă de judecată.
Parchetele funcționează câte unul pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie. Pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar. Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.
Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică și au în structura lor secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structură şi câte o secţie pentru minori şi familie.
Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali, iar parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi. În cadrul fiecărui parchet funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct şi trei consilieri, are personalitate juridică, gestionează bugetul Ministerului Public și coordonează activitatea tuturor parchetelor
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie având atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea reglementate în Legea nr. 508/2004 modificată şi completată.
Departamentul Naţional Anticorupţie funcționează, ca structură autonomă și cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice. D. N. A. este condus de un procuror şef, ajutat de 2 procurori şefi adjuncţi şi 2 consilieri, fiind coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Departamentului Naţional Anticorupţie sunt stabilite în O.U.G. nr. 43/2002 modificată şi completată.

#tema1 #eticasideontologiejudiciara #etica #deontologie #judiciara #tema1 #an2 #sem2

[1] I. Leș, Instituții judiciare contemporane, Editura C.H. Beck, București, 2007, p.32.
[2] F. Măgureanu, Organizarea sistemului judiciar, Editura Universul Juridic, București, 2006, p. 94.