CERERE CHEMARE ÎN JUDECATĂ (ANC) - exemplu

 

CERERE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ împotriva pârâtei Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) -model (exemplu)

DOMNULE PREȘEDINTE,

Subsemnatul(a) [Nume Prenume], cu domiciliul în [Adresa completă], identificat(ă) cu CNP [CNP], în calitate de reclamant, formulez prezenta

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

împotriva pârâtei Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), cu sediul în [Adresa ANC], pentru a solicita obligarea acesteia la soluționarea cererii mele de redobândire a cetățeniei române, în temeiul următoarelor:

MOTIVELE CERERII:

1. Situația de fapt:
• În anii 2020 și 2021, ANC a luat măsuri administrative riguroase, actualizând formularele și regulamentul de programare online pentru depunerea cererilor de cetățenie.
• În anul 2020, au fost înregistrate 26.044 cereri de cetățenie, iar în 2021 numărul cererilor a crescut cu 78%, ajungând la 46.284.
• În ciuda acestor măsuri, în anul 2020 au fost soluționate 78.788 cereri, iar în 2021 doar 47.788.
2. Situația de drept:
• Conform Legii nr. 21/1991, art. 11 alin. (1), persoanele care au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor pot redobândi cetățenia română.
• Tribunalul București a reținut că ANC avea obligația de a soluționa cererea de redobândire a cetățeniei în termen de 5 luni de la înregistrare, conform Sentinței nr. 1823 din 10 iunie 2020.
3. Încălcarea drepturilor omului:
• Statul are obligația de rezultat, nu de diligență, să respecte drepturile omului. În ciuda măsurilor administrative, drepturile omului sunt încălcate prin întârzierea soluționării cererilor de cetățenie.

SOLICITĂRI:

1. Obligarea pârâtei ANC să emită ordinul de redobândire a cetățeniei sau respingere a cererii în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, sub sancțiunea aplicării de penalități în cuantum de 100 lei/zi de întârziere.
2. Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

PROBE:

1. Copia cererii de redobândire a cetățeniei române.
2. Copia actelor de identitate.
3. Copia corespondenței cu ANC.
4. Alte documente relevante.

Data: [Data] Semnătura: [Semnătura reclamantului]

Read More

SENTINTA nr. 1823 din 10 iunie 2020

 

 SENTINTA nr. 1823 din 10 iunie 2020

SENTINȚA nr. 1823 din 10 iunie 2020

 

SENTINTA nr. 1823 din 10 iunie 2020 obligare emitere act administrativ

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2020:007.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA Nr. 1823/2020

Ședința publică de la 10 Iunie 2020

Completul compus din:

PREȘEDINT E L. I. D.

Grefier C. S.

 

Pe rol , judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul G. S. în contradictoriu cu pârâții A. NAȚIONALĂ P. CETĂȚENIE, P. AUTORITĂȚII NAȚIONALE P. CETĂȚENIE și A. NAȚIONALĂ P. CETĂȚENIE - Biroul Teritorial SUCEAVA , având ca obiect obligare emitere act administrativ declinat - dosar electronic .

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

 

Procedura legal îndeplinită.

 

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă .

Tribunalul constată că este competent general, material și t. să soluționeze cauza, încuviințează p. părți proba cu înscrisurile depuse la dosar și o reține în pronunțare pe excepția lipsei capacității procesuale a paratului Biroului Teritorial Suceava cât și pe fondul cauzei.

 

INSTANȚA

 

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, reclamantul G. S. a solicitat obligarea pârâților AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CETĂȚENIE,AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU CETĂȚENIE și AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CETĂȚENIE – BIROUL TERITORIAL SUCEAVA să îi soluționeze cererea de redobândire a cetățeniei române, înregistrata sub nr. 6144/RD/2018, respectiv să verifice îndeplinirea condițiilor legale, să întocmească raportul motivat, să emită ordinul de redobândire a cetățenie sau de respingere si sa il comunice, sub sancțiunea unei penalități de 1000 lei p. fiecare zi de întârziere; cu cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat, în esență, că la data de 26.01.2018 a depus cererea de redobândire a cetățeniei române, înregistrata sub nr. 61 44/RD/2018, la A. Națională pentru Cetățenie - B. T. Suceava , însă până la acest moment dosarul său nu a fost soluționat.

În drept, a invocat Legea nr.21/1991, Legea nr. 554/2004 și art. 906 cpc .

Prin întâmpinare, pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CETĂȚENIE a invocat excepția necompetentei teritoriale a Tribunalului Suceava, excepția lipsei capacității procesuale pasive a Biroului teritorial Suceava, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, având in vedere că dosarele de redobândire a cetățeniei se soluționează cronologic, iar prelungirea procedurii administrative este determinata, in foarte multe cazuri, de lipsa tuturor înscrisurilor necesare.

Prin sentința civila nr. 833/28.11.2019, a fost admisa excepția necompetenței teritoriale si s-a dispus declinarea competentei de soluționare a cauzei in favoarea Tribunalului București.

La tribunalul București cauza a fost înregistrată la data de 17.01.2020.

Prin notele de ședința depuse la data de 10.06.2020, parata ANC a învederat că cererea reclamantului a fost avizata pozitiv, urmând a fi emis ordinul de redobândire a cetățeniei.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Potrivit art. II din Legea nr. 354/2009 și OMJ nr. 2583/26.08.2013, birourile teritoriale au fost înființate exclusiv în vederea înregistrării cererilor de redobândire sau acordare a cetățeniei române și se află în subordinea Autorității Naționale pentru Cetățenie, fiind dezmembrăminte fără personalitate juridica. Prin urmare, acestea nu au capacitate procesuală, neputând sta in judecata decât prin ANC.

Pe fondul cauzei, se constata că reclamantul a formulat la data de 26.01.2018 cerere de redobândire a cetățeniei române, fiind constituit dosarul nr. 6144 /RD/2018.

Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal. Conform art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. În înțelesul prezentei legi refuzul nejustificat de a soluționa o cerere semnifică exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane. Art. 8 alin. 1 teza a doua din Legea contenciosului administrativ prevede, de asemenea, că se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare p. exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.

Potrivit art. 16 din legea nr. 21/1991 cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, formulată potrivit art. 11, este înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei. P. Comisiei p. cetățenie, prin rezoluție, dispune:

a) solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și e), ce urmează a fi comunicate Comisiei într-un termen ce nu va depăși 60 de zile, iar în situații excepționale, în limitele termenului prevăzut la lit. c);

b) completarea dosarului, în termen de cel mult 4 luni de la primirea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei de către petent, în cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluționării cererii, sub sancțiunea respingerii cererii ca nesusținută;

c) fixarea primului termen, la care Comisia va verifica îndeplinirea condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei române potrivit art. 11, la cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii.

Astfel, tribunalul reține că termenul de 5 luni este prevăzut de art. 16 alin. 2 lit. c din Legea nr. 21/1991 p. etapa prealabilă desfășurată în fața Comisiei, iar depășirea acestui termen de către Comisie nu se justifică decât în situația prevăzută de art. 16 alin. 2 lit. b din același act normativ (completarea cererii de către petent) și a cele prevăzute de art. 161 din Legea nr. 21/1991 (suspendarea procedurii de acordare sau redobândire a cetățeniei române până la finalizarea cauzei penale).

 

În speță, tribunalul reține că nu pot fi primite argumentele formulate de pârâtă, având în vedere că aceasta nu a comunicat niciun răspuns pertinent solicitării reclamantului, deși era obligată în acest sens, iar, în aceste condiții, refuzul pârâtei de a soluționa cererea reclamantului de acordare a cetățeniei române are caracter nejustificat, fiind îndeplinite în cauză condițiile art. 2 alin.1 lit. h și art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.

Deși pârâta a arătat în întâmpinare că au fost solicitate de către P. Comisiei p. cetățenie relații cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 8 lit. b și e la care face trimitere art. 11 din Legea 21/1991, nu a făcut nicio dovadă în acest sens în cauză.

Pârâta avea obligația de a depune toate diligențele necesare, potrivit obligațiilor legale ce îi revin, pentru ca verificarea condițiilor necesare redobândirii cetățeniei de către reclamant să se încadreze în interiorul termenului de 5 luni de la înregistrare cererii ce include și comunicarea de relații de la toate instituțiile abilitate.

Apărările autorității pârâtei referitoare la aplicabilitatea în cauză a noțiunii de termen rezonabil de soluționare a cererii, termen care trebuie să se raporteze și la volumul de activitate al instituției, sunt apreciat nefondate întrucât se impune analizarea respectării termenului de soluționare a unei cereri din perspectiva caracterului rezonabil doar în situația în care legiuitorul nu a înțeles să prevadă în mod expres un asemenea termen. Or, prin legea nr. 21/1991, s-a fixat un termen special de soluționare a cererilor de dobândire/redobândire a cetățeniei române prin derogare de la legea nr. 554/2004, tocmai având în vedere specificitatea procedurii administrative de soluționare a cererilor de dobândire/redobândire a cetățeniei, anume termenul de 5 luni. Așadar, în condițiile în care pârâta nu a făcut dovada că într-adevăr a urmărit în mod activ în toată această perioadă soluționarea cu celeritate a cererii, că a efectuat demersurile către instituțiile competente pentru a i se comunica relațiile utile soluționării cererii de redobândire a cetățeniei române formulate de reclamant în termenul legal, impedimentele determinate de numărul mare de astfel de cereri nu pot fundamenta lipsa soluționării cererii depuse, nefiind imputabilă reclamantului o astfel de prelungire excesivă a duratei procedurii administrative.

Pe de altă parte, dat fiindcă cererea reclamantului a fost avizată pozitiv de către Comisia p. cetățenie în ședința din 05.06.2020, ulterior promovării acțiunii, capetele de cerere având ca obiect verificarea îndeplinirii condițiilor legale și întocmirea raportului motivat au rămas fără obiect.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 18 alin. 1 și 5 Legea nr. 554/2004, tribunalul va admite în parte acțiunea formulată de reclamant și va pârâtul P. ANC să emită ordinul de redobândire a cetățeniei sau respingere a cererii, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, sub sancțiunea aplicării de penalități în cuantum de 100 lei/zi de întârziere .

În temeiul art. 453 cpc, va obliga pârâții AUTORITATEA  NAȚIONALĂ PENTRU CETĂȚENIE și P. AUTORITĂȚII NAȚIONALE P. CETĂȚENIE să plătească reclamantului cheltuieli de judecata în suma de 50 lei, taxă judiciară de timbru.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei capacității procesuale a paratului B. t. Suceava.

 

Admite , în parte , cererea formulată de reclamantul G. S. domiciliat în Rădăuți, Piața Unirii, nr. 61, județul Suceava în contradictoriu cu pârâții A. NAȚIONALĂ PENTRU CETĂȚENIE și P. AUTORITĂȚII NAȚIONALE P. CETĂȚENIE ambii cu sediul în București, sector 3.

Respinge cererea formulata împotriva pârâtului A. NAȚIONALĂ P. CETĂȚENIE - B. T. SUCEAVA, cu sediul în Suceava,  județul Suceava ca promovata împotriva unei persoane fără capacitate procesuală.

Obligă pârâtul P. ANC să emită ordinul de redobândire a cetățeniei sau respingere a cererii, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, sub sancțiunea aplicării de penalități în cuantum de 100 lei/zi de întârziere.

Respinge în rest cererea ca rămasă fără obiect.

Obligă pârâții să plătească reclamantului suma de 50 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Cererea de recurs se depune la Tribunalul București – Secția a II a de C. Administrativ și Fiscal.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, azi 10.06.2020.

 

Președinte,

L. I. D.

Grefier ,

C. S.

 

10 iunie 2020 * 10 iunie 2020 *10 iunie 2020 * 10 iunie 2020 * 10 iunie 2020

Read More

Primire în profesie avocat stagiar 19 sept. 2021 Grila nr.1

Primire în profesie ca avocat stagiar - 19 septembrie 2021 Grila nr.1 (formular cu verificare răspunsuri online) 

Pentru a putea completa formularul și a putea primi feedback privind răspunsurile oferite, trebuie să te conectezi folosind o adresă de email. Avantajul acestui formular online este acela că poți avea o verificare rapidă, asupra cunostintelor tale privind admiterea în avocatură. Dacă sunteți interesat si de publicarea altor formulare de acest tip, lăsați un comentariu la postare.

 

Primire în profesie ca avocat stagiar 19-sep-2021 Grila nr. 1

Grila nr.1 Primire în profesie ca avocat stagiar - 19 septembrie 2021

1. În ceea ce priveşte formele de exercitare a profesiei de avocat, este adevărat că:

A.  cabinetele grupate pot avea şi proprietate comună;

B.  drepturile și obligațiile avocaților titulari ai unor cabinete asociate își păstrează caracterul personal și  pot fi cedate;

C.  în cabinetul individual îşi poate exercita profesia un singur avocat colaborator.

Răspuns: A

2. În cazul în care anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de Consiliul Baroului:

A.  avocatul consilier desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile poate fi recuzat de avocatul cercetat, cererea de recuzare urmând a fi judecată de către Comisia de Disciplină a Baroului;

B.  dacă abaterea disciplinară s-a săvârşit pe raza altui Barou, Consiliul Baroului poate decide efectuarea de cercetări, prin comisie rogatorie, de către Consiliul Baroului pe raza căruia s-a săvârşit fapta;

C.  în situația în care, în urma anchetării abaterii, se decide exercitarea acțiunii disciplinare, Consiliul Baroului va desemna consilierul însărcinat cu semnarea şi susținerea acesteia la instanța disciplinară.

Răspuns: B

3. Secretul profesional, principiu fundamental al exercitării profesiei de avocat, presupune că:

A.  obligaţia avocatului de a păstra secretul profesional împiedică avocatul, în toate cazurile, să folosească informaţia cu privire la un fost client;

B.  obligaţia avocatului de a păstra secretul profesional revine şi persoanelor cu care avocatul conlucrează în exercitarea profesiei;

C.  obligația avocatului de a păstra secretul profesional  se întinde asupra tuturor activităților avocatului, ale asociaților săi, ale avocaților colaboratori, ale avocaților salarizați din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alți avocați.

Răspuns: BC

4. Avocatul:

A.  nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în cauze conexe, decât dacă toate părţile litigante îşi dau acordul expres în acest sens;

B.  nu poate fi ascultat ca martor, în nici o situaţie, cu privire la cauza care i-a fost încredinţată;

C.  avocatul desemnat să acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza această sarcină profesională decât în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.

Răspuns: C

Read More

Enumerați cererile accesorii, acțiunii de divorț,

 

de divorț

Enumerați, cererile accesorii, acțiunii de divorț întemeiată pe culpa soțului pârât

În cazul unei acțiuni de divorț întemeiată pe culpa soțului pârât, cererile accesorii pot fi:

1. Alimente pentru copil: soția poate solicita instanței să stabilească cuantumul alimentelor pe care soțul trebuie să le plătească pentru copilul minor rezultat din căsătorie. (cererile accesorii)

2. Împărțirea bunurilor comune: soția poate solicita instanței să împartă bunurile comune ale soților, astfel încât să primească o parte corespunzătoare din acestea. (cererile accesorii)

3. Custodia și autoritatea părintească: soția poate solicita instanței să îi acorde custodia exclusivă a copilului minor, precum și autoritatea părintească exclusivă în ceea ce privește deciziile importante legate de copil. (cererile accesorii)

4. Daune morale: soția poate solicita instanței să îi acorde daune morale pentru suferința cauzată de culpa soțului pârât în timpul căsătoriei. (cererile accesorii)

Este important de menționat că, în cazul unei acțiuni de divorț întemeiată pe culpa soțului pârât, este necesar ca această culpă să fie dovedită în fața instanței.

Iată câteva exemple despre cuvinte/expresie de tranziție: enumera: și, în primul rând, de asemenea, altul, mai departe, în sfârșit, în plus; cauza: deoarece, deci, datorita, in timp ce, din moment ce, prin urmare; comparație/ contrast: același, mai puțin, mai degrabă, în timp ce, totuși, opus, mult ca, fie;
concluzie: ca urmare, deci, în consecință, deci, în concluzie; semnale neclare: pare, poate, probabil, aproape; accent: mai ales, cel mai demn de remarcat, deosebit de relevant;

Read More

Dreptul familiei, logodna și căsătoria

Dreptul familiei, logodna și căsătoria

imagine generată de AI https://www.midjourney.com/

Rezolvarea temei, Tema nr.1, Dreptul familiei, anul 4, semestrul I

1. a) Analizați prin comparație condițiile de fond la încheierea logodnei și la încheierea căsătoriei (1 p) Dreptul familiei

 Încheierea logodnei și încheierea căsătoriei sunt două evenimente distincte, dar care se leagă între ele prin faptul că reprezintă angajamente între două persoane. În ceea ce privește condițiile de fond la încheierea logodnei și căsătoriei, există câteva diferențe semnificative.

Vârsta minimă:

În multe jurisdicții, vârsta minimă pentru încheierea unei logodne este de 18 ani, iar pentru căsătorie este de asemenea de 18 ani. Cu toate acestea, în unele țări, este permisă încheierea logodnei și căsătoriei la vârste mai mici cu permisiunea părinților sau tutorelui.

Consimțământul părților:

Atât la încheierea logodnei, cât și la căsătorie, este necesar consimțământul ambelor părți implicate. În multe țări, legea stabilește că o persoană nu poate fi obligată să se căsătorească fără consimțământul lor. În cazul în care una dintre părți nu dorește să se angajeze, logodna sau căsătoria nu poate avea loc.

Cerințele legale:

În multe jurisdicții, există anumite cerințe legale care trebuie îndeplinite înainte de a putea încheia o căsătorie. Acestea pot include obținerea unei licențe de căsătorie, prezentarea unui certificat de naștere și o perioadă de așteptare obligatorie. În cazul logodnei, nu există cerințe legale specifice care trebuie îndeplinite înainte de încheierea acesteia.

Obligațiile financiare:

În timpul logodnei, nu există obligații financiare clare între cele două părți. În schimb, în timpul căsătoriei, părțile sunt responsabile pentru susținerea reciprocă și pentru bunurile dobândite împreună.

În general, încheierea logodnei este considerată a fi un angajament mai ușor decât căsătoria, deoarece nu există obligații financiare clare și este mai ușor să se încheie. Cu toate acestea, ambele angajamente necesită consimțământul ambelor părți și există anumite cerințe legale care trebuie îndeplinite înainte de încheierea căsătoriei.

2. Analizați cazurile de nulitate absolută a căsătoriei care pot fi acoperite (2 p.) Dreptul familiei

În funcție de legea fiecărei țări, există diferite motive de nulitate absolută a căsătoriei, dar în general acestea includ: Incapacitatea de a da consimțământul în mod valid - Acest lucru poate fi din cauza vârstei, a bolii mintale sau a consumului de droguri sau alcool în momentul căsătoriei. Dacă una dintre părți nu a putut să își dea consimțământul în mod valabil, căsătoria poate fi declarată nulă absolut.

Căsătoria dintre rude apropiate

- Majoritatea țărilor interzic căsătoria între frați și surori, părinți și copii sau între verișori de gradul întâi. Dacă o astfel de căsătorie a avut loc, aceasta poate fi declarată nulă absolut.

Căsătoria în timpul unei alte căsătorii valabile

- Dacă una dintre părți era deja căsătorită în momentul căsătoriei cu cealaltă persoană, aceasta poate fi declarată nulă absolut.

Falsificarea identității sau a unor fapte esențiale

- Dacă una dintre părți a mințit în legătură cu identitatea sau cu alte fapte esențiale, cum ar fi starea civilă sau sănătatea, astfel încât cealaltă parte să nu fi putut să ia o decizie informată în legătură cu căsătoria, aceasta poate fi declarată nulă absolut.

Căsătoria forțată

- Dacă una dintre părți a fost obligată să se căsătorească fără consimțământul lor liber și informat, căsătoria poate fi declarată nulă absolut. Așadar, acestea sunt doar câteva dintre motivele de nulitate absolută a căsătoriei, iar acestea pot varia în funcție de legea fiecărei țări. Este important să consultați legea din țara dvs. pentru a înțelege motivele specifice de nulitate absolută a căsătoriei și procedurile legale asociate.

Here are some examples about transition words / phrase: enumerate: and, first of all, also, another, furthermore, finally, in addition cause: because, so, due to, while, since, therefore comparison/ contrast: same, less, rather, while, yet, opposite, much as, either conclusion: as a result, hence, consequently, therefore, in conclusion fuzzy signals: seems like, maybe, probably, almost emphasis: most of all, most noteworthy, especially relevant

Read More

Propunerea de arestare preventivă în cursul urmăririi penale

 

Propunerea de arestare preventivă în cursul urmăririi penale, potrivit legii:

A. nu poate fi întocmită de către organul de cercetare penală;

B. poate fi soluționată și de către un judecător de drepturi și libertăți de la o altă instanță decât cea căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță;

C. nu poate fi soluționată în nicio situație în lipsa inculpatului. (primire în profesie - avocat definitiv, 2018)

Analizăm varianta A:

Propunerea de arestare preventivă în cursul urmăririi penale, potrivit legii: nu poate fi întocmită de către organul de cercetare penală?

Conform Codului de procedură penală din România, propunerea de arestare preventivă în cursul urmăririi penale poate fi întocmită de către organul de cercetare penală, adică procurorul care instrumentează cauza și efectuează urmărirea penală în cauză.

Acesta trebuie să analizeze împrejurările cauzei, probele administrate și să ia în considerare criteriile legale care justifică măsura arestării preventive, cum ar fi riscul ca persoana să se sustragă urmăririi penale sau să împiedice aflarea adevărului în cauză, riscul de recidivă sau de săvârșire a altor infracțiuni, precum și gravitatea și pericolul social al infracțiunii.

După analizarea tuturor acestor aspecte, procurorul poate decide întocmirea unei propuneri de arestare preventivă, care trebuie să fie motivată și însoțită de probe care să justifice necesitatea și legalitatea acestei măsuri. Propunerea de arestare preventivă trebuie să fie înaintată instanței de judecată competentă pentru soluționare.

Concluzionăm că varianta A de răspuns nu este corectă.

Analizăm varianta B:

Conform Codului de procedură penală din România, propunerea de arestare preventivă în cursul urmăririi penale poate fi soluționată și de către un judecător de drepturi și libertăți de la o altă instanță decât cea căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, numai în cazurile prevăzute expres de lege.

Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți poate soluționa propunerea de arestare preventivă în situații de urgență, în care nu este posibil ca dosarul să fie trimis instanței competente din raza teritorială în care a fost săvârșită infracțiunea, precum și în situații în care instanța competență se află în imposibilitatea de a soluționa propunerea de arestare preventivă din motive obiective, cum ar fi blocarea activității acesteia.

În orice caz, judecătorul de drepturi și libertăți care soluționează propunerea de arestare preventivă în astfel de situații trebuie să informeze instanța competentă și să trimită dosarul acesteia pentru a fi judecat în mod regulamentar în conformitate cu competența teritorială și materială prevăzute de lege.

Concluzionăm că varianta B de răspuns este corectă.

Analizăm varianta C:

Propunerea de arestare preventivă în cursul urmăririi penale, potrivit legii: nu poate fi soluționată în nicio situație în lipsa inculpatului ?

Potrivit Codului de procedură penală din România, propunerea de arestare preventivă în cursul urmăririi penale poate fi soluționată în prezența inculpatului sau a apărătorului său, dacă acesta este prezent. În cazul în care inculpatul este lipsit de libertate, iar apărătorul nu este prezent, poate fi prezent un alt avocat desemnat din oficiu.

Cu toate acestea, în anumite situații, instanța de judecată poate dispune arestarea preventivă și în lipsa inculpatului, dacă acesta nu poate fi adus în fața instanței sau dacă se sustrage de la urmărirea penală, dar numai în cazul în care judecătorul consideră că există suficiente probe care să ateste vinovăția inculpatului și există riscul ca acesta să se sustragă justiției sau să împiedice cercetarea sau judecarea cauzei.

În orice caz, este important de menționat că inculpatul are dreptul să fie informat despre propunerea de arestare preventivă și să-și exercite drepturile de apărare, inclusiv dreptul la asistență juridică și dreptul de a fi prezent în timpul soluționării propunerii de arestare preventivă, în cazul în care acest lucru este posibil.

Concluzionăm că varianta C de răspuns nu este corectă.

Read More

Dispozițiilor legale CPP privind citarea în procesul penal

citarea în procesul penal

Potrivit dispozițiilor legale din Codul de procedură penală din România privind citarea în procesul penal, acestea sunt:

Persoana care urmează să fie citată trebuie să fie informată despre data, ora și locul la care trebuie să se prezinte.

Citarea se face prin înmânarea unui mandat de citare, care trebuie să conțină numele și prenumele persoanei citate, calitatea acesteia, data, ora și locul la care trebuie să se prezinte.

Mandatul de citare trebuie să fie semnat de către procuror sau de către judecătorul de instrucție, după caz.

În cazul în care persoana citată nu poate fi găsită la adresa indicată în mandatul de citare, acesta trebuie să fie transmis la adresa următoare.

Persoana citată trebuie să se prezinte la data și locul indicat în mandatul de citare, altfel poate fi sancționată cu amendă sau chiar reținută.

Dacă persoana citată nu cunoaște limba română ?

Dacă persoana citată nu cunoaște limba română, aceasta trebuie să fie citată în limba în care vorbește și înțelege cel mai bine.

Persoanele care au vârsta sub 18 ani sau sunt în imposibilitate fizică sau psihică de a se prezenta la instanță pot fi citate prin intermediul reprezentanților lor legali sau prin intermediul unei terțe persoane.

Acestea sunt principalele dispoziții legale privind citarea în procesul penal din Codul de procedură penală din România.

Citația este individuală?

Da, citarea în procesul penal este individuală și se face pentru fiecare persoană în parte. Acest lucru se datorează faptului că fiecare persoană are dreptul să fie informată cu privire la faptul că este chemată să se prezinte în instanță sau la organul de cercetare penală, precum și cu privire la motivele pentru care este chemată. Prin urmare, citarea trebuie să fie personală și să fie înmânată direct persoanei citate, pentru a se asigura că acesta a fost informat în mod adecvat și că are posibilitatea să se pregătească pentru prezența sa la audiere.

Chemarea unei persoane în fața procurorului se face doar prin citație scrisă?

Nu neapărat. În general, chemarea unei persoane în fața procurorului poate fi făcută atât prin citarea scrisă, cât și prin alte modalități, cum ar fi:

Convocarea verbală: procurorul poate să convoace verbal o persoană să se prezinte la biroul său sau la altă locație pentru a fi audiată. În acest caz, este important ca persoana să fie informată cu privire la data, ora și locul la care trebuie să se prezinte și să i se ofere un mandat de citare scris, care să conțină aceleași informații.

Comunicarea prin intermediul avocatului:

Procurorul poate comunica cu persoana printr-un avocat desemnat de aceasta. Avocatul poate fi notificat verbal sau printr-un document scris cu privire la data, ora și locul la care trebuie să se prezinte persoana.

Cu toate acestea, citarea scrisă este modalitatea obișnuită prin care se face chemarea unei persoane în fața procurorului, deoarece oferă o dovadă clară și o evidență a faptului că persoana a fost informată cu privire la prezența sa la audiere.

Suspectul poate fi citat și la adresa locului său de muncă?

Da, suspectul poate fi citat și la adresa locului său de muncă, în cazul în care procurorul sau judecătorul de instrucție nu reușește să îl găsească la domiciliul său sau la o altă adresă cunoscută. În conformitate cu dispozițiile legale, mandatul de citare trebuie să fie înmânat direct persoanei citate, astfel încât procurorul sau judecătorul de instrucție poate decide să trimită mandatul de citare la adresa de muncă a suspectului dacă acesta este singurul loc cunoscut unde poate fi găsit.

De asemenea, în cazul în care suspectul a fost reținut și se află în custodia autorităților, mandatul de citare poate fi înmânat direct lui la locul de reținere. În orice caz, este important ca mandatul de citare să fie înmânat direct suspectului, pentru a se asigura că acesta a fost informat cu privire la data, ora și locul la care trebuie să se prezinte la audiere.

Potrivit dispozițiilor legale privind citarea în procesul penal:

A. chemarea unei persoane în fața procurorului se face doar prin citație scrisă;

B. citația este individuală;  (răspuns corect)

C. suspectul nu poate fi citat și la adresa locului său de muncă. (primire în profesie - avocat stagiar, 2018)

Read More