slide 1

all right reserved to https://univ-danubius.blogspot.com/ This theme is Bloggerized by @mariapescaru

slide 2

all right reserved to https://univ-danubius.blogspot.com/

slide 3

all right reserved to https://univ-danubius.blogspot.com/

slide 4

all right reserved to https://univ-danubius.blogspot.com/

slide 5

all right reserved to https://univ-danubius.blogspot.com/

luni, 1 februarie 2016

Mihail Udroiu - Grile procedura penala - partea generala - rezolvate prima parte

Mihail Udroiu - Grile procedura penala - partea generala - rezolvate

Mihail Udroiu - Grile procedura penala - partea generala - rezolvate
Mihail Udroiu - Grile procedura penala - partea generala - rezolvate prima parte


GRILE UDROIU
Notă: Fiecare grilă are unul sau maximum două răspunsuri corecte.

1.      Numai după începerea procesului penal:
a.       pot fi efectuate acte de investigatorii sub acoperire;
b.       se poate efectua o percheziţie corporală;
c.       poate fi ascultat un martor cu identitatea protejată.

2.      Urmărirea penală:
a.       se începe in rem;
b.       poate fi dispusă prin acelaşi act prin care se dispune punerea în mişcare a acţiunii penale;
c.       are trei etape procesuale.

3.      Principiul oficialităţii:
a.       nu cunoaşte alte excepţii, în afara cazurilor de disponibilitate;
b.       poate fi limitat, prin reglementare expresă de către legiuitor a unor excepţii, care au caracter relativ;
c.       funcţionează pe deplin în cazul urmăririi penale a unei infracţiuni pentru care legea penală română se aplică în baza principiului realităţii.

4.      Constituie limite ale principiului aflării adevărului:
a.       intervenţia graţierii antecondamnatorii;
b.      aplicarea principiului non reformatio in peius cu ocazia judecării unei căi de atac;
c.       neexercitarea rolului activ de către instanţă.

5.      Prezumţia de nevinovăţie:
a.       poate constitui o regulă de probă;
b.       nu poate fi invocată, în niciun caz, după data rămânerii definitive a hotărârii;
c.       poate fi încălcată şi prin comportamentul reprezentanţilor unor organe nejudiciare.

6.      În cazul în care inculpatul, cetăţean străin care nu vorbeşte limba română, a fost asistat în faţa instanţei de un interpret, cheltuielile judiciare reprezentând onorariului interpretului:
a.       vor fi suportate de către stat, numai în cazul în care s-a dispus achitarea inculpatului sau încetarea procesului penal;
b.       vor fi suportate de inculpat în caz de condamnare;
c.       nu vor fi, în niciun caz, suportate de persoana vătămată.

7.      În situaţia în care persoana vătămată este surdo-mută şi în faţa instanţei îşi manifestă voinţa de a retrage plângerea prealabilă, se va reţine:
a.       întotdeauna nulitatea relativă a retragerii plângerii prealabile, dacă nu a existat interpret numit în cauză pentru aceasta;
b.      valabilitatea retragerii plângerii prealabile dacă a fost efectuată prin înscris depus la dosar, chiar şi în absenţa unui interpret;
c.       nulitatea absolută a retragerii plângerii prealabile, dacă nu a existat interpret numit în cauză pentru aceasta.

8.      Temeiul acţiunii penale îl constituie:
a.       încălcarea dispoziţiei normei de incriminare;
b.      fapta concretă săvârşită;
c.       tragerea la răspundere penală a infractorului.

9.      În cazul în care în urma unui accident auto persoana vătămată corporal decedează în timp ce era transportată la spital, moştenitorii acesteia:
a.       se pot constitui parte civilă în procesul penal în numele persoanei vătămate;
b.       pot renunţa la pretenţiile civile numai până la citirea actului de sesizare, instanţa urmând întotdeauna să ia act de manifestarea acestora de voinţă;
c.       pot transmite altei persoane dreptul la despăgubiri.

10.  Partea responsabilă civilmente nu poate fi introdusă în procesul penal:
a.       după citirea actului de sesizare;
b.      după începerea cercetării judecătoreşti;
c.       de procuror.

11.  Poate fi introdus în procesul penal în calitate de parte responsabilă civilmente:
a.       bona, pentru distrugerile provocate de infractorul minor, pe care îl avea sub supraveghere;
b.       moştenitorul inculpatului, acuzat de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune;
c.       locatarul, pentru prejudiciile produse prin infracţiunea de tulburare de posesie comisă de sublocatarul său.

12.  În cazul în care partea responsabilă civilmente decedează în cursul judecăţii:
a.       instanţa penală va lăsa acţiunea civilă nesoluţionată;
b.      acţiunea civilă rămâne în competenţa instanţei penale dacă partea civilă indică moştenitorii părţii responsabile civilmente, în termen de cel mult două luni de la data la care a luat cunoştinţă despre deces;
c.       instanţa penală este obligată să disjungă soluţionarea acţiunii civile.

13.  În cazul în care acuzaţia penală dintr-o cauză vizează o singură persoană, punerea în mişcare a acţiunii penale poate fi dispusă:
a.       odată cu începerea urmăririi penale, în cazul infracţiunilor ce nu au un subiect activ calificat;
b.       după luarea măsurii controlului judiciar;
c.       ulterior dispunerii măsurii reţinerii.

14.  Acţiunea penală:
a.       nu poate fi pusă în mişcare prin dispoziţia procurorului din rechizitoriu;
b.       poate fi pusă în mişcare de judecătorul de cameră preliminară care soluţionează o plângere împotriva unei soluţii de netrimitere în judecată;
c.       nu poate fi pusă niciodată în mişcare în mod legal de instanţă, după sesizarea acesteia prin rechizitoriu.

15.  Cazul de împiedicare a exercitării acţiunii penale prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) NCPP („fapta nu există”):
a.       nu poate constitui temei pentru dispunerea renunţării la urmărirea penală;
b.       constituie motiv de încetare de drept a măsurii controlului judiciar pe cauţiune;
c.       conduce la lăsarea nesoluţionată a acţiunii civile exercitate în procesul penal.

16.  În cazul în care se reţine că inculpatul a lovit din culpă persoana vătămată, producându-i leziuni traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare 10-12 zile de îngrijiri medicale, instanţa:
a.       poate dispune obligarea inculpatului la plata de despăgubiri părţii civile;
b.       va dispune achitarea inculpatului în baza art. 16 alin. (1) lit. d) NCPP;
c.       va dispune achitarea inculpatului în baza art. 16 alin. (1) lit. b) NCPP.

17.  În cazul intervenţiei graţierii antecondamnatorii a unei fapte, organele de urmărire penală:
a.       pot începe urmărirea penală împotriva infractorului;
b.       pot pune în mişcare acţiunea penală împotriva infractorului;
c.       nu pot dispune trimiterea în judecată a infractorului.

18.  Solicitarea inculpatului de continuare a procesului penal:
a.       în caz de retragere a plângerii prealabile, atrage aplicarea principiului oficialităţii procesului penal;
b.      va fi întotdeauna respinsă în cazul intervenţiei unei cauze justificative;
c.       poate fi admisă în cazul intervenţiei unei cauze de neimputabilitate.

19.  Dreptul la opţiune în materia exercitării acţiunii civile:
a.       este limitat dacă persoana prejudiciată prin infracţiune este o autoritate publică;
b.      nu poate fi exercitat după renunţarea la pretenţiile civile în faţa instanţei penale;
c.       are caracter definitiv în cazul victimelor minore.

20.  Dacă persoana prejudiciată prin infracţiune a formulat cerere de chemare în judecată a infractorului în faţa instanţei civile, poate părăsi calea civilă:
a.       în toate cazurile în care judecata în faţa instanţei penale a fost reluată după suspendare;
b.       ori de câte ori urmărirea penală a fost redeschisă după dispunerea clasării;
c.       dacă a fost pusă în mişcare acţiunea penală după ce persoana prejudiciată a înregistrat cererea de chemare în judecată la instanţa civilă.

21.  În cazul în care acţiunea în despăgubiri a fost exercitată în faţa instanţei civile, judecata cauzei se suspendă întotdeauna:
a.       după punerea în mişcare a acţiunii penale, pe toată durata procesului penal;
b.       odată cu dispunerea continuării efectuării urmăririi penale faţă de suspect pe tot parcursul urmăririi penale;
c.       după punerea în mişcare a acţiunii penale, pe o durată de un an, în ipoteza în care cauza se află în continuare în cursul urmăririi penale.

22.  Clasarea:
a.       poate fi dispusă dacă se constată atât tipicitatea faptei cât şi pericolul social concret redus al acesteia;
b.      poate fi întemeiată pe absenţa tipicităţii subiective a faptei;
c.       poate fi dispusă numai dacă urmărirea penală a fost anterior începută in rem.

23.  Sunt subiecţi procesuali principali:
a.       suspectul;
b.      peroana vătămată;
c.       avocatul părţii civile.

24.  Atrage sancţiunea nulităţii absolute încălcarea competenţei:
a.       teritoriale a instanţei, atunci când această sancţiune este prevăzută expres de lege;
b.      funcţionale a instanţei;
c.       materiale a organelor de cercetare penală.

25.  Este în competenţa de urmărire penală proprie a procurorului:
a.       furtul calificat care a produs consecinţe deosebit de grave;
b.       înşelăciunea care a produs consecinţe deosebit de grave;
c.       ultrajul în forma de bază.

26.  Un dosar penal înregistrat la parchetul de pe lângă judecătorie poate fi preluat în vederea efectuării urmăririi penale:
a.       numai prin dispoziţia Procurorului General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b.       prin dispoziţia oricărui procuror din cadrul parchetului de pe lângă tribunal;
c.       prin dispoziţia Procurorului General al parchetului de pe lângă curtea de apel.

27.  În cazul în care inculpatul acuzat de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în calitate de judecător pierde, pe parcursul cercetării judecătoreşti, calitatea personală ce a atras competenţa curţii de apel prin demisia din magistratură:
a.       instanţa sesizată îşi va declina competenţa judecării cauzei în favoarea tribunalului;
b.      instanţa sesizată va continua judecarea cauzei;
c.       este obligatorie retrimiterea cauzei în camera preliminară.

28.  În situaţia în care, imediat după săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, făptuitorul dobândeşte calitatea de magistrat-asistent la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competenţa materială de efectuare a urmăririi penale aparţine parchetului de pe lângă:
a.       judecătorie;
b.       curtea de apel;
c.       înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

29.  Competenţa personală de a judeca infracţiunile săvârşite de procurorii militari de la parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel aparţine:
a.       înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b.       Curţii Militare de Apel;
c.       Curţii de apel.

30.  În cazul în care făptuitorul a fost prins în raza teritorială a unei alte instanţe decât aceea unde a fost săvârşită infracţiunea, iar urmărirea penală s-a efectuat de organele de urmărire penală de care aparţine, teritorial, locul unde făptuitorul a fost prins, competentă să judece cauza este:
a.       instanţa în raza căreia s-a efectuat urmărirea penală;
b.      instanţa în a cărei rază teritorială a fost săvârşită infracţiunea;
c.       întotdeauna instanţa mai întâi sesizată.


#grile #procedurapenala #parteagenerala #udroiu #teste #rezolvate

Drept procesual penal - sinteze si teste de autoevaluare rezolvate

Drept procesual penal - sinteze si teste de autoevaluare

Drept procesual penal - sinteze si teste de autoevaluare

Drept procesual penal - sinteze si teste de autoevaluare


De retinut !!!!!

- Dreptul procesual reprezintă o activitate reglementată de lege, desfăşurată de organele competente, cu
participarea părţilor şi a altor persoane, pentru realizarea scopului procesului penal stabilit de legiuitor în
art.1 C.proc.pen;\
- Procesul penal este un complex de acte succesive, ordonate şi progresive care urmăreşte aflarea
adevărului şi pronunţarea unei soluţii corecte în legătură cu conflictul de drept dedus judecăţii;
- Alături de organele competente, în procesul penal mai participă părţile şi alte persoane;
- Procesul penal se caracterizează prin operativitate;
- Procesul penal presupune trei faze: urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârilor
penale;
- Dreptul procesual penal poate fi definit ca un ansamblu de norme juridice privitoare la reglementarea
procesului penal;
- Dreptul procesual penal are legătură şi cu alte ramuri de drept, însă, este foarte strâns legat de dreptul
penal.

De retinut !!!!!


- Procesul penal se desfăşoară potrivit legii;
- Funcţiile judiciare ale procesului penal sunt: funcţia de urmărire penală; funcţia de dispoziţie asupra
drepturilor şi libertăţilor persoanei; funcţia de verificare a legalităţii trimiterii în judecată şi funcţia de
judecată;
- Orice persoană cercetată penal este prezumată a fi nevinovată;
- Aflarea adevărului reprezintă scopul general al procesului penal;
- Când sunt probe, procurorul trebuie să pună în mişcare şi să exercite acţiunea penală;
- Dreptul la apărare reprezintă un principiu fundamental al procesului penal;
- Dreptul la libertate şi siguranţă este garantat oricărei persoane;
- Procesul penal se desfăşoară în limba romană;
- În procesul penal trebuie respectată demnitatea umană şi viaţa privată.

De retinut !!!!! 

- Participanţii în procesul penal sunt: organele judiciare, părţile, avocatul şi subiecţii procesuali.
- Procurorul realizează activitatea judiciară;
- Părţile sunt subiecţi procesuali care exercită sau împotriva cărora se exercita o acţiune judiciară;
- Părţile în procesul penal sunt: inculpatul, partea civilă şi partea civilmente responsabilă;
- Avocatul este participant în procesul penal ;
- Subiecţi procesuali principali sunt suspectul şi partea vătămată;
- Inculpatul este persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală;
- Persoana vătămată care exercită acţiunea civilă în procesul penal se numeşte parte civilă;
- În cursul judecăţii, inculpatul, celelalte părţi, precum şi persoana vătămată pot fi reprezentaţi.

De retinut !!!!!

- Acţiunea penală are ca obiect tragerea la răspunderea penală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni;
- Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită cand există probe că o persoană a săvârşit o
infracţiune;
- În cursul urmăririi penale acţiunea penală se poate stinge prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti;
- Acţiunea civilă are va obiect repararea prejudiciului moral sau material produs prin infracţiune;
- Acţiunea civilă este introdusă de partea vătămată sau reprezentanţii legali ai acesteia.

De retinut !!!!!

1. Competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de:
- locul săvârşirii infracţiunii;
- locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;
- locuinţa inculpatului, persoană fizică şi sediul inculpatului persoană juridică, la momentul săvârşirii
infracţiunii;
2. În cazul infracţiunilor continuate, al concursului formal de infracţiuni sau în orice alte cazuri când două
sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracţiune, instanţa, poate dispune reunirea acestora;
3. Instanţa sesizată cu judecarea unei infracţiuni rămâne competentă a o judeca, chiar dacă, după
schimbarea încadrării juridice, infracţiunea este de competenţa instanţei superioare;
4. Judecătorul de drepturi şi libertăţi este judecătorul care, în cadrul instanţei, potrivit competenţei
acesteia soluţionează în cursul urmăririi penale, cererile, propunerile, plângerile, contestaţiile sau orice
alte sesizări privind măsurile preventive, asiguratorii, de siguranţă cu caracter provizoriu, actele
procurorului, încuviinţarea percheziţiilor şi a folosirii tehnicii şi administrarea anticipată a probelor;
5. Judecătorul de cameră preliminară verifică: legalitatea trimiterii în judecată dispusă de procuror;
legalitatea administrării probelor şi a actelor procesuale efectuate de organe de urmărire penală;
soluţionează plângerile îndreptate împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, alte
situaţii expres prevăzute de lege;
6. Procurorul poate să efectueze orice act de urmărire penală în cauzele pe care le conduce şi le
supraveghează;
7. Organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare, efectuează urmărirea penală pentru orice infracţiune
care nu este dată prin lege în competenţa organelor de cercetare speciale sau ale procurorului, precum şi
în cazuri expres prevăzute de lege;
8. Doar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate strămuta judecarea unei cauze la o altă instanţă egală în
grad şi când există o suspiciune rezonabilă că judecătorii ar fi imparţiali, datorită calităţii părţilor sau când
există pericol de tulburare a ordinii publice;
Nu uita!
1. Constituie probă în procesul penal orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau
inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor
necesare pentru justa
soluţionare a cauzei;
2. Sarcina probei în procesul penal aparţine procurorului;
3. Procurorul în cursul urmăririi penale, trebuie să strângă probe atât
în favoarea cât şi în defavoarea suspectului sau a inculpatului;
4. În scopul administrării unor probe este interzis a se folosi violenţa, promisiunea unui avantaj nelegal,
ameninţarea sau orice mijloace de constrângere interzis de lege;
5. Probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în cadrul
procesului penal;
6. Probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse
liberei aprecieri a organelor judiciare;
7.În cursul procesului penal, pot fi ascultate următoarele persoane:
suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă, partea civilmente
responsabilă, martorii şi experţii;
8.În cursul urmăririi penale, înainte de prima ascultare a suspectului sau inculpatului i se aduc la
cunoştinţă drepturile şi obligaţiile pe care le are;
9.Când organul de urmărire consideră necesar, în cursul urmăririi penale, declaraţia părţii vătămate poate
fi înregistrată prin mijloace tehnice
audio sau video;
10.Părţile şi subiecţii procesuali principali nu pot fi citate şi ascultate în calitate de martor;
11.Nu pot face obiectul declaraţiei martorului acele fapte sau împrejurări al căror secret sau
confidenţialitate poate fi opus prin lege organelor judiciare;
12.Jurământul martorului se face ţinând mâna dreaptă pe Biblie iar când martorul alege să facă o
declaraţie solemnă, textul acesteia este: “Mă oblig ca voi spune adevărul şi nu voi ascunde nimic din ceea
ce ştiu”;
13.Ascultarea martorului se face separat de ceilalţi martori;
14.Suspectul sau inculpatul poate fi ascultat ca martor doar dacă ulterior s-a dispus disjungerea cauzelor
şi renunţă în mod expres la dreptul la tăcere;
15.În cursul urmăririi penale, procurorul, la cererea martorului, poate dispune măsuri de protecţie a
acestuia prin: acordarea unui pseudonim pentru a-i proteja datele de identitate, supravegherea şi paza
locuinţei; protecţia martorilor sau a membrilor de familie şi ascultarea martorului fiindu-i distorsionată
vocea şi imaginea, prin intermediul mijloacelor audio video;
16.Declaraţia martorului protejat se înregistrează prin mijloace video şi audio şi se redă integral în formă
scrisă;
17. Declaraţiile date de persoanele confruntate se consemnează într-un proces -verbal;
18.Prin supraveghere video, audio sau prin fotografiere în spaţi private se înţelege fotografierea
persoanelor, observarea sau înregistrarea conversaţiilor, mişcărilor ori a altor activităţi ale acestora, în
spaţii private;
19. Supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi cu îndeplinirea anumitor
condiţii;
20.Cererea pentru încuviinţarea supravegherii tehnice este formulată de procuror şi se soluţionează în
aceiaşi zi, în camera de consiliu, fără citareA părţilor, dar, cu participarea obligatorie a procurorului;
21.Procurorul poate autoriza o supraveghere tehnică de maxim 48 de ore;
22.După ce au fost efectuate activităţi autorizate de reţinere, predare şi percheziţionare a trimiterilor
poştale, procurorul are obligaţia de a informa, de îndată, în scris pe fiecare subiect al unui mandat despre
măsura luată împotriva sa;
23.Folosirea investigatorilor sub acoperire se autorizează de procuror pe maxim 60 de zile;
24.Punerea în aplicare a livrării supravegheate în condiţiile legii nu constituie infracţiune.
25.Procurorul poate solicita operatorilor de telefonie comunicarea listingului apelurilor telefonice
efectuate şi primite de un anumit post telefonic;
26.Percheziţia poate fi: domiciliară, corporală, informatică sau a unui autovehicul;
27.Probele pentru analize se iau cel puţin în dublu exemplar şi se sigilează, una din probe lăsându-se celui
de la care se ridică proba;
28.Expertul într-o cauză aflată în cursul urmăririi penale se desemnează de către procuror, sau, în faza de
judecată, de către instanţă;
29.Expertiza poate fi efectuată cu privire la obiecte sau persoane iar după efectuarea acesteia, constatările
şi opinia expertului sunt expuse într-un raport scris;
30.Obiectele care conţin sau poartă o urmă a faptei săvârşite, precum şi orice alte obiecte care pot servi la
aflarea adevărului, sunt mijloace materiale de probă;
31.Comisia rogatorie se poate adresa numai unui organ sau unei instanţe egale în grad.
Nu uita!
1. Măsurile preventive sunt: reţinerea, controlul judiciar; controlul judiciar pe cauţiune; arestul la
domiciliu şi arestarea preventivă;
2. Orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse;
3. Măsura preventivă a “reţinerii” poate fi luată faţă de suspect sau de inculpat de către organul de
cercetare penală sau de către procuror doar în cursul urmăririi penale;
4. Arestul la domiciliu şi arestarea preventivă, ca măsuri preventive, în cursul urmăririi penale, pot fi luate
numai de către judecătorul de drepturi şi libertăţi iar în cursul judecăţii doar de către judecătorul de
cameră preliminară;
5. Împotriva încheierilor prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi a depus măsura arestării preventive
sau a arestării la domiciliu se poate formula contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare;
6. Reţinerea se poate dispune pentru cel mult 24 de ore şi poate fi luată numai după audierea suspectului
sau inculpatului, în prezenţa avocatului ales sau numit din oficiu.
7. Împotriva ordonanţei prin care s-a dispus măsura reţinerii se poate face plângere la procurorul care
supraveghează urmărirea penală, înainte de expirarea duratei acesteia, care se pronunţa, de îndată, prin
ordonanţă.
8. Măsura preventivă a controlului judiciar este dispusă de procuror în cursul urmăririi penale iar în cursul
judecăţii de către judecătorul de cameră preliminară când sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege;
9. Valoarea cauţiunii este de cel puţin 1000 lei şi se determină în raport cu gravitatea acuzaţiei aduse
inculpatului, cu situaţia materială şi obligaţiile legale ale acestuia;
10. Arestul la domiciliu, ca măsură preventivă, nu poate fi dispus împotriva inculpatului faţă de care
există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit o infracţiune asupra unui membru al familiei, dar şi cu privire
la inculpatul care a fost anterior condamnat definitiv pentru infracţiunea de evadare;
11. Arestarea preventivă poate fi luată numai faţă de inculpatul pentru care există probe din care rezultă
suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune şi s-a ascuns, încearcă să influenţeze martorii sau
exercită presiuni asupra persoanei vătămate, ori, există suspiciunea că, după punerea în mişcare a acţiunii
penale împotriva sa, acesta a săvârşit cu intenţie sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni;
12. Judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă prin încheiere în legătură cu propunerea de arestare
preventivă întocmită de procuror în cursul urmăririi penale;
13. Durata arestării preventive a inculpatului nu poate depăşi 30 de zile;
14. Faţă de minor, reţinerea şi arestarea preventivă se poate dispune doar în mod excepţional iar la
stabilirea duratei se ţine cont de vârsta acestuia la data când se dispune măsura preventivă şi numai dacă
luarea măsurii preventive nu ar influenţa dezvoltarea personalităţii acestuia şi sunt disproporţionate faţă
de scopul urmărit prin luarea măsurii;
15. Măsurile asigurătorii se dispun prin ordonanţa în cursul urmăririi penale, de către procuror iar în
cursul judecăţii de către judecătorul de cameră preliminară, din oficiu sau la cererea procurorului;
16. Contestarea măsurilor asiguratorii luate de procuror se poate face în 3 zile de la comunicarea
ordonanţei la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de fond;
Nu uita!
1. Chemarea unei persoane în faţa organului de urmărire penală sau
instanţei de judecată se face prin citaţie scrisă;
2. Citaţia nu este colectivă, ci individuală;
3. Suspectul sau inculpatul au obligaţia ca în termen de cel mult 3 zile de la schimbarea adresei unde
locuieşte să anunţe organul judiciar;
4. Suspectul sau inculpatul pot fi citaţi şi la sediul avocatului ales, dacă nu s-a prezentat după prima citare
legal îndeplinită;
5. Citaţia se înmânează personal celui citat, oriunde este găsit, care va
semna dovada de primire;
6. Citaţia nu poate fi înmânată unui minor sub 14 ani sau unei
persoane lipsite de discernământ;
7. Persoana care nu s-a prezentat în faţa organului judiciar, în mod
nejustificat, când a fost citată, poate fi adusă cu mandat de aducere;
8. Suspectul sau inculpatul pot fi aduşi cu mandat de aducere chiar
dacă nu au fost citaţi, dacă această măsură se impune în interesul rezolvării
cauzei;
9. Persoana citată prin mandat de aducere, dacă încearcă să se
sustragă prin fugă, va fi adusă prin constrângere;
10. Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia
atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen;
11. La calcularea termenului pe ore sau zile, nu se socoteşte ora sau
ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se
împlineşte;
12. Martorul, expertul şi interpretul chemaţi la organele judiciare au
dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, întreţinere, locuinţa şi a altor
cheltuieli,prilejuite de chemarea lor;
13. Încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea
procesului penal atrage nulitatea în condiţiile legii;
14. Nulităţile absolute se constată din oficiu sau la cerere;
15. Amenda judiciară aplicată pentru abateri în cursul procesului
penal poate fi de la 100 lei la 5000 lei;

Teste grila I

Unitatea de învăţare 1
1.a; 2.c; 3.b; 4.c.

1. Denumirea de proces derivă din:
a) cuvântul latin “processus”;
b) cuvântul grec “produceses”;
c)din cutuma judiciară.

2. La desfăşurarea procesului penal participă:
a) grefierul, procurorul şi inculpatul;
b) martorul, procurorul şi judecătorul;
c) părţile şi alte persoane.

3. Urmărirea penală reprezintă o fază a procesului penal alături de:
a) judecată;
b) judecată şi punere în executare a hotărârilor penale;
c) cercetarea penală.

4. Dreptul procesual penal are legături strânse cu:
a) judecătorul;
b) instituţiile judiciare;
c) alte ramuri de drept.


Unitatea de învăţare 2
1.b; 2.a; 3.c; 4.a.

1. Limba oficială în care se desfăşoară procesul penal este:
a) limba română şi a naţionalităţilor conlocuitoare;
b) limba română;
c) limba oficială în U.E.

2. Legea procesual penală se aplică actelor dispuse pe teritoriul:
a) României, cu excepţiile prevăzute de lege;
b) României;
c) U.E. şi ţările membre O.N.U.

3. Părţile şi subiecţii procesuali au dreptul la:
a) asistenţă mediatică;
b) proces echitabil;
c) avocat.

4. Procesul penal se desfăşoară potrivit:
a) legii;
b) regulamentel or de ordine interioară;
c) cutumei judiciare.


Unitatea de învăţare 3
1.a; 2.b; 3.c; 4.b.

1.Părţile în procesul penal pot fi:
a) reprezentate;
b) asistate de părinţi;
c) asistate obligatoriu.

2. Când inculpatul este minor, asistenţa judiciară este:
a) facultativă;
b) obligatorie;
c) nu se precizează în lege.

3. Suspectul sau inculpatul are dreptul:
a) să fie asistat de un avocat;
b) să fie asistat de rude;
c) să fie asistat de unul sau mai mulţi avocaţi.

4. Persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală se numeşte:
a) parte civilă;
b) persoana vătămată;
c) persoană responsabilă civilmente.


Unitatea de învăţare 4
1.c; 2.a; 3.b; 4.a.

1. În cursul judecăţii acţiunea penală se poate stinge prin:
a)ordonanţa de clasare;
b) încheiere;
c) hotărâre judecătorească.

2. Acţiunea penală are ca obiect;
a) tragerea la răspundere penală a celor care au săvârşit infracţiuni;
b) repararea prejudiciului;
c) pedepsirea criminalului.

3. Constituirea ca parte civilă se poate face până la:
a) terminarea procesului penal;
b) începerea cercetării judecătoreşti;
c) începerea urmăririi penale.

4. Hotărârea definitivă a instanţei penale are ca autoritate:
a) putere de lucru judecat;
b) încetarea urmăririi penale;
c) terminarea cercetării judecătoreşti.


Unitatea de învăţare 5
1.a; 2.c; 3.c; 4.a.

1.Infracţiunile privind securitatea naţională a României se judecă de:
a) Curtea de Apel;
b) Tribunal;
c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

2.Tribunalul militar judecă în primă instanţă:
a) toate infracţiunile comise de militari;
b) doar infracţiunile care îi vizează pe subofiţeri;
c) toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel.

3.Excepţia de necompetenţă materială a instanţei inferioare competente poate fi invocată:
a) până la primul termen de judecată în fondul cauzei;
b) în tot cursul judecăţii;
c) în tot cursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii definitive.

4.În cauzele în care lucrează sau supraveghează, procurorul:
a) poate efectua orice act de urmărire penală;
b) efectuează doar activităţile de îndrumare a organelor de cercetare penală;
c) efectuează actele de urmărire penală prevăzute în Codul de procedură penală.


Unitatea de învăţare 6
1.c; 2.a; 3.c; 4.b; 5.c; 6.b; 7.a; 8.c; 9.b; 10.a.

1. În acţiunea penală, sarcina probei aparţine:
a. instanţei de judecată;
b. părţii vătămate;
c. procurorului.

2. Probele obţinute în mod nelegal, pot fi folosite în procesul penal:
a. în mod excepţional, când prin aceasta nu este încălcat principiu echitabil al procesului penal;
b. când procurorul face propuneri motivate;
c. când acestea vizează infracţiuni de corupţie.

3. În cursul urmăririi penale, ascultarea persoanei vătămate se înregistreză prin mijloace tehnice când:
a. fapta reclamată vizează infracţiuni care aduc atingere avutului
public;
b. când partea vătămată este un minor;
c. când organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci
când persoana vătămată solicită în mod expres această.

4. Când martorului s-a dispus o măsură de protecţie a datelor de identitate, acesta:
a. poate face declaraţii în faţa instanţelor de judecată;
b. nu i se pot adresa întrebări privind persoana sa;
c. poate avea o dublă calitate, martor şi inculpat în aceiaşi cauză.

5. Supravegherea tehnică pentru 10 zile se dispune:
a. de către procurorul care anchetează cauza;
b. de către instanţa competenţa să judece cauza pe fond;
c. de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de pe lângă instanţa
competenţa să judece cauza pe fond.

6. Perioada pentru care procurorul autorizează folosirea investigatorilor sub acoperire poate fi dispusă
pentru:
a. 30 de zile;
b. 60 de zile;
c. 90 de zile.

7. Livrarea supravegheată poate fi autorizată de:
a. procuror;
b. judecătorul de drepturi şi libertăţi
c. instanţa competenţa să judece cauza pe fond.

8. Percheziţia poate fi:
a. domiciliară sau corporală;
b. domiciliară, la sediul persoanei juridice şi corporală;
c. domiciliară, corporală, informatică sau a unui autovehicul.

9. Când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată apreciază că trebuie ridicat un înscris sau datele informatice care pot servi ca mijloc de probă:

a. se ridică obligatoriu originalul;
b. se poate ridica şi o copie dacă se apreciază că este suficientă;
c. se întocmeşte proces- verbal şi înscrisul este lăsat în păstrarea persoanei percheziţionate.

10. Constituie motiv de incompatibilitate:
a. participarea ca expert de mai multe ori în aceiaşi cauză;
b. participarea expertului care desfăşoară şi alte activităţi profesionale în domeniul învăţământului superior;
c. numirea ca expert a unei persoane care nu este agreată de părţile aflate în procesul penal.


Unitatea de învăţare 7
1. b; 2.b; 3.a; 4.c; 5.a; 6.b; 7.b; 8.c; 9.a; 10.b; 11.b.

1. În cursul urmăririi penale, în mod obligatoriu, judecătorul de drepturi şi libertăţi, se pronunţă prin încheiere în legătură cu luarea următoarelor măsuri preventive:
a) reţinerea şi arestarea preventivă;
b) arestul la domiciliu şi arestarea preventivă;
c) arestarea preventivă şi controlul judiciar.

2. Împotriva încheierilor prin care s-a dispus asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare se poate formula:
a) recurs în 24 de ore de la pronunţare;
b) contestaţie în 48 de ore de la pronunţare;
c) apel în 24 de ore de la pronunţare.

3. Instanţa de judecată, în tot cursul judecăţii, dar nu mai târziu de 60 de zile, verifică periodic şi se pronunţă prin încheiere dacă mai subzistă temeiurile care au determinat:
a) menţinerea măsurii arestării preventive şi a arestului la domiciliu;
b) temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive;
c) prelungirea arestării preventive.

4. În timpul procedurilor de cameră preliminară şi a judecăţii, măsura preventivă a controlului judiciar poate fi luată de către:
a) procuror;
b) judecătorul de cameră preliminară;
c) judecătorul de cameră preliminară în timpul procedurii de cameră preliminară şi instanţă de judecată în timpul judecăţii.

5. Măsura preventivă a contractului judiciar pe cauţiune, în timpul urmăririi penale, poate fi luată de:
a) procuror;
b) judecător de cameră preliminară;
c) judecător de drepturi şi libertăţi.

6. Propunerea procurorului făcută în cursul urmăririi penale de arestare la domiciliu se înaintează:
a) instanţei de judecată;
b) judecătorul de drepturi şi libertăţi;
c) judecătorul de cameră preliminară.

7. Durata arestului la domiciliu poate fi:
a) 60 de zile;
b) 30 de zile;
c) 20 de zile.

8. Arestul la domiciliu poate fi prelungit în cursul urmăririi penale până la:
a) 90 de zile;
b) 60 de zile;
c) 180 de zile.

9. În cazul soluţionării propunerii de arestare preventivă:
a) este obligatorie participarea procurorului, a inculpatului şi asistenţă juridică a inculpatului;
b) este obligatorie prezenţa membrilor de familie;
c) este obligatorie în sala de şedinţe a persoanei vătămate şi a părţii civilmente responsabile.

10. În cursul urmăririi penale durata arestării preventive a inculpatului nu poate depăşi:
a)180 de zile;
b) 30 de zile;
c) 90 de zile.

11. Contestaţia împotriva măsurilor asiguratorii, făcută în 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii asiguratorii:
a) este suspensivă de executare;
b) nu este suspensivă de executare;
c) este lăsată la aprecierea organului judiciar.


Unitatea de învăţare 8
1.b; 2.a; 3.c; 4.b; 5.c.

1. Chemarea unei persoane în faţa organului de urmărire penală sau a
instanţei de judecată se face prin:
a) curier special;
b)citaţie scrisă sau notă telefonică;
c) scrisoare recomandată.

2. Din citaţie, care este individuală, nu poate lipsi:
a) numele şi prenumele celui citat, calitatea, indicarea datei şi adresa;
b) învinuirea care îi este adusă;
c) menţiunea că dacă nu se poate prezenta, va veni la o altă dată pe care o consideră convenabilă.

3. Citaţia nu se înmânează:
a) membrilor de familie;
b) vecinilor;
c) minorilor sub 14 ani sau unei persoane lipsite de discernământ.

4. Poate fi adus în faţa instanţei de judecată sau a organului de urmărire penală , cu mandat de aducere:
a) orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani;
b) persoana citată anterior, suspectul şi inculpatul
c) persoana căreia i-a fost emisă o citaţie.

5. Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea:
a) atrage folosirea căilor procesual penale pentru repunerea în termen;
b) atrage pierderea dreptului de vot;
c) atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen.





#procesual #dreptprocesual #penal #teste #autoevaluare #procuror #protectiamartorilor #judiciara #organele #urmarire