Mihail Udroiu - teste procedura penala partea a-3 a

Mihail Udroiu - teste procedura penala partea a-3 a

1.      Mandatul de percheziţie domiciliară poate fi folosit:

a.       ori de câte ori este necesar, însă numai în intervalul de timp stabilit de judecător;

b.      singură dată;

c.       pe o durată de cel mult 20 de zile de la momentul emiterii.

2.      Percheziţia:

a.       unui vehicul poate fi efectuată numai cu autorizarea procurorului, doar atunci când vehiculul se află într-un loc public;

b.       corporală poate fi efectuată de orice persoană care prinde în flagrant infractorul;

c.       domiciliară nu poate fi dispusă în cazuri urgente de procuror.

3.      În faza de judecată instanţa:

a.       nu poate efectua personal percheziţia domiciliară;

b.      poate dispune delegarea procurorului pentru efectuarea percheziţiei domiciliare;

c.       nu poate dispune delegarea organelor de cercetare penală pentru efectuarea percheziţiei domiciliare.

4.      Convorbirile telefonice interceptate şi înregistrate pot fi supuse:

a.       analizei judecătorului de cameră preliminară numai dacă au fost în prealabil certificate de judecătorul de drepturi şi libertăţi;

b.      unei expertize tehnice;

c.       unei expertize criminalistice.

5.      Durata totală a mandatul de supraveghere tehnică vizând interceptarea convorbirilor telefonice cu privire la aceeaşi persoană şi la aceeaşi faptă nu poate depăşi:

a.       120 de zile;

b.      6 luni;

c.       un an.

6.      În cazul infracţiunii de trafic de influenţă, persoana care cumpără influenţa poate înregistra în mod legal convorbirile purtate de:

a.       persoana care îşi trafichează influenţa cu funcţionarul public care urmează a efectua actul, fără autorizaţia judecătorului;

b.       aceasta cu funcţionarul public care urmează a efectua actul numai cu încuviinţarea procurorului;

c.       aceasta cu funcţionarul public care urmează a efectua actul, fară mandatul judecătorului de drepturi şi libertăţi.

7.      Supravegherea tehnică constând în localizarea prin G.P.S.:

a.       poate fi dispusă de procuror cu ocazia verificărilor prealabile începerii urmăririi penale;

b.      se dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi numai după începerea urmăririi penale;

c.       poate fi folosită ca probă în procesul penal chiar dacă mijloacele tehnice de localizare au fost instalate pe autovehiculul suspectului de către persoana vătămată.

8.      Obţinerea datelor privind situaţia financiară a unei persoane:

a.       se poate realiza numai dacă judecătorul de drepturi şi libertăţi a emis un mandat de supraveghere tehnică;

b.      poate fi solicitată de procuror numai cu încuviinţarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi;

c.       poate fi dispusă în cazuri urgente, în mod provizoriu de procuror.

9.      După încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul:

a.       nu are obligaţia de a informa suspectul;

b.       poate restrânge dreptul inculpatului de a consulta procesele-verbale de predare numai pe o durată de cel mult 10 zile;

c.       poate dispune prin ordonanţă amânarea prezentării suporturilor pe care sunt stocate activităţile de supraveghere tehnică până la momentul luării unei măsuri preventive.

10.  Este întotdeauna obligatorie efectuarea unei expertize:

a.       în cazul săvârşirii infracţiunii de ucidere sau vătămarea copilului nou-născut ori a fătului de către mamă (art. 200 NCP);

b.       pentru a se stabili cauzele morţii, dacă nu s-a întocmit un raport de constatare;

c.       în cazul infractorilor minori.

11.  Instanţa dispune efectuarea unui supliment de expertiză:

a.       numai de către expertul care a fost desemnat să efectueze expertiza;

b.      când constată că expertiza nu este completă, iar această deficienţă nu poate fi suplinită prin audierea expertului;

c.       ori de câte ori concluziile expertizei sunt contestate.

12.  În cursul judecăţii, la efectuarea expertizei poate participa un expert recondamnat:

a.       de procuror;

b.       numai de către părţi;

c.       de persoana vătămată.

13.  Nu poate forma obiectul unei comisii rogatorii:

a.       audierea unui martor cu identitatea protejată;

b.      dispunerea şi punerea în executare a măsurii sechestrului asigurător;

c.       încuviinţarea folosirii investigatorilor sub acoperire.

14.  În cazul constatării comiterii infracţiunii flagrante de conducere a unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice sau a unei substanţe, recoltarea de probe biologice se efectuează:

a.       din dispoziţia organelor de constatare;

b.       numai după începerea urmăririi penale;

c.       cu autorizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi în cazul în care cel suspus examinării nu îşi dă consimţământul la recoltare.

15.  În cazul delegării:

a.       organul căruia i se deleagă efectuarea unui act procedural este inferior în grad celui care dispune delegarea şi are competenţa funcţională de a efectua actul;

b.       actul procesual a cărui efectuare a fost delegată intră în competenţa materială a organului căruia i se delegă efectuarea actului;

c.       organul judiciar căruia i s-a delegat efectuarea actului procedural nu poate să delege la rândul său efectuarea actului altui organ ierarhic inferior.

16.  Măsura preventivă a reţinerii:

a.       poate fi dispusă pe o perioadă de 5 ore;

b.      nu poate fi în niciun caz prelungită;

c.       poate fi contestată în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.

17.  Durata arestării inculpatului minor care are vârsta de 16 ani este de cel mult:

a.       30 zile;

b.       15 zile;

c.       20 zile.

18.  În cazul în care, în cursul soluţionării propunerii de luare a măsurii arestului la domiciliu a inculpatului, durata reţinerii a expirat, judecătorul de drepturi şi libertăţi:

a.       nu mai poate dispune admiterea propunerii de arest la domiciliu;

b.       poate admite propunerea şi dispune arestul al domiciliu pe o durată de cel mult 29 de zile de la data încarcerării;

c.       poate admite propunerea şi dispune arestul al domiciliu pe o durată de cel mult 30 de zile.

19.  Măsura controlului judiciar pe cauţiune:

a.       încetează de drept dacă instanţa a dispus o soluţie de renunţare la aplicarea pedepsei;

b.      poate fi menţinută în cursul procedurii de cameră preliminară;

c.       poate fi prelungită din 30 în 30 de zile în cursul urmăririi penale.

20.  În cazul în care judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune prin încheiere luarea măsurii arestării preventive:

a.       soluţia se pronunţă în camera de consiliu;

b.       contestaţia împotriva încheierii se soluţionează în şedinţă publică;

c.       nu se mai poate dispune arestarea preventivă a aceleiaşi persoane într-o altă cauză.

21.  Ascultarea inculpatului este obligatorie:

a.       în procedura audierii anticipate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi;

b.      la luarea măsurii controlului judiciar;

c.       cu ocazia soluţionării unei cereri de revocare a măsurii arestării preventive.

22.  Sunt executorii încheierile prin care:

a.       se dispune luarea măsurii arestării preventive a inculpatului;

b.       se respinge cererea de revocarea controlului judiciar pe cauţiune;

c.       se dispune luarea măsurii arestului la domiciliu.

23.  Cauţiunea se restituie când se dispune:

a.       renunţarea la urmărirea penală;

b.       restituirea cauzei la parchet de judecătorul de cameră preliminară;

c.       printr-o hotărâre, chiar nedefmitivă, de amânare a aplicării pedepsei.

24.  Judecătorul de cameră preliminară poate dispune:

a.       menţinerea măsurii controlului judiciar pe cauţiune;

b.      luarea măsurii controlului judiciar;

c.       luarea măsurii internării medicale provizorii în cazul în care procurorul a dispus clasarea pe motiv de iresponsabilitate.

25.  Din durata reţinerii:

a.       nu se deduce durata mandatului de aducere la sediul organului de urmărire penală;

b.       se deduce durata conducerii administrative la sediul poliţiei;

c.       se deduce durata audierii prealabile a suspectului.

26.  Nu poate fi supus vreunei măsuri procesuale provizorii de ocrotire în procesul penal:

a.       suspectul;

b.      inculpatul;

c.       persoana vătămată.

27.  În cursul urmăririi penale internarea nevoluntară în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice:

a.       poate fi dispusă numai de judecătorul de drepturi şi libertăţi;

b.      poate fi prelungită numai o singură dată;

c.       nu poate fi dispusă faţă de suspect.

28.  Măsura sechestrului asigurător se poate lua în vederea executării pedepsei amenzii penale:

a.       cu privire la bunurile suspectului reţinut într-o cauză penală;

b.       atât cu privire la bunurile inculpatului, cât şi cu privire la bunurile părţii responsabile civilmente;

c.       asupra bunurilor unei persoane juridice la care inculpatul este administrator în cazul săvârşirii unei infracţiuni de corupţie.

29.  În cazul dispunerii unei soluţii de netrimitere în judecată:

a.       procurorul poate menţine măsurile asigurătorii privind reparaţiile civile, chiar dacă persoana vătămată este majoră;

b.       măsurile asigurătorii luate în vederea executării măsurii confiscării speciale încetează de drept în 30 de zile de la data dispunerii soluţiei de către procuror;

c.       procurorul trebuie să menţină măsurile asigurătorii în ipoteza în care persoana vătămată este minoră.

30.  Asistenţa juridică este obligatorie:

a.       în cursul judecăţii, pentru inculpatul suspus măsurii arestului la domiciliu;

b.       în cursul urmăririi penale, pentru inculpatul major, care este acuzat de săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa între 2 şi 7 ani închisoare;

c.       în cursul urmăririi penale, pentru inculpatul care este supus măsurii obligării la tratament medical într-o altă cauză.

31.  Reprezentarea legală este posibilă în cadrul procesului penal în cazul:

a.       inculpatului minor care nu are capacitate de exerciţiu;

b.      persoanei juridice ce are calitatea de suspect;

c.       persoanei vătămate prin săvârşirea infracţiunii de agresiune sexuală în forma agravată prevăzută de art. 219 alin. (2) NCP.

32.  În cursul judecăţii, inculpatul persoană juridică:

a.       nu poate fi reprezentat printr-un mandatar;

b.       trebuie să fie reprezentat numai prin reprezentantul legal de la data săvârşirii infracţiunii;

c.       îşi poate exercita dreptul la tăcere prin reprezentantul legal.

33.  Substituitul procesual se deosebeşte de reprezentant prin faptul că:

a.       are facultatea, iar nu obligaţia de a acţiona;

b.      acţionează în nume propriu, pentru valorificarea unui interes al părţii;

c.       are obligaţia de a acţiona.

34.  Mandatul de aducere poate fi admis chiar dacă anterior nu s-a efectuat procedura de citare cu privire la:

a.       martor;

b.      suspect;

c.       persoana vătămată.

35.  Termenul substanţial prevăzut de NCPP:

a.       expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează ultimei zile a termenului, dacă aceasta cade într-o zi nelucrătoare;

b.      nu poate fi în niciun caz suspendat;

c.       este numai un termen de succesiune.

36.  Termenul procedural poate fi:

a.       suspendat;

b.       prorogat numai în situaţia în care este un termen prohibitiv;

c.       un termen de regresiune.

37.  Iau termenul în cunoştinţă:

a.       numai părţile prezente în faţa instanţei de judecată;

b.       martorii cărora li s-a înmânat personal citaţia, chiar dacă nu se prezintă în faţa instanţei;

c.       inculpatul persoană juridică care a primit citaţia prin intermediul persoanei însărcinate cu primirea corespondenţei, chiar dacă nu se prezintă în faţa instanţei.

38.  Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de inculpat în cazul în care:

a.       deşi achitat, a fost obligat la repararea pagubelor produse prin infracţiune;

b.      s-a dispus renunţarea la urmărirea penală;

c.       după intervenţia prescripţiei răspunderii penale, inculpatul solicită continuarea procesului penal.

39.  Nulitatea relativă nu poate fi invocată:

a.       în cazul în care a fost încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei;

b.      de instanţa de judecată din oficiu;

c.       de persoana vătămată în cursul procedurii de cameră preliminară.

40.  Îndreptarea erorii materiale:

a.       trebuie făcută numai printr-un act similar celui în care s-a ivit eroarea;

b.      din rechizitoriu nu poate fi realizată de judecătorul de cameră preliminară cu ocazia verificării legalităţii actului de sesizare;

c.       de către judecător se realizează numai după ascultarea concluziilor procurorului.

41.  Spre deosebire de nulitate, decăderea:

a.       priveşte drepturi procesuale;

b.      operează de drept;

c.       trebuie să fie întotdeauna dispusă de un organ judiciar.

42.  Nu pot fi investigatori sub acoperire:

a.       agenţii poliţiei de frontieră;

b.       persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul organelor de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale;

c.       persoanele care fac parte din cadrul organelor de cercetare penală.

43.  Procurorul poate dispune printr-o singură ordonanţă autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire pentru o perioadă de cel mult:

a.       40 de zile;

b.      60 de zile;

c.       30 de zile.

44.  Durata totală a autorizării investigatorilor sub acoperire, în aceeaşi cauză şi cu privire Ia aceeaşi persoană, în scopul investigării unei infracţiuni de trafic de droguri:

a.       este de cel mult un an;

b.      nu este limitată în timp prin dispoziţiile NCPP;

c.       este de cel mult doi ani.

#procedurapenala #parteagenerala #teste #mihailudroiu