Raspunsuri la întrebarile din testele de autoevaluare drept civil succesiuni anul 3 sem. 2- part.4

Teste de autoevaluare

Raspunsuri la întrebarile din testele de autoevaluare  drept civil succesiuni anul 3 sem. 2- part.4

1. Dreptul de optiune succesorala:

a)poate fi exercitat de creditorii succesibilului pe cale actiunii oblice;

2. Renuntarea la mostenire:

a. facuta in favorem constituie act de acceptare a mostenirii;

c. pastreaza calitatea de mostenitor, dar nu are nici un drept asupra

bunurilor sustrase sau ascunse.

3. Activul mostenirii este alcatuit din:

b)drepturile de creanta;

4. Pasivul sucesoral este alcatuit din

a)datoriile succesiunii;

5. Sunt mostenitori sezinari:

b. ascendentii de gradul I;

Read More

Raspunsuri la întrebarile din testele de autoevaluare drept civil succesiuni anul 3 sem. 2- part.3

Teste de autoevaluare

Raspunsuri la întrebarile din testele de autoevaluare  drept civil succesiuni anul 3 sem. 2- part.3

1 1.Legatul universal poate fi instituit:

b)în favoarea mai multor persoane;

2   2. Un legat este caduc atunci când:

b)bunul ce a facut obiectul legatului particular a pierit;

3   3.Revocarea voluntara expresa a dispozitiilor dintr-un testament se poate face:

a)printr-un act autentic;

     4.Revocarea pentru injuria grava la adresa memoriei testatorului se poate cere:

a)în termen de un an;

5.Exheredarea sau dezmostenirea:

c)nu se poate exercita nelimitat.

Raspunsuri la întrebarile din testele de autoevaluare

Read More

Raspunsuri la întrebarile din testele de autoevaluare drept civil succesiuni anul 3 sem. 2- part.2

Teste de autoevaluare

Raspunsuri la întrebarile din testele de autoevaluare  drept civil succesiuni anul 3 sem. 2- part.2

1    1. Ascendentii ordinari:

a)nu sunt mostenitori sezinari si vin la succesiune numai în nume propriu;

2. Colateralii ordinari:

c)nu sunt obligati la raportul donatiilor.

3. Reprezentarea succesorala este admisa:

b)descendentilor si colateralilor privilegiati;

4. Este posibila venirea concomitenta la mostenire a rudelor din doua clase

diferite?

b)da, numai în caz de exheredare prin testament a mostenitorilor dintr-o

clasa separata, daca acestia sunt rezervatari;

5. Potrivit principiului proximitatii gradului de rudenie între mostenitorii din

aceeasi clasa:

a)înauntrul aceleasi clase, rudele mai apropiate în grad înlatura de la

mostenire rudele mai îndepartate în grad;

6. De la principiul proximitatii gradelor de rudenie, legea admite urmatoarea

exceptie:

a)reprezentarea succesorala;

7. Sotul supravietuitor este mostenitor:

b)rezervatar si este obligat sa raporteze donatiile;

8. Mobilele si obiectele casnice i se cuvin sotului supravietuitor:

b)doar când vine în concurs cu ascendentii si colateralii, indiferent de

clasa din care acestia fac parte;

9. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor:

a)se refera la casa în care a locuit, cu conditia sa faca parte din mostenirea

sotului decedat;

Raspunsuri la întrebarile din testele de autoevaluare

Read More

Raspunsuri la întrebarile din testele de autoevaluare drept civil succesiuni anul 3 sem. 2- part.1

          Teste de autoevaluare 

 

Raspunsuri la întrebarile din testele de autoevaluare  drept civil succesiuni anul 3 sem. 2- part.1 

1. În acelasi timp, se întâlneste mostenirea testamentara si mostenirea legala în

ipoteza în care:

c) prin testament, de cujus desemneaza persoana care îi va mosteni o

parte din patrimoniu.

2. Deschiderea mostenirii are loc:

a) în urma decesului unei persoane;

3. Pentru ca o persoana sa poata veni la mostenire, trebuie sa aiba:

a) capacitate succesorala si vocatie succesorala;

c) sa nu fie nedemna de a mosteni.

4. Nu au capacitate succesorala:

a) copilul nascut mort la data deschiderii mostenirii;

b) comorientii si codecedatii;

5. Se pot transmite prin acte între vii:

a) patrimoniul unei persoane fizice;

Raspunsuri la întrebarile din testele de autoevaluare  

Read More

Teste grila Drept Penal – Partea speciala - prima parte

Teste grila 1 Drept Penal – Partea speciala

11.  In cazul infractiunii de omor:

a.       Pedeapsa este detentiunea pe viata

b.      Pedeapsa este inchisoarea si interzicerea exercitarii unor drepturi

c.       Tentativa nu se pedepseste

Raspuns : aici

22.  Infractiunea de omor ;

a.       Consta in uciderea unei personae,savarsita cu intentie,din culpa sau cu forma de vinovatie a praeterintentiei

b.      Consta in uciderea unei personae,faptya savarsita cu intentie

c.       Implica supunerea victimei la suferinte de intensitate ridicata si pentru o lunga perioada de timp

Raspuns : aici

33.  Infractiunea de omor calificat:

a.       Se retine intotdeauna cand omorul a fost comis asupra unui politist aflat in exercitarea atributiilor de serviciu

b.      In modalitatea savarsirii pentru a inlesni comiterea altei infractiuni,se retine indifferent daca autorul respectivei infractiuni este chiar autorul omorului sau o alta persoana

c.       Imbraca intotdeauna forma unitatii natural de infractiune

Raspuns : aici

44. Infractiuniile de omor,omor calificat si ucidere din culpa au:

a.       acelasi obiect juridic

b.      acelasi obiect material

c.       aceeasi latura subiectiva

Raspuns : aici

55. Infractiunea de ucidere la cererea victimei:

a.       Poate fi comisa cu intentie indirecta

b.      Poate fi comisa si printr-o inactiune

c.       Se varetine si in ipoteza in care victim era in stare de inconstienta, fapta fiind comisa la cererea expresa si repetata a sotului acesteia

Raspuns : aici

66. Dupa ce inculpatii au violat o persoana, realizand ca aceasta va merge la polities a ii reclame,au ucis-o.Inculpatii vor fi condamnati pentru savarsirea infractiunii de :

a.       Omor

b.      Viol urmat de moartea victimei

c.       Omor calificat

Raspuns : aici

77. Omorul calificat savarsit din interes ,material:

a.       Poate fi retinut alaturi de elemental circumstantial cu caracter agravant al premeditarii

b.      Nu se poate retine in cazul infractiunii deviate in modalitatea error in personam

c.       Exclude retinerea elementului circumstantial cu caracter agravant al premeditarii

Raspuns : aici

8  8. Reprezinta o modalitate de savarsire a infractiunii de omor calificat:

a.       Omorul savarsit pentru a se sustrage sau pentru a sustrage pe altul de la tragerea de la raspundere penala sau de la executarea altei pedepse

b.      Uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical

c.       Omorul savarsit prin cruzimi

Raspuns : aici

  

99. Uciderea unui minor,savarsita prin cruzimi constituie infractiunea de :

a.       Art. 190 – violenta in familie

b.      Art. 197 -  relele tratamente aplicate minorului

c.       Art. 189 – omorul calificat

Raspuns : aici

  

110.  Aplicarea mai multor lovituri cu o bata unui copil in varsta de 3 luni , in zona capului , de catre mama sa, responsabila , dar aflata intr-o stare de tulburare psihica , daca loviturile au produs in final moartea copilului , constituie infractiunea de :

a.       Uciderea ori vatamarea nou-nascutului savarsita de catre mama

b.      Lovirile sau vatamartile cauzatoare de moarte

c.       omor

Raspuns : aici

#dreptpenal #parteaspeciala #grile #rezolvate #primaparte

Read More

ELEMENTE DE DREPT PENAL SPECIAL - TEST GRILA

  1) Infractiunile de tradare (art. 155, 156 si 157 C. pen.) au ca subiect activ:
a.numai cetateanul roman;
b.cetateanul roman sau persoana fara cetatenie care domiciliaza pe teritoriul statului roman
c.cetatean strain sau persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul statului roman;
Raspuns corect: b.
          
           2) Infractiunea de tradare prin ajutarea inamicului se savarseste:
a.numai in timp de razboi
b.numai in timp de pace
c.atat in timp de razboi cat si in timp de pace
Raspuns corect: a.
                                
           3)           Forma de vinovatie cu care se comite infractiunea de tradare este:
a.intentia directa sau indirecta
b.intentia indirecta
c.intentia directa
Raspuns corect: c.
           4)           Infractiunea de complot se comite de:
a.o singura persoana
b.o pluralitate de subiecti activi, sub forma participatiei penale
c.o pluralitate de subiecti activi, sub forma pluralitatii constituite
Raspuns corect: c.

38)         Patrunderea intr-o locuinta constituie infractiunea de violare de domiciliu, daca se savarseste:
                                                               
a.pentru executarea unui mandat de arestare
b.fara consimtamantul persoanei care o foloseste
c.pentru inlaturarea unei primejdii care ameninta viata unei persoane
Raspuns corect: b.
           39)         Patrunderea in casa altei persoane constituie infractiunea de violare de domiciliu, daca:
                                                               
a.persoana vatamata are un drept de proprietate asupra casei, chiar daca nu locuieste in ea
b.persoana vatamata are un drept de folosinta exclusiva a casei, chiar daca nu locuieste in ea
c.persoana vatamata locuieste in casa
            Raspuns corect: c.        
           40)         Infractiunea de violare de domiciliu poate avea ca obiect material:
                                                               
a.celula unui detinut
b.o sala de clasa
c.orice loc destinat uzului domestic al persoanei
Raspuns corect: c.
           41)         In cazul infractiunii de santaj, folosul urmarit de autor trebuie sa fie:
a.numai material
b.numai moral
c.material sau moral
Raspuns corect: c.
 45)         Nu este posibil coautoratul la:
                                                 
a.infractiunea de divulgare a secretului profesional
b.infractiunea de violare de domiciliu
c.infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal
Raspuns corect: a.
           46)         Impacarea partilor inlatura raspunderea penala in cazul infractiunii de:
                                                               
a.violare de domiciliu
b.lipsire de libertate in mod ilegal
c.sclavie
Raspuns corect: a.

Read More

Tema nr.2 Drept Procesual Civil anul 4 semestrul 1

Tema nr.2 Drept Procesual Civil anul 4 semestrul 1

1. Termenele de procedura si sancțiunile procedurale.

Termenele de procedura si sancțiunile procedurale Cunoasterea termenelor in care trebuie exercitate drepturile si obligatiile procesuale ale partilor precum si cunoasterea sanctiunilor aplicabile in cazul nerespectarii termenelor reprezinta una dintre problemele semnificative ale dreptului procesual civil  . Termenele se regasesc in Codul de procedura civila in Cartea a ii-a, titlul ii- Dispozitii generale de procedura, cap. 3-Termenele. Termenele de procedura reprezinta durata inauntrul careia trebuie indeplinit actul sau trebuie realizat dreptul. Clasificarea termenelor procedural poate fi facuta in functie de mai multe criteria si anume: 1.in functie de sursa lor sau modul in care ele sunt stabilite exista: a)termene legale , cele stabilite prin lege si a caror utilitate depaseste sfera intereselor private. b)termene judecatoresti, cele stabilite de instant sau de presedintele acesteia, care pot fi modificate, scurtate sau prelungite. c)termene conventionale, adica acele termene care sunt convenite de parti , daca legea le permite. 2.in functie de caracterul lor sau intr-o alta formulare, potrivit cu scopul lor pot fi: a)termene imperative adica acelea inauntrul carora trebuie sa se manifeste o anumita conduit procesuala. b)termene de recomandare, cele in cadrul carora este indicat sa se efectueze anumite acte ori sa se realizeze anumite activitati procesuale; termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel. 3.in functie de efectul pe care il produc sau intr-o alta formulare , potrivit cu sanctiunea lor, termenele procedural pot fi grupate in: a)termene absolute, cele irepresibil obligatorii pentru parti si instant de respectarea lor depinzand direct validitatea sau invaliditatea actului procedural; b)termene relative, care nu atrag nici nulitatea , nici decaderea, dar pot justifica , eventual, alte sanctiuni,de ordin disciplinar, pecuniar etc.; 4.in functie de modul de determinare a duratelor, pot fi: a)termene fixe, desemnand o durata uniformasi invariabila; b) termene minime, desemnanad durata strict necesara , dupa consumarea careia este ingaduita efectuarea valabila a unui act procedural; c)termene maxime, desemnand data sau momentul procesual ce nu poate fi deposit. 5.dupa modul de calcul termenele pot fi: a)termene de succesiune, ele calculandu-se spre inainte; b)termene de regresiune, can dele se calculeaza spre inapoi. 6.dupa cum exista sau nu posibilitatea cunoasterea momentului cand se va implini termenul acestea pot fi: a)termene certe, adica précis determinate; b)termene incerte, imprecise determinate, dar sigure; 7.functie de modaliatatea tehnica de stabilire , termenele pot fi: a) termene directe, prevazute ca atare , explicit; acestea sunt in general termenele pentru exercitarea cailor de atac. b)termene indirecte, implicite, cele ce rezulta din anumite conditii fixate de lege; 8. dupa cum ele pot fi modificate sau nu, exista: a)termene rigide sau inflexibile, cele care nu sunt succeptibile de abreviere sau de prorogare; nu pot fi scurtate sau prelungite. b)termene mobile sau flexibile, care, dimpotriva, pot fi scurtate sau prelungite; 9. daca exista sau nu posibilitatea intreruperii ori a suspendarii, termenele procedural pot fi: a)termene continue, adica fara posibilitatea de a fi intrerupte ori suspendate; b)termene discontinue, cele care, in limitele si in conditiile prevazute de lege, sunt susceptibile de intrerupere sau suspendare; 10.potrivit cu unitatea de masurare a timpului, termenele pot fi stabilite pe minute, ore, zile, saptamani, luni, trimestru, semestru, ani. Aceasta clasificare intereseaza mai ales sub aspectul calculului termenului de procedura. Calculul termenelor procedurale Art. 101C.pr.civ. ofera reperele esentiale pentru calculul termenelor de procedura, mai putin in cazul celor statornicite pe minute, care insa, sunt socotite de momento ad momentum. Termenele stabilite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare. Din acel moment, ele curg de la ora la ora, de hora ad horam. Termenul de 24 de ore se calculeaza tot astfel, asa incat el nu trebuie confundat cu termenul de o zi. Termenele stabilite pe zile curg de la o zi la alta, nu de la ora la ora sau de momento ad momentum. Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamani sfarsesc in ziua anului, lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare. Intreruperea si suspendarea termenelor procedurale Intreruperea termenului de procedura inseamna modificarea cursului acestui termen , in sensul ,,stergerii,,, al ,, inlaturarii,, perioadei consumate inainte de aparitia cauzei de intrerupere si inceperea unei noi perioade, de regula facand parte din acelasi termen, dupa incetarea cauzei de intrerupere. Cauzele de intrerupere pot fi cauze generale, altele sunt cauze speciale. Cauzele generale ale intreruperii termenului de procedura nu sunt reglementate sistematic in legea de procedura civila, asa cum asemenea cauze sunt reglementate in materia prescriptiei extinctive. Suspendarea termenelor procedurale Suspendarea termenului de procedura inseamna modificarea cursului acestui termen, in sensul opririi lui pe durata existentei unor situatii limitative prevazute de lege, la sfarsitul carora acelasi termen isi reia cursul, socotindu-se si timpul consumat inainte de suspendare. Cauzele de suspendare pot fi cause generale si cauze speciale. Sanctiuni procedurale In intreaga istorie a dreptului sanctiunile au constituit o component esentiala a sistemului juridic. Sanctiunea , sub diferitele sale formr de manifestare, intervine ori de cate ori exigentele legii au fost nesocotite. Respectarea legalitatii este o cerinta fundamentala a consolidarii statului de drept. Functiile sanctiunilor procedurale Sanctiunile procedural exercita doua functii importante: -o functie preventive-educativa. Aceasta functie se realizeaza in cadrul tuturor sanctiunilor procedurale . - o functie represiv-intimidanta. Aceasta functie se concretizeaza in coercitiunea specifica fiecarei sanctiuni procedural(nulitatea, decaderea etc.). Rolul sanctiunilor procedurale Sanctiunile procedural au in toate situatiile un rol deosebit de important, intrucat ele sunt destinate sa contribuie la o optima administrare a justitiei. Fara existent unor sanctiuni procedurale activitatea judiciara, bazata pe confruntarea unor interese contradictorii, nu s-ar putea realiza in conditii proprii unui stat de drept. Consacrarea drepturilor si obligatiilor procesuale ar ramane doar formala , in lipsa unor sanctiuni care sa intervina pentru a impune o conduit adecvata a participantilor la activitatea judiciara. Dar sanctiunile procedural nu corespund numai unui interes general, ci si unui interes concret al partilor litigiante pentru care procesele civile nu trebuie bsa se eternizeze, ci dimpotriva se impune sa fie solutionate cu respectarea tuturor garantiilor prevazute de lege. In aceste conditii se poate afirma ca sanctiunea de drept procesual reprezinta ea insasi o garantie a restabilirii ordinii de drept si in ultima instant a drepturilor subiective contestate. Identificarea principalelor sanctiuni procedurale Decaderea Expirarea termenului procedural atrage, dupa caz, perimarea, nulitatea, decaderea sau alte sanctiuni, precum amenda civila, masuri disciplinare etc. in fapt , decaderea precede si provoaca nulitatea actului procedural. Ea nu poate fi insa decat efectul si sanctiunea expirarii unui termen legal, imperativ-onerativ. Termenele judecatoresti sau cele convetionale, chiar si termenele legale, dar de ,, asteptare sau ,,prohibitive,, , nu sunt sanctionate cu decaderea , ci eventual, cu alte sanctiuni. Uneori decaderea ca sanctiune a termenului procedural nu este explicit indicate in textul de lege, dar ea este evocate prin sinonime. Clasificarea decaderilor Decaderile se clasifica in: a)decaderi riguroase, prevazute deci de lege, instant doar urmand sa le constate in urma invocarii lor; b) decaderi cominatorii, lasate la aprecierea instantei. In sistemul nostru, toate decaderile sunt ,, riguroase,, si totodata ,,restrictive,,. Functiile decaderii Functiile decaderii pot fi considerate urmatoarele: a)functia preventiva , care , derivand din virtualitatea decaderii, stimuleaza ,,activismul,, procesual al partilor si buna lor credinta in exercitarea drepturilor procesuale; b) functia sanctionatoare , constand in pierderea dreptului sau privarea partii de un drept procesual. Dar , totodata, functia sanctionatoare a decaderii se obiectiveaza si intr-un alt mos, anume in faptul ca actul indeplinit peste termen este nul, realizandu-se astfel functia reparatorie a nulitatii. Constatarea decaderii apartine instantei in fata careia aceasta a fost invocate sau care , din oficiu, are obligatia sa o constate. Odata constatata, decaderea se pronunta de catre instant , printr-o incheiere susceptibila de apel sau de recurs inpreuna cu fondul. Tardivitatea caii de atac se pronunta insa printr-o hatarare(decizie). Efectele decaderii In ceea ce priveste efectele decaderii acestea sunt: a)pierderea dreptului sau privarea de un drept; b)ineficienta actului procedural tardiv. Nulitatea Prin nulitate se desemneaza, in general, sanctiunea ce se poate aplica in cazul nesocotirii anumoitor dispozitii legale sau ,,mijlocul ethnic prevazut de lege pentru a asigura respectarea conditiilor de validitate a actului juridic,, . Clasificarea nulitatilor procedurale Clasificarea nulitatilor reprezinta o problema de real interes atat theoretic , cat si practice, intrucat ea vizeaza si regimul juridic al acestora. In realitate in literature de specialitate au fost folosite mai multe criteria pentru departajarea diferitelor categorii de nulitati procedurale si anume: 1.in functie de natura normelor de procedura incalcate nulitatile se clasifica in :nulitati absolute si nulitati relative. -este cea mai importanta clasificare care se face in doctrina si a caror implicatii practice sunt deosebite, caci ea serveste si pentru determinarea regimului juridic al nulitatilor. 2.in functie de izvorul lor nulitatile pot fi: nulitati exprese si nulitati virtuale . -nulitatile exprese sau textual ori explicite sunt acelea stabilite anume de lege. -nulitatile virtuale sau tacite ori implicite sunt acelea care isi au izvorul in nesocotirea principiilor fundamentale sau a altor reguli de drept procesual civil. 3. in functie de raportul cazual specific intre actele de procedura nulitatile pot fi: nulitati proprii si nulitati derivate. -nulitatea proprie reprezintasanctiunea care lipseste de eficienta juridical actul de procedura indeplinit cu nesocotirea conditiilor sale de validitate. - nulitatea derivate reprezinta o consecinta a invalidarii unor acte procedurale anterioare si fata de care actul in cauza se afla intr-un raport de dependenta functionala . 4. dupa natura conditiilor care determina ineficienta actului de procedura nulitatile pot fi : nulitati intrinseci si nulitati extrinseci. -nulitatile intrinseci intervin in cazul nesocotirii unor cerinte ce tin de natura sau substanta actului de procedura. -nulitatile extrinseci intervin in cazul nesocotirii nunor conditii exterioare ale actului de procedura. 5.dupa intinderea efectelor distructive ale sanctiunii nulitatile pot fi: nulitati totale si nulitati partiale. 6. dupa modul cum opereaza nulitatile pot fi: nulitati de drept si nulitati judiciare. -nulitatile judiciare sunt acelea care opereaza in temeiul legii fara sa mai fie necesara o hotarare de constatare a efectelor produse. Perimarea procesului civil Perimarea se infatiseaza ca o sanctiune ce se rasfrange asupra intregii activitati judiciare si care este determinata tocmai de lipsa de staruinta a partilor in solutionarea litigiului. Doctrina procesuala considera ca perimarea are un character mixt de sanctiune si de prezumtie de desistare de la judecata. Amenzi judiciare Amenda judiciara este sanctiunea care se aplica de catre instant persoanei care a savarsit o abatere in cursul ativitatii de judecata. Trasaturile amenzii judiciare sunt urmatoarele: a)amenda judiciara este sanctiunea care se aplica cumulative sau separat in cazul savarsirii unei abateri in cursul procesului civil, in cazul deci al incalcarii obligatiilor procesuale de catre parti sau de alti participant la activitatea judiciara. b)pentru faptele prevazute expres de lege pot fi amendate si alte personae decat acelea care au calitatea de parti ori participa la activitatea judiciara. c)sanctiunea amenzii judiciare se poate aplica numai in cazurile si in limitele prevazute de legea procedural; d)amenda si despagubirea se stabilesc , dupa caz , de instanta de judecata ori de catre presedintele instantei de executare; f)impotriva incheierii exista numai calea cererii de reexaminare in urma careia , dupa caz, instanta de judecata sau presedintele instantei de executare poate sa revina asupra amenzii ori despagubirii sau sa dispuna reducerea acestora; g)cererea de reexaminare poate fi facuta in termen de 15 zile dupa caz, de la data la care a fost luata masura sau de la data comunicarii incheierii; h) cererea se solutioneaza prin incheiere irevocabila, data in camera de consiliu, de catre instant de judecata ori de catre presedintele instantei de executare care a aplicat amenda sau despagubirea. Sanctiuni disciplinare Raspunderea disciplinara presupune, indeobste, savarsirea unei abateri disciplinare, avand ca elemente constitutive urmatoarele: a)o fapta –actiune sau inactiune-prin care se incalca obligatiile de serviciu; b)un subiect, autor al faptei, totdeauna persoana fizica, susceptibila sa raspunda juridiceste; c)vinovatia autorului faptei, sub forma intentiei sau a culpei. Se observa ca sanctiunile disciplinare au anumite functii bine determinate , acestea fiind: functia preventive-educativa si functia represiv-intimidanta. De altfel sanctiunile procedural determina o mai buna administrare a justitiei. In acest context se remarca obligativitatea respectarii termenelor de procedura in vederea realizarii drepturilor si intereselor legitime ale partilor, ele avand rolul de a ritma timpul procesului civil, iar in cazul nerespectarii acestor rtermene dispozitiile ;egale impugn anumite sanctiuni tocmai in scopul desfasurarii ritmice, operative a procesului civil.

Read More