Raspunsuri la întrebarile din testele de autoevaluare drept civil succesiuni anul 3 sem. 2- part.2

Teste de autoevaluare

Raspunsuri la întrebarile din testele de autoevaluare  drept civil succesiuni anul 3 sem. 2- part.2

1    1. Ascendentii ordinari:

a)nu sunt mostenitori sezinari si vin la succesiune numai în nume propriu;

2. Colateralii ordinari:

c)nu sunt obligati la raportul donatiilor.

3. Reprezentarea succesorala este admisa:

b)descendentilor si colateralilor privilegiati;

4. Este posibila venirea concomitenta la mostenire a rudelor din doua clase

diferite?

b)da, numai în caz de exheredare prin testament a mostenitorilor dintr-o

clasa separata, daca acestia sunt rezervatari;

5. Potrivit principiului proximitatii gradului de rudenie între mostenitorii din

aceeasi clasa:

a)înauntrul aceleasi clase, rudele mai apropiate în grad înlatura de la

mostenire rudele mai îndepartate în grad;

6. De la principiul proximitatii gradelor de rudenie, legea admite urmatoarea

exceptie:

a)reprezentarea succesorala;

7. Sotul supravietuitor este mostenitor:

b)rezervatar si este obligat sa raporteze donatiile;

8. Mobilele si obiectele casnice i se cuvin sotului supravietuitor:

b)doar când vine în concurs cu ascendentii si colateralii, indiferent de

clasa din care acestia fac parte;

9. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor:

a)se refera la casa în care a locuit, cu conditia sa faca parte din mostenirea

sotului decedat;

Raspunsuri la întrebarile din testele de autoevaluare

Read More

Tema nr.2 drept administrativ sem.1 an 1 partea a doua

 

Tema nr.2 drept administrativ sem.1 an 1 partea a doua

2.Rezumă într-o pagină caracteristicile autonomiei locale.

Tema nr.2 drept administrativ sem.1 an 1 partea a doua

  Caracteristicile autonomiei locale

 Conceptual autonomia locală este definita  prin Legea nr. 215/2001, art. 3, alin. (1), care stabileşte de lege lata: “Prin autonomie locală se înţeleg dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi gestiona, în numele şi interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii”. Pandantul acestui  concept, fără de care autonomia legală n-ar fi decât o sintagmă fără acoperire, este principiul descentralizării administrative, consacrat în detaliu de Lega cadru a descentralizării nr. 195/2006, care a abrogat fosta Lege cadru a descentralizării nr. 339/2004. Descentralizarea conduce în practică la autonomia, şi reciproc autonomia ar fi de neconceput în absenţa unui vector descentralizator.

Art. 3 al Cartei europene pentru autonomie locală prevede că “Prin autonomie locală se înţeleg dreptul şi capacitatea efectivă pentru colectivităţile locale să reglementeze şi să administreze în cadrul legii, sub propria lor răspundere şi în favoarea populaţiei respective, o parte importantă din treburile publice.” 

Exercitarea autonomiei locale în practică este făcută de către aleşii locali (consilii locale şi primari, consilii judeţene şi preşedinţii acestora), iar criteriul implementării ei este votul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Astfel, cei care exercită autonomia locală sunt întotdeauna cetăţenii familiarizaţi cu unitatea administrativ-teritorială din care provin şi pe care o reprezintă, membri ai colectivităţii locale.

Autonomia locală se bazează pe următoarele dimensiuni doctrinare : organizatorică, funcţională şi gestionară.

La nivel organizatoric, autonomia locală se manifestă prin alegerea autorităţilor administraţiei publice locale de către colectivitatea locală cu drept de vot. La nivel funcţional, autorităţile administraţiei publice pot rezolva toate problemele de interes local, competenţele lor fiind limitate doar de competenţele altor autorităţi publice. La nivel financiar, unităţile administrativ teritoriale au dreptul la resurse financiare proprii, potrivit principiului asigurării resurselor corespunzătoare competenţelor transferate. Una din expresiile autonomiei locale este constituită de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, constituite în vederea realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes local sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice. Tot ca aplicaţie a conceptului de autonomie locală notăm raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune, oraşe şi municipii pe de o parte, şi autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean pe de altă parte. Practic, vorbim despre joncţiunea principiului descentralizării, reprezentat de primele entităţi, cu cel al desconcentrării, reprezentat de autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean. Un document politic si juridic deopotrivă este Carta europeana a autonomiei locale ce a fost deschisa semnării la 15 octombrie 1985 si a intrat in vigoare la data de 1 septembrie 1988. Importanţa sa a fost apreciata in felul următor: „Carta europeana a autonomiei locale este pentru comunitățile locale ceea ce este pentru popoarele europene Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale”.

#dreptadministrativ #tema #an1 #sem1 #temanr2 #part2

Read More