Mihail Udroiu - Grile procedura penala - partea generala - rezolvate
 |
| Mihail Udroiu - Grile procedura penala - partea generala - rezolvate prima parte |
GRILE UDROIU
Notă: Fiecare grilă are unul sau
maximum două răspunsuri corecte.
1. Numai
după începerea procesului penal:
a. pot
fi efectuate acte de investigatorii sub acoperire;
b.
se
poate efectua o percheziţie corporală;
c. poate
fi ascultat un martor cu identitatea protejată.
2. Urmărirea
penală:
a. se
începe in rem;
b.
poate
fi dispusă prin acelaşi act prin care se dispune punerea în mişcare a acţiunii
penale;
c.
are
trei etape procesuale.
3. Principiul
oficialităţii:
a. nu
cunoaşte alte excepţii, în afara cazurilor de disponibilitate;
b.
poate
fi limitat, prin reglementare expresă de către legiuitor a unor excepţii, care
au caracter relativ;
c.
funcţionează
pe deplin în cazul urmăririi penale a unei infracţiuni pentru care legea penală
română se aplică în baza principiului realităţii.
4. Constituie
limite ale principiului aflării adevărului:
a.
intervenţia
graţierii antecondamnatorii;
b. aplicarea
principiului non reformatio in peius
cu ocazia judecării unei căi de atac;
c.
neexercitarea
rolului activ de către instanţă.
5. Prezumţia
de nevinovăţie:
a. poate
constitui o regulă de probă;
b.
nu
poate fi invocată, în niciun caz, după data rămânerii definitive a hotărârii;
c. poate
fi încălcată şi prin comportamentul reprezentanţilor unor organe nejudiciare.
6.
În cazul în care inculpatul,
cetăţean străin care nu vorbeşte limba română, a fost asistat în faţa instanţei
de un interpret, cheltuielile judiciare reprezentând onorariului interpretului:
a.
vor
fi suportate de către stat, numai în cazul în care s-a dispus achitarea inculpatului
sau încetarea procesului penal;
b.
vor
fi suportate de inculpat în caz de condamnare;
c. nu
vor fi, în niciun caz, suportate de persoana vătămată.
7.
În situaţia în care
persoana vătămată este surdo-mută şi în faţa instanţei îşi manifestă voinţa de
a retrage plângerea prealabilă, se va reţine:
a.
întotdeauna
nulitatea relativă a retragerii plângerii prealabile, dacă nu a existat
interpret numit în cauză pentru aceasta;
b. valabilitatea
retragerii plângerii prealabile dacă a fost efectuată prin înscris depus la
dosar, chiar şi în absenţa unui interpret;
c.
nulitatea
absolută a retragerii plângerii prealabile, dacă nu a existat interpret numit
în cauză pentru aceasta.
8. Temeiul
acţiunii penale îl constituie:
a. încălcarea
dispoziţiei normei de incriminare;
b. fapta
concretă săvârşită;
c.
tragerea
la răspundere penală a infractorului.
9.
În cazul în care în urma
unui accident auto persoana vătămată corporal decedează în timp ce era transportată la spital, moştenitorii acesteia:
a.
se
pot constitui parte civilă în procesul penal în numele persoanei vătămate;
b.
pot
renunţa la pretenţiile civile numai până la citirea actului de sesizare,
instanţa urmând întotdeauna să ia act de manifestarea acestora de voinţă;
c. pot
transmite altei persoane dreptul la despăgubiri.
10. Partea
responsabilă civilmente nu poate fi introdusă în procesul penal:
a.
după
citirea actului de sesizare;
b. după
începerea cercetării judecătoreşti;
c.
de
procuror.
11. Poate
fi introdus în procesul penal în calitate de parte responsabilă civilmente:
a. bona,
pentru distrugerile provocate de infractorul minor, pe care îl avea sub
supraveghere;
b.
moştenitorul
inculpatului, acuzat de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune;
c.
locatarul,
pentru prejudiciile produse prin infracţiunea de tulburare de posesie comisă de
sublocatarul său.
12. În
cazul în care partea responsabilă civilmente decedează în cursul judecăţii:
a.
instanţa
penală va lăsa acţiunea civilă nesoluţionată;
b. acţiunea
civilă rămâne în competenţa instanţei penale dacă partea civilă indică
moştenitorii părţii responsabile civilmente, în termen de cel mult două luni de
la data la care a luat cunoştinţă despre deces;
c.
instanţa
penală este obligată să disjungă soluţionarea acţiunii civile.
13.
În cazul în care acuzaţia
penală dintr-o cauză vizează o singură persoană, punerea în mişcare a acţiunii
penale poate fi dispusă:
a.
odată
cu începerea urmăririi penale, în cazul infracţiunilor ce nu au un subiect
activ calificat;
b.
după
luarea măsurii controlului judiciar;
c. ulterior
dispunerii măsurii reţinerii.
14. Acţiunea
penală:
a. nu
poate fi pusă în mişcare prin dispoziţia procurorului din rechizitoriu;
b.
poate
fi pusă în mişcare de judecătorul de cameră preliminară care soluţionează o
plângere împotriva unei soluţii de netrimitere în judecată;
c. nu
poate fi pusă niciodată în mişcare în mod legal de instanţă, după sesizarea
acesteia prin rechizitoriu.
15.
Cazul de împiedicare a
exercitării acţiunii penale prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) NCPP („fapta nu
există”):
a. nu
poate constitui temei pentru dispunerea renunţării la urmărirea penală;
b.
constituie
motiv de încetare de drept a măsurii controlului judiciar pe cauţiune;
c.
conduce
la lăsarea nesoluţionată a acţiunii civile exercitate în procesul penal.
16.
În cazul în care se
reţine că inculpatul a lovit din culpă persoana vătămată, producându-i leziuni
traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare 10-12 zile de îngrijiri
medicale, instanţa:
a.
poate
dispune obligarea inculpatului la plata de despăgubiri părţii civile;
b.
va
dispune achitarea inculpatului în baza art. 16 alin. (1) lit. d) NCPP;
c. va
dispune achitarea inculpatului în baza art. 16 alin. (1) lit. b) NCPP.
17. În
cazul intervenţiei graţierii antecondamnatorii a unei fapte, organele de
urmărire penală:
a. pot
începe urmărirea penală împotriva infractorului;
b.
pot
pune în mişcare acţiunea penală împotriva infractorului;
c.
nu
pot dispune trimiterea în judecată a infractorului.
18. Solicitarea
inculpatului de continuare a procesului penal:
a.
în
caz de retragere a plângerii prealabile, atrage aplicarea principiului
oficialităţii procesului penal;
b. va
fi întotdeauna respinsă în cazul intervenţiei unei cauze justificative;
c. poate
fi admisă în cazul intervenţiei unei cauze de neimputabilitate.
19. Dreptul
la opţiune în materia exercitării acţiunii civile:
a.
este
limitat dacă persoana prejudiciată prin infracţiune este o autoritate publică;
b. nu
poate fi exercitat după renunţarea la pretenţiile civile în faţa instanţei
penale;
c.
are
caracter definitiv în cazul victimelor minore.
20.
Dacă persoana
prejudiciată prin infracţiune a formulat cerere de chemare în judecată a
infractorului în faţa instanţei civile, poate părăsi calea civilă:
a.
în
toate cazurile în care judecata în faţa instanţei penale a fost reluată după
suspendare;
b.
ori
de câte ori urmărirea penală a fost redeschisă după dispunerea clasării;
c. dacă
a fost pusă în mişcare acţiunea penală după ce persoana prejudiciată a
înregistrat cererea de chemare în judecată la instanţa civilă.
21. În
cazul în care acţiunea în despăgubiri a fost exercitată în faţa instanţei
civile, judecata cauzei se suspendă întotdeauna:
a.
după
punerea în mişcare a acţiunii penale, pe toată durata procesului penal;
b.
odată
cu dispunerea continuării efectuării urmăririi penale faţă de suspect pe tot
parcursul urmăririi penale;
c. după
punerea în mişcare a acţiunii penale, pe o durată de un an, în ipoteza în care
cauza se află în continuare în cursul urmăririi penale.
22. Clasarea:
a.
poate
fi dispusă dacă se constată atât tipicitatea faptei cât şi pericolul social
concret redus al acesteia;
b. poate
fi întemeiată pe absenţa tipicităţii subiective a faptei;
c.
poate
fi dispusă numai dacă urmărirea penală a fost anterior începută in rem.
23. Sunt
subiecţi procesuali principali:
a. suspectul;
b. peroana
vătămată;
c.
avocatul
părţii civile.
24. Atrage
sancţiunea nulităţii absolute încălcarea competenţei:
a.
teritoriale
a instanţei, atunci când această sancţiune este prevăzută expres de lege;
b. funcţionale
a instanţei;
c.
materiale
a organelor de cercetare penală.
25. Este
în competenţa de urmărire penală proprie a procurorului:
a.
furtul
calificat care a produs consecinţe deosebit de grave;
b.
înşelăciunea
care a produs consecinţe deosebit de grave;
c. ultrajul
în forma de bază.
26.
Un dosar penal
înregistrat la parchetul de pe lângă judecătorie poate fi preluat în vederea
efectuării
urmăririi penale:
a.
numai
prin dispoziţia Procurorului General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie;
b.
prin
dispoziţia oricărui procuror din cadrul parchetului de pe lângă tribunal;
c. prin
dispoziţia Procurorului General al parchetului de pe lângă curtea de apel.
27.
În cazul în care
inculpatul acuzat de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în calitate de
judecător pierde, pe parcursul cercetării judecătoreşti, calitatea personală ce
a atras competenţa curţii de apel prin demisia din magistratură:
a.
instanţa
sesizată îşi va declina competenţa judecării cauzei în favoarea tribunalului;
b. instanţa
sesizată va continua judecarea cauzei;
c.
este
obligatorie retrimiterea cauzei în camera preliminară.
28.
În situaţia în care,
imediat după săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, făptuitorul
dobândeşte calitatea de magistrat-asistent la înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, competenţa materială de efectuare a urmăririi penale aparţine
parchetului de pe lângă:
a. judecătorie;
b.
curtea
de apel;
c.
înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie.
29.
Competenţa personală de a
judeca infracţiunile săvârşite de procurorii militari de la parchetul de pe lângă
Curtea Militară de Apel aparţine:
a.
înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b.
Curţii
Militare de Apel;
c. Curţii
de apel.
30. În
cazul în care făptuitorul a fost prins în raza teritorială a unei alte instanţe
decât aceea unde a fost săvârşită infracţiunea, iar urmărirea penală s-a
efectuat de organele de urmărire penală de care aparţine, teritorial, locul
unde făptuitorul a fost prins, competentă să judece cauza este:
a.
instanţa
în raza căreia s-a efectuat urmărirea penală;
b. instanţa
în a cărei rază teritorială a fost săvârşită infracţiunea;
c.
întotdeauna
instanţa mai întâi sesizată.
#grile #procedurapenala #parteagenerala #udroiu #teste #rezolvate
