Teste autoevaluare logica an 2 rezolvate

Teste de autoevaluare logica an 2 rezolvate

UNITATEA I

Teste de autoevaluare logica an 2 rezolvate

I. Căror principii logice le corespund principalele trăsături ale gândirii logic-corecte menţionate în a doua coloană?

1) Principiul raţiunii suficiente            c) asigură întemeierea, fundamentarea afirmaţiilor şi negaţiilor noastre

2) Principiul noncontradicţiei              d) asigură coerenţa gândirii

3) Principiul terţului exclus                 a) asigură consecvenţa în gândire, rigoarea argumentelor, capacitate de decizie riguroasă

4) Principiul identităţii                        b) asigură claritatea şi precizia gândirii

II. Redactează un eseu de 500 de cuvinte despre importanţa logicii juridice

Logica juridică este încă o disciplină cu caracter de noutate în sistemul învătământului juridic românesc. Utilitatea sa deosebită în formarea viitorului jurist, indiferent de domeniul în care acesta va activa, derivă din faptul că logica juridică este ştiinta care studiază regulile specifice gândirii juridice corecte, care guvernează procesul elaborării, interpretării şi aplicării normelor de drept. Logica juridică este, aşadar, o ştiintă ce cuprinde reguli şi metode valabile pentru toate disciplinele juridice.

Logica juridica initiaza viitorul jurist în mecanismele intime ale gândirii juridice şi specificul său, astfel cum se relevă ele din analiza limbajului juridic, căci limbajul juridic s-a născut o dată cu dreptul, iar istoria dreptului este totodată o istorie a dezvoltării şi maturizării notiunilor juridice. Cunoaşterea structurii logice prezintă o deosebită importanţă practică. Gândirea care respectă legile logice este cea corectă şi se bucură de proprietatea de a transmite adevărul din propoziţie în propoziţie, corectitudinea gândirii fiind una din condiţiile cunoaşterii adevărului.

Formele logice fundamentale sunt: noţiunea, propoziţia logică şi raţionamentul. Principiile fundamentale ale logicii – principiul identităţii, noncontradicţiei, raţiunii suficiente şi terţului exclus – alcătuiesc baza pentru o gândire corectă cu aplicabilitate şi în logica juridică care guvernează procesul edictării, respectării, interpretării şi naplicării normelor de drept.

Prin logică juridică se înţeleg un set de cunoştinţe teoretice de logică utilizate în practica juridică în condiţii uneori specifice şi în cadrul unor exigenţe proprii reglementării juridice a raporturilor dintre oameni. Cunoştinţele generale de logică, cunoaşterea principiilor şi regulilor juridice conduce la soluţionarea cât mai corectă a cauzelor.

UNITATEA II

I. Grupaţi contradictoriile, contrariile şi subcontrariile din următoarele propoziţii:

1) Orice om este egoist;

2) Nici un om nu este egoist;                                     

3) Unii oameni sunt egoişti;                                       

4) Unii oameni nu sunt egoişti.

Răspuns:        Contradictorii: (1) cu (4) şi (2) cu (3);

contrare: (1) cu (2);

subcontrare: (3) cu (4).

II. Formulaţi corespondentele din pătratul logic pentru propoziţia:

Cine se scoală dimineaţă departe ajunge.

Răspuns: Se aduce propoziţia la forma standard şi se găsesc corespondentele din pătratul logic.

Numai cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge SaP=1

Contradictoria - Unii care se scoală de dimineaţă nu ajung departe SoP=0

Contrara – Nimeni care se scoală de dimineaţă, nu ajunge departe SeP=0

Subalterna – Unii care se scoală de dimineaţă ajung departe SiP=1

III. Scrieţi formula care rezultă pentru următorul argument alcătuit din propoziţii compuse:

Dacă Homer spune adevărul despre zei, atunci eroii erau fii ai zeilor şi, în plus, eroii ar fi comis multe fapte condamnabile. Dar eroii nu erau fii ai zeilor şi ei nu au comis fapte condamnabile; de unde urmează că Homer nu a spus adevărul despre zei.

Propoziţiile simple:

Homer spune adevărul despre zei       (p)

eroii erau fii ai zeilor                           (q)

eroii ar fi comis fapte                          (r)

[(p→ (q Λ r)) Λ (-q Λ -r)]→ -p

UNITATEA III

I. Stabiliţi schemele de inferenţă ale următoarelor silogisme, precizând, pentru fiecare caz în parte, figura şi modul cărora le aparţin:

Pentru că unele animale nu nasc pui vii, iar mamiferele nasc pui vii, înseamnă că unele animale nu sunt mamifere.

Mamiferele nasc pui vii

Unele animale nu nasc puii vii.

––––––––––––––––––––––––––

Unele animale nu sunt mamifere

M (termenul mediu)=  nasc puii vii

P (predicatul logic)= mamiferele

S (subiectul logic) =unele animale

Se aplică figura II:

P-M

S-M

S-P

Deoarece unele opere literare sunt scrise în versuri, iar operele literare dezvoltă imaginaţia, atunci unele opere scrise în versuri dezvoltă imaginaţia.

Operele literare dezvoltă imaginaţia

Unele opere literare sunt scrise în versuri.

Unele opere scrise în versuri dezvolta imaginaţia

M (termenul mediu)= operele literare

P (predicatul logic) = dezvolta imaginaţia

S (subiectul logic) = scrise în versuri

Se aplica figura III:

M-P

M-S

S-P

II. Stabiliţi schema de inferenţă pentru următorul raţionament:

Astăzi am să merg la cinematograf sau am să mă plimb prin Herăstrău. Dacă merg la cinematograf, îmi iau ochelarii, iar dacă mă plimb în Herăstrău îmi iau umbrela. Aceasta înseamnă că astăzi îmi iau ochelarii, ori îmi iau umbrela.

Propoziţiile simple:

Am să merg la cinematograf               (p)

Am să mă plimb prin Herăstrău          (q)

îmi iau ochelarii                                   (r)

îmi iau umbrela                                    (s)

[ ( p v q ) Λ ( p → r ) Λ ( q → s ) ]  →  ( r v s )

UNITATEA IV

I. Realizează o caracterizare a noţiunilor juridice şi a operaţiilor logice cu noţiuni juridice.

Noţiunea juridică reprezintă reflectarea pe plan mintal, într-o logică abstractă a unei anumite realităţi juridice, şi reflectă doar proprietăţile esenţiale şi generale ale unei clase de obiecte nu şi pe ce întâmplătoare sau particulare.

Operaţiile logice sunt derivări ale unor noţiuni noi ce se construiesc din alte noţiuni şi îmbracă următoarele forme:

A)    definiţia reprezintă modul prin care sunt indicate caracteristicile unei noţiuni ce fac posibilă deosebirea de o altă noţiune juridică, determinând esenţa realităţii definite.

B)    Clasificarea reprezintă operaţia logică ce constă în gruparea obiectelor în clase după unele criterii într-o ordine ierarhică, într-un tot unitar, fiecare clasă ocupând un anumit loc în conexiunea cu celelalte clase.

II. Caracterizează, la alegere două argumente juridice specifice.

Argumentum a simile ratione (argumentul cu privire la temeiul asemănător) reprezintă modalitatea de aplicare a normelor juridice ce constă în soluţionarea unui caz neprevăzut în mod direct de o normă juridică, fie prin aplicarea normei care prevede cazul cel mai asemănător (prin analogia legii), fie prin aplicarea principiilor generale ale sistemului de drept respectiv (prin analogia dreptului).

Principiul fundamental al acestui raţionament este că „pentru fapte care, din punct de vedere juridic, au aceeaşi valoare, antrenează aceleaşi consecinţe juridice”. Acest principiu constă în a stabili că un caz neprevăzut în respectiva normă sau dispoziţie legală, dar apreciat ca suficient de asemănător cu cazul prevăzut iniţial, poate fi încadrat în normă, fapt care serveşte scopului pe care legiuitorul l-a avut în vedere prin reglementarea cazului prevăzut iniţial.

Argumentum a contrario sensus constă în refuzul de a aplica prevederea unei norme ce reglementează o anumită situaţie la o alta, nespecificată explicit de o normă şi care diferă semnificativ, din punct de vedere juridic, de cea specificată expres de lege. Acest principiu se bazează pe legea logică a terţului exclus. Astfel, în cazul noţiunilor contradictorii, când una neagă pe cealaltă, numai una dintre ele este adevărată cealaltă fiind falsă fără să mai existe posibilitatea altei variante. Acest argument nu poate fi folosit la modul general atunci când vorbim despre literatura juridică, valoarea argumentului per a contrario fiind relativă căci, atâta timp cât legea nu prevede nu se poate înţelege o soluţie contrară celei prevăzute în mod expres.

#logica #teste #an2