Solicitări de informaţii şi acte extrajudiciare. Obţinerea de informaţii referitoare la dreptul străin

Solicitări de informaţii şi acte extrajudiciare. Obţinerea de informaţii referitoare la dreptul străin.

Care este rolul părţilor şi al judecătorului?

◼Aplicarea dreptului străin într-un raport juridic cu element de extraneitate poate fi invocată, atât din oficiu de către instanţa de judecată, cât şi de partea interesată.
◼Astfel, pe de o parte, instanţa de judecată, în temeiul rolului activ poate invoca din oficiu şi pune în discuţia părţilor aplicarea unei legi străine, în cazul în care norma conflictuală trimite la ea. În cazul în care norma conflictuală este imperativă, instanţa este chiar obligată să invoce dreptul străin, atunci când norma conflictuală trimite la el.
◼Pe de altă parte, orice parte interesată poate invoca în faţa instanţei un drept străin, în temeiul principiului disponibilităţii. În aplicarea acestuia principiu, părţile, prin acordul lor (sau partea care are interesul), pot (poate) renunţa la aplicarea dreptului străin, atunci când norma conflictuală care trimite la el nu este imperativă. Astfel, de exemplu, dacă părţile au inserat în contractul lor „o clauză de alegere a legii aplicabile” (pactum de lege utenda), în favoarea dreptului străin, ele pot renunţa la beneficiul acesteia, rămânând în sfera dreptului naţional.
◼În concluzie, rezultă că dreptul, de obicei, îmbină, sub aspectul invocării legii străine, principiul rolului activ al judecătorului, cu cel al disponibilităţii părţilor. Sarcina probei legii străine se împarte între judecător şi părţi.
◼Astfel, instanţa de judecată, datorită caracterului obligatoriu al aplicării dreptului străin, precum şi în temeiul principiului rolului activ al judecătorului, va trebui să depună toate diligenţele pentru aflarea conţinutului şi înţelesului, corecte şi complete, ale legii străine, în cazul în care norma conflictuală naţională trimite la ea. În acest scop, instanţa poate dispune, chiar şi din oficiu, toate mijloacele de probă pe care le consideră pertinente.
◼Sub acest aspect, există o deosebire importantă între dreptul străin şi cel naţional, constând în aceea că, pentru cel dintâi, nu se aplică prezumţia că „judecătorul cunoaşte legea” (jura novit curia). Ca urmare, sarcina probei legii străine nu incumbă exclusiv judecătorului, ci această sarcină este împărţit între acesta şi părţi.
◼Din formularea textului rezultă că apelarea de către judecător la sprijinul părţilor pentru determinarea conţinutului dreptului străin aplicabil nu este o obligaţie, ci o facultate pentru acesta, de care va uza, practic, mai ales în cazul în care dreptul străin este mai dificil de probat.

Prin ce mijloace poate fi dovedită legea străină?

◼Este de dorit, pentru veridicitatea documentării, ca legile străine să fie probate prin surse scrise directe, precum culegeri de legi, de jurisprudenţă etc.
◼Astfel, de exemplu, ca mijloace de probă provenite de la autorităţile statului străin, s-au utilizat certificate eliberate de ministrul justiţiei al statului străin, certificat de cutumă (cu valoare de raport de expertiză, eliberat de un specialist recunoscut din ţara respectivă, avocat pledant la instanţa supremă) sau alte atestări provenind de la notarii publici, de la Camera de Comerţ etc. Partea adversă îl poate combate prin atestări contrare.
◼Dintre sursele de documentare privind legea străină, procurate pe plan intern, menţionăm certificatele eliberate de ambasadele sau consulatele statelor respective, informaţii de la organizaţiile de cult corespondente etc.
◼În ceea ce priveşte forţa probantă a mijloacelor de dovadă provenind din străinătate, în principiu, ea trebuie asimilată celei prevăzute de legea naţională. Astfel, dacă proba utilizată are caracter oficial, ea face dovadă irefragabilă, dar dacă îi lipseşte acest caracter ea va fi crezută juris tantum, putând fi combătută prin dovada contrară.
◼Instanţele judecătoreşti naţionale nu sunt abilitate, în principiu, să ia legătura directă cu instanţele statului străin, şi nici cu ambasadele sau alte organisme de reprezentare ale acestor state, din Republica Moldova, ci trebuie să ceară sprijinul, în acest scop, al Ministerului Justiţiei, prin direcţia de specialitate, care va contacta direct aceste instituţii sau organisme prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

◼ Care sunt consecinţele în cazul în care legea străină nu poate fi dovedită?

◼ În cazul imposibilităţii de a stabili conţinutul legii străine, se aplică legea naţională.
◼Pentru a se aplica dreptul naţional, ca lex fori, este necesar să existe realmente o situaţie de imposibilitate de dovadă a legii străine, în ciuda diligenţelor făcute de instanţă, cu sprijinul părţilor, în acest sens. Aceste diligenţe trebuie să rezulte din probatoriile dispuse şi din demersurile efectuate de instanţă în dosarul cauzei. O simplă dificultate de probare a legii străine, generată de depărtarea geografică a statului străin faţă de Republica Moldova, de necunoaşterea (chiar totală) a dreptului său în Republica Moldova, de lipsa izvoarelor scrise în respectivul sistem de drept etc., nu justifică aplicarea imediată şi necondiţionată a legii naţionale.
◼Aşadar, aplicarea legii forului apare ca un subsidiar (succedaneu), justificată numai de imposibilitatea evidentă de probare a legii străine.
◼În sprijinul aplicării, ca succedaneu, a legii forului, se pot aduce cel puţin următoarele argumente:
◼litigiul nu poate rămâne nejudecat, prin respingerea acţiunii reclamantului sub motivul că legea străină nu este cunoscută (pe baza principiului că „este acelaşi lucru a nu fi cu a nu proba”– idem est non esse et non probari), deoarece, în acest caz, judecătorul ar fi culpabil de denegare de dreptate.
◼în cazul în care legea străină nu poate fi dovedită se aplică prezumţia (simplă) exprimată prin adagiul „cine alege instanţa alege şi dreptul” (qui eligit judice, eligit jus).

Articolul 1578. Cod civil RM Stabilirea conţinutului normelor de drept străin

(1) La aplicarea legii străine, instanţa de judecată stabileşte conţinutul normelor ei prin atestări obţinute de la organele statului străin care au editat-o, ţinînd cont de interpretarea ei oficială şi de practica aplicării ei în statul străin respectiv.
(2) În scopul stabilirii conţinutului normelor de drept străin, instanţa de judecată poate cere interpretarea lor de către organele competente din Republica Moldova sau cele din străinătate ori poate cere avizul unor experţi în domeniu.
(3) Partea care invocă o lege străină poate fi obligată de către instanţa de judecată să facă dovada conţinutului ei.
(4) În cazul imposibilităţii de a stabili conţinutul legii străine, se va aplica legea Republicii Moldova.

Articolul 13. Cod procedură civilă RM Aplicarea legislaţiei altor state
(1) La judecarea pricinilor civile, instanţa judecătorească aplică legislaţia unui alt stat în conformitate cu legea sau cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(2) În scopul constatării existenţei şi conţinutului legii sau al unui alt act normativ străin, instanţa solicită, în modul stabilit, asistenţa organelor competente ale Republicii Moldova.
(3) În cazul imposibilităţii de a obţine informaţia necesară despre o lege sau un alt act juridic străin, deşi a întreprins măsurile de rigoare, instanţa aplică legea naţională.

Read More

LEGE Nr. 13 din 17.02.2012 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenția privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare

LEGE Nr. 13  din  17.02.2012 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenția privind notificarea și comunicarea în străinătate a actelor judiciare  și extrajudiciare în materie civilă sau comercială
Publicat : 15.05.2012 în Monitorul Oficial Nr. 92 art Nr : 288

    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
    Art. 1. – Republica Moldova aderă la Convenția privind notificarea și comunicarea în străinătate a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 15 noiembrie 1965, cu următoarele rezerve:
    1.  În conformitate cu articolul 5 alineatul 3 din convenție, notificarea sau comunicarea actului pe teritoriul Republicii Moldova va fi permisă doar dacă documentul ce urmează a fi notificat sau comunicat este redactat sau tradus în limba de stat a Republicii Moldova.
    2. Republica Moldova declară că se opune modalităților de transmitere a actelor pe teritoriul său indicate la articolul 8 alineatul 1 din convenție, cu excepția cazului în care actul trebuie să fie notificat sau comunicat unui cetățean al statului de origine, și modalităților de transmitere a actelor indicate la articolul 10 din convenție.
    3. În conformitate cu articolul 15 alineatul 2 din convenție, Republica Moldova declară că instanțele de judecată ale Republicii Moldova pot hotărî asupra cauzei, deși nu a fost primită nicio dovadă privind notificarea sau comunicarea actelor pârâtului, dacă sunt întrunite toate condițiile menționate la acest alineat.
    4. În conformitate cu articolul 16 alineatul 3 din convenție, Republica Moldova declară că cererea depusă în condițiile articolului 16 din convenție va fi inadmisibilă dacă este formulată după expirarea unui an de la pronunțarea hotărârii.
    Art. 2. – În conformitate cu articolul 2 din convenție, în calitate de autoritate centrală este desemnat Ministerul Justiției.
    Art. 3. – Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va pregăti şi va remite depozitarului instrumentul de aderare.

Read More

CONVENȚIE privind notificarea și comunicarea în străinătate a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială

CONVENȚIE privind notificarea și  comunicarea în  străinătate a actelor  judiciare și  extrajudiciare în  materie civilă sau comercială
(adoptată la 15 noiembrie 1965)

STATELE SEMNATARE  ALE PREZENTEI CONVENȚII,
DORIND să creeze mijloacele corespunzătoare  pentru  ca actele judiciare și extrajudiciare care trebuie notificate sau comunicate în străinătate să fie cunoscute de destinatarii lor în timp util,
PREOCUPATE să îmbunătățească în acest scop asistența judiciară reciprocă prin simplificarea și accelerarea procedurii,
AU HOTĂRÂT să încheie o convenție în aceste scopuri și au convenit asupra următoarelor dispoziții:

Articolul 1
Prezenta convenție se aplică, în materie civilă sau comercială, în toate cazurile în care un act judiciar ori extrajudiciar trebuie să fie transmis în vederea notificării sau comunicării în străinătate.
Convenția nu se aplică dacă adresa destinatarului actului nu este cunoscută.

CAPITOLUL I
ACTE JUDICIARE
Articolul 2
Fiecare stat contractant desemnează o autoritate centrală care își asumă sarcina de a primi cererile de notificare sau de comunicare provenind de la un alt stat contractant și de a le da curs în conformitate cu prevederile art. 3-6.
Autoritatea centrală este organizată potrivit normelor prevăzute de statul solicitat.

Articolul 3
Autoritatea sau funcționarul ministerial competent potrivit legilor statului de origine înaintează autorității centrale a statului solicitat o cerere conformă cu formularul-model anexat la prezenta convenție, fără să fie nevoie de supralega­ lizarea actelor și nici de o altă formalitate echivalentă.
Cererea trebuie să fie însoțită de actul judiciar sau de copia sa, ambele în câte două exemplare.

Articolul 4
Dacă autoritatea centrală apreciază că dispozițiile prezentei convenții nu au fost respectate, aceasta informează imediat solicitantul, precizând obiecțiile pe care le are cu privire la cerere.

Articolul 5
Autoritatea centrală a statului solicitat îndeplinește sau transmite spre îndeplinire actul de către o instituție competentă:
a)  fie potrivit modalităților prevăzute de legislația statului solicitat pentru notificarea sau comunicarea actelor întocmite în această țară și care sunt destinate persoanelor care se af lă pe teritoriul său;
b) fie potrivit modalității speciale cerute de solicitant, cu condiția ca aceasta să nu contravină legii statului solicitat. În afara cazului prevăzut la alin. 1 lit. b), actul poate fi oricând înmânat destinatarului care îl acceptă de bunăvoie.
Dacă actul trebuie să fie notificat sau comunicat conform alin. 1, autoritatea centrală poate solicita ca actul să fie redactat ori tradus în limba sau în una dintre limbile oficiale ale țării sale.
Partea cererii, conformă formularului-model anexat la prezenta convenție, care conține elementele esențiale ale actului este înmânată destinatarului.

Articolul 6
Autoritatea centrală a statului solicitat sau oricare autoritate pe care o va desemna în acest scop întocmește o dovadă potrivit formularului-model anexat la prezenta convenție.
Dovada menționează îndeplinirea cererii, indică forma, locul și data îndeplinirii, precum și persoana căreia i-a fost înmânat actul. După caz, aceasta precizează împrejurarea care ar fi împiedicat executarea.
Solicitantul poate cere ca dovada care nu este întocmită de către autoritatea centrală sau de către o autoritate judiciară să fie avizată de către una dintre aceste autorități.
Dovada este înaintată direct solicitantului.

Articolul 7
Mențiunile din formularul-model anexat la prezenta convenție sunt redactate în mod obligatoriu fie în limba franceză, fie în limba engleză.  Ele pot fi redactate, în plus, în limba sau în una dintre limbile oficiale ale statului de origine.
Spațiile albe corespunzătoare acestor mențiuni sunt completate fie în limba statului solicitat, fie în limba franceză, fie în limba engleză.

Articolul 8
Fiecare stat contractant are facultatea să notifice sau să comunice acte judiciare fără constrângere, prin grija agenților săi diplomatici sau funcționarilor săi consulari, persoanelor care se af lă în străinătate.
Orice stat poate declara că se opune folosirii acestei facultăți pe teritoriul său, cu excepția cazului în care actul trebuie să fie notificat sau comunicat unui cetățean al statului de origine.

Articolul 9
Fiecare stat contractant are în plus facultatea de a folosi calea consulară pentru transmiterea, în vederea notificării sau comunicării, a actelor judiciare autorităților unui alt stat contractant pe care acesta l-a desemnat.
Dacă circumstanțe  excepționale o  cer, fiecare stat  contractant  are  facultatea de  a  folosi în  aceleași scopuri  calea diplomatică.

Articolul 10
Prezenta convenție nu împiedică, cu condiția ca statul de destinație să nu declare că se opune la aceasta:
a)  libertatea de a transmite actele judiciare direct, prin poștă, persoanelor care se af lă în străinătate;
b) libertatea, pentru  funcționarii ministeriali, funcționari sau alte persoane competente ale statului de origine, de a proceda la notificarea sau comunicarea actelor judiciare direct prin grija funcționarilor ministeriali, funcționarilor sau altor persoane competente ale statului de destinație;
c)  libertatea, pentru orice persoană interesată într-o acțiune judiciară, de a îndeplini notificarea sau comunicarea de acte judiciare prin grija funcționarilor ministeriali, funcționarilor sau altor persoane competente ale statului de destinație.

Articolul 11
Prezenta convenție nu împiedică statele contractante să convină asupra acceptării, în scopul notificării sau comunicării actelor  judiciare, a  unor  căi  de  transmitere,  altele decât  cele prevăzute  de  articolele precedente, și, în  special, a comunicării directe dintre autoritățile din statele respective.

Articolul 12
Notificările și comunicările de acte judiciare care provin dintr-un stat contractant nu pot da loc la plăți sau rambursări de taxe ori cheltuieli pentru serviciile statului solicitat.
Solicitantul va plăti sau va rambursa cheltuielile prevăzute de:

a)  intervenția unui funcționar ministerial sau a unei persoane competente potrivit legii statului de destinație;
b) folosirea unei forme speciale.

Articolul 13

Îndeplinirea unei cereri de notificare sau de comunicare, conform dispozițiilor prezentei convenții, nu poate fi refuzată decât dacă statul solicitat consideră că această executare este de natură să aducă atingere suveranității sau securității sale.
Îndeplinirea nu poate fi refuzată pentru singurul motiv că legea statului solicitat impune competența judiciară exclusivă în cauza în speță sau nu permite acțiune în justiție pentru obiectul pe care se întemeiază cererea.
În caz de refuz, autoritatea centrală îl informează imediat despre aceasta pe solicitant și indică motivele.

Articolul 14

Dificultățile care apar cu ocazia transmiterii, în vederea notificării sau comunicării, de acte judiciare vor fi reglementate pe cale diplomatică.

Articolul 15

Dacă un act de chemare în judecată sau un act echivalent a trebuit să fie transmis în străinătate în vederea notificării ori comunicării, potrivit dispozițiilor prezentei convenții, și când pârâtul nu se prezintă, judecătorul nu se va pronunța până când nu se stabilește că:
a)  actul a fost notificat sau comunicat potrivit formelor prevăzute de legislația statului solicitat pentru notificarea ori comunicarea de acte întocmite în această țară și care sunt destinate persoanelor care se af lă pe teritoriul său; sau
b) actul a fost înmânat efectiv pârâtului ori la locuința acestuia, conform unei alte proceduri prevăzute de prezenta convenție, și că, în fiecare dintre aceste cazuri, fie notificarea sau comunicarea, fie înmânarea a avut loc în timp util, pentru ca pârâtul să se poată apăra.

Fiecare stat contractant are facultatea să declare că judecătorii săi, cu toate dispozițiile alin. 1, pot hotărî, deși nu a fost primită nici o  dovadă care să ateste fie notificarea, fie comunicarea, fie înmânarea, dacă următoarele condiții sunt întrunite:
a)  actul a fost transmis potrivit uneia dintre modalitățile prevăzute de prezenta convenție;
b) un  termen pe care judecătorul îl va aprecia în fiecare caz și care va fi de cel puțin  6  luni s-a scurs de la data transmiterii actului;
c)  deși s-au făcut toate demersurile necesare pe lângă autoritățile competente ale statului solicitat, nici o dovadă nu a putut fi obținută.
Prezentul articol nu se opune ca, în caz de urgență, judecătorul să dispună orice măsură provizorie sau de conservare.

Articolul 16

Dacă un act de chemare în judecată sau un act echivalent a trebuit să fie transmis în străinătate în scopul notificării ori comunicării, potrivit dispozițiilor prezentei convenții, și o hotărâre judecătorească a fost dată împotriva unui pârât care nu  a  fost  prezent,  judecătorul are  facultatea de  a  pune  în  vedere pârâtului  decăderea care  rezultă  din  expirarea termenelor de exercitare a căilor de atac, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
a)  pârâtul, fără să aibă culpă, nu a luat cunoștință în timp util de actul respectiv pentru a se apăra de hotărâre prin exercitarea unei căi de atac;
b) mijloacele de apărare ale pârâtului nu apar lipsite de orice temei.

Cererea vizând înlăturarea decăderii din termen este inadmisibilă dacă nu  a fost formulată într-un termen rezonabil începând din momentul în care pârâtul a avut cunoștință de hotărâre.
Fiecare stat contractant are facultatea să declare că această cerere este inadmisibilă dacă este formulată după expirarea unui termen pe care acesta îl va preciza în declarația sa, cu condiția ca acest termen să nu fie mai mic de un an calculat de la pronunțarea hotărârii.
Prezentul articol nu se aplică hotărârilor privind statutul persoanelor.

CAPITOLUL II

ACTE EXTRAJUDICIARE
Articolul 17

Actele extrajudiciare emise de autoritățile și funcționarii ministeriali ai unui stat contractant pot fi transmise în scopurile notificării sau  comunicării  într-un  alt  stat  contractant,  potrivit  modalităților  și  condițiilor  prevăzute  de  prezenta convenție.

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII  GENERALE
Articolul 18

Orice stat contractant poate desemna, în afara autorității centrale, alte autorități, stabilind competențele acestora. Cu toate acestea, solicitantul are întotdeauna dreptul să se adreseze direct autorității centrale.
Statele federale au facultatea să desemneze mai multe autorități centrale.

Articolul 19

Prezenta convenție nu se opune ca legea internă a unui stat contractant să permită alte forme de transmitere care nu sunt prevăzute în articolele precedente, în scopurile notificării sau comunicării pe teritoriul său a actelor provenind din străinătate.
Articolul 20

Prezenta convenție nu se opune ca statele contractante să convină pentru a deroga de la prevederile:
a)  art. 3 alin. 2, în ceea ce privește cerința dublului exemplar al documentelor transmise;
b) art. 5 alin. 3 și art. 7, în ceea ce privește folosirea limbilor;
c)  art. 5 alin. 4;
d) art. 12 alin. 2.

Articolul 21

Fiecare stat contractant va notifica Ministerului Afacerilor Externe al Olandei fie în momentul depunerii instrumentului său de ratificare sau de aderare, fie ulterior:
a)  desemnarea autorităților prevăzute la art. 2 și 18;
b) desemnarea autorității competente pentru stabilirea dovezii prevăzute la art. 6;
c)  desemnarea autorității competente pentru primirea actelor transmise pe cale consulară, potrivit art. 9. Acesta va notifica, după caz, în aceleași condiții:
a)  opunerea sa la folosirea căilor de transmitere prevăzute la art. 8 și 10;

b) declarațiile prevăzute la art. 15 alin. 2 și la art. 16 alin. 3;
c)  orice modificare a desemnărilor, opunerilor și declarațiilor menționate mai sus.

Articolul 22

Prezenta convenție va înlocui în raporturile dintre statele care au ratificat-o art. 1-7 ale convențiilor privind procedura civilă, semnate la Haga la 17 iunie 1905 și, respectiv, la 1 martie 1954, în măsura în care statele menționate sunt părți la una sau la cealaltă dintre aceste convenții.

Articolul 23
Prezenta convenție nu aduce atingere aplicării art. 23 al Convenției privind procedura civilă, semnată la Haga la 17 iunie
1905, nici art. 24 al Convenției privind procedura civilă, semnată la Haga la 1 martie 1954.
Aceste articole nu sunt totuși aplicabile decât dacă se folosesc modalități de comunicare identice celor prevăzute de convențiile menționate.

Articolul 24

Acordurile adiționale la convențiile menționate din 1905  și, respectiv, din 1954, încheiate de statele contractante, sunt considerate, de asemenea, aplicabile la prezenta convenție numai dacă statele interesate nu convin altfel.

Articolul 25

Fără a se aduce atingere aplicării art. 22 și 24, prezenta convenție nu derogă de la convențiile la care statele contractante sunt sau vor fi părți și care conțin dispoziții în materiile reglementate de prezenta convenție.

Articolul 26
Prezenta convenție este deschisă spre semnare statelor reprezentate la a 10-a sesiune a Conferinței de la Haga de drept internațional privat.
Aceasta va fi ratificată și instrumentele de ratificare vor fi depuse la Ministerul Afacerilor Externe al Olandei.

Articolul 27

Prezenta convenție va intra în vigoare în a 60-a zi după depunerea celui de-al treilea instrument de ratificare prevăzut la art. 26 alin. 2.
Pentru fiecare stat semnatar care ratifică ulterior, prezenta convenție va intra în vigoare în a 60-a zi după depunerea instrumentului său de ratificare.

Articolul 28

Orice stat nereprezentat la cea de-a 10-a sesiune a Conferinței de la Haga de drept internațional privat va putea adera la prezenta convenție după intrarea sa în vigoare în baza art. 27 alin. 1. Instrumentul de aderare va fi depus la Ministerul Afacerilor Externe al Olandei.
Prezenta convenție va intra în vigoare pentru acel stat cu condiția ca un stat care a ratificat convenția înaintea acestei depuneri să nu se opună în termen de 6 luni începând de la data la care Ministerul Afacerilor Externe al Olandei îi va notifica această aderare.
În lipsa opunerii, prezenta convenție va intra în vigoare pentru statul care aderă în prima zi din luna care urmează expirării ultimului dintre termenele menționate la alin. 2.

Articolul 29

Orice stat, în  momentul  semnării, ratificării sau aderării, va putea  declara că prezenta  convenție se va extinde la ansamblul teritoriilor pe care le reprezintă pe plan internațional sau la unul ori mai multe dintre ele. Această declarație va avea efect din momentul intrării în vigoare a convenției pentru statul respectiv.
Ca urmare, orice extindere de această natură va fi notificată Ministerului Afacerilor Externe al Olandei.
Prezenta convenție va intra  în  vigoare pentru  teritoriile la care se referă extinderea în  a  60-a  zi după  notificarea menționată la alin. 2.

Articolul 30
Prezenta convenție va avea o durată de 5 ani începând de la data intrării sale în vigoare conform art. 27 alin. 1, chiar pentru statele care o vor ratifica sau care vor adera ulterior la aceasta.
Prezenta convenție va fi reînnoită în mod tacit din 5 în 5 ani, dacă nu există denunțare.
Denunțarea va fi notificată Ministerului Afacerilor Externe al Olandei cu cel puțin 6 luni înaintea expirării termenului de 5 ani.
Ea va putea să se limiteze la unele dintre teritoriile la care se aplică prezenta convenție.
Denunțarea nu va avea efect decât față de statul care a notificat-o. Prezenta convenție va rămâne în vigoare pentru celelalte state contractante.

Articolul 31
Ministerul Afacerilor Externe al Olandei va notifica statelor la care se referă art. 26, precum și statelor care vor adera conform dispozițiilor art. 28:
a)  semnăturile și ratificările prevăzute la art. 26;
b) data la care prezenta convenție va intra în vigoare conform dispozițiilor art. 27 alin. 1;
c)  aderările vizate la art. 28 și data la care acestea vor avea efect;
d) extinderile prevăzute la art. 29 și data la care acestea vor avea efect;
e)  desemnările, opunerile și declarațiile menționate la art. 21;
f)   denunțările vizate la art. 30 alin. 2.
Drept care subsemnații, legal împuterniciți, am semnat prezenta convenție.

Adoptată la Haga la 15 noiembrie 1965,  în limbile franceză și engleză, cele două texte având aceeași valoare, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Guvernului Olandei și a cărui copie certificată pentru conformitate va fi comunicată pe cale diplomatică fiecărui stat reprezentat la a 10-a sesiune a Conferinței de la Haga de drept internațional privat.

Read More

Analiza comparativă a tratatelor bilaterale a RM cu privire la asistenţa juridică

Analiza comparativă a tratatelor bilaterale a RM cu privire la asistenţa juridică și la raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală

1.      Volumul asistenței juridice

2.      Modul de legătură

3.      Limba folosită

4.      Întocmirea actelor

5.      Forma însărcinării de acordare a asistenţei juridice

1.      Volumul asistenţei juridice

Regula – se referă la Azb, Lit, Let, Ru - interogarea părţilor, părţilor vătămate, învinuiţilor şi inculpaţilor, martorilor, experţilor, efectuarea expertizelor, cercetării judiciare, transmiterea probelor materiale, pornirea urmăririi penale, extrădarea persoanelor ce au săvârşit o infracţiune, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti, înmânarea şi expedierea documentelor, prezentarea la cererea altei Părţi Contractante a informaţiilor despre antecedentele penale ale învinuiţilor.

Au conținut asemănător, cu urmatoarele specificații:

Ceho - efectuarea perchezițiilor

Ung - efectuarea perchezițiilor, ridicarea şi sechestrarea averii, 

Rom – aplicarea unor măsuri de asigurare sau de conservare; verificări de înscrisuri, obținerea de copii sau fotocopii ori de extrase de pe documente.

Ucr -  percheziționarea, confiscarea şi sechestrarea bunurilor, transmiterea şi eliberarea de obiecte şi acte, intentarea sau preluarea urmăririi penale

BșiH - e) aplicarea unor măsuri de asigurare sau de conservare;

Au conținut specific:

It - Obiectul asistenței

1. Fiecare Parte, în conformitate cu prevederile prezentului Acord, la cerere,

se angajează:

a) să presteze celeilalte Părți asistenţa la îndeplinirea actelor judiciare, în

special, la notificări, audierea Părților, acumularea dovezilor şi

efectuarea expertizei;

b) să furnizeze celeilalte Părți informații privind legislaţia şi jurisprudenţa,

necesare pentru o procedură judiciară;

c) să transmită celeilalte Părți copia actelor şi extraselor din registrele de

stare civilă necesare pentru procedură judiciară, cu respectarea limitelor

impuse de legea Părții solicitate.

Turcia – Fiecare  dintre Părțile Contractante poate transmite documente și colecta probe de la cetățenii săi aflați pe teritoriul celeilalte  Părți Contractante.

2.      Modul de legătură

Regula – se aplică Azb, Let, Lit, Ru, Ucr,  - Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Generale ale Republicii Moldova

Prevederi specifice

Ceho –
It – nu este
Ucr – regula plus Organele centrale pot conveni că instituţiile de justiţie ale Părţilor Contractante întreţin relaţii directe între ele.

Rom, BșiH -  pentru Republica Moldova, Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală, iar pentru România/BșiH, Ministerul Justiţiei.

BșiH – și: INTERPOLul și calea diplomatică

Turcia- canale diplomatice și consulare

Ung - Instanţele de judecată, organele procuraturii şi birourilor notariale de stat ale Părţilor Contractante acordă reciproc asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale.

3.      Limba folosită

Azb - Cererile în limba Părţii Contractante solicitante, însoţită de copia traducerii certificate în limba rusă, dacă prezentul Tratat nu prevede altfel.

Ceho – Ministerul Justiţiei şi Procuratura URSS folosesc limba rusă, pe cînd Ministerul Justiţiei RSC sau Ministerul Justiţiei RSS sau Procuratura Generală RSCS folosesc limbile cehă sau slovacă.

It - redactate în limba Părţii solicitante şi însoţite de o traducere oficială în limba Părţii solicitate

sau în limba engleză sau franceză.

Let/Lit -    Cererea sau însărcinarea şi actele anexate -  în limba de stat a instituţiei solicitante. Se certifică cu ştampila cu stemă de stat a instituţiei solicitante şi cu semnătura conducătorului ei (a persoanei competente). 

Trebuie să fie anexată traducerea în limba de stat a executorului cererii sau însărcinării ori în limbile engleză sau rusă, acceptate reciproc. Traducerea se certifică de către un interpret oficial, sau de către notar ori de către o persoană cu funcţii de răspundere a instituţiei solicitante, precum şi cu ştampila cu stemă de stat a instituţiei competente, fie de către (reprezentanţa diplomatică sau oficiul consular al Părţii Contractante solicitante.
 La satisfacerea cererii sau însărcinării se redactează în limba de stat a executorului cererii sau însărcinării şi se expediază împreună cu traducerea în limba de stat a instituţiei solicitante sau în limbile engleză ori rusă acceptate reciproc. Traducerea se certifică de către un interpret oficial, de către notar ori de către o persoană cu funcţii de răspundere a instituţiei solicitate, precum şi cu ştampila cu stemă de stat a instituţiei competente, fie de către reprezentanţa diplomatică sau oficiul consular al Părţii Contractante solicitate.

Rom – limba lor oficială

Ru – rusa și româna

Turcia - În  corespondenţa  -  limba  părţii respective, anexînd traducerea în  limba engleză, care trebuie să fie autorizată.

Solicitare  a asistenței  juridice şi  anexele lor vor fi întocmite  în limba oficială  a Părții Contractante  solicitante, însoțite  de o traducere autentificată  în  limba  oficială  a Părții Contractante solicitate  sau în  limba engleză.  Toate aceste  documente sînt prezentate în două exemplare.

Ucr - cererile sunt alcătuite în limba Părţii Contractante solicitante şi la ele anexează traducerile în limba Părţii Contractante solicitante sau în limbile rusă ori engleză. Traduceri se legalizează de un traducător oficial sau de notar ori de persoana oficială a instituţiei solicitate, reprezentanţa diplomatică sau instituţia consu-lară ale Părţii Contractante.

Ung - instituţiile Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste folosesc limba rusă, pe cînd instituţiile Republicii Populare Ungare – limba ungară.

BșiH - Cererea şi actele anexate la aceasta se prezintă în limba oficială a Părţii Contractante solicitante, însoţite de traducere în limba oficială a Părţii Contractante solicitate sau în limba engleză.
Răspunsurile la cerere se prezintă în limba oficială a Părţii Contractante solicitate, însoţite de traducere în limba oficială a Părţii Contractante solicitante sau în limba engleză.

4.      Întocmirea actelor

Azb – actele expediate – certificate prin sigiliu, copii oficiale sau autentificate – nu se legalizeaza

Ceho – certificate de Instanța de Judecată sau persoane împuternicite și certificate cu sigiliu oficial – nu se legalizează. La fel si actele întocmite de cetățeni semătura căror este autentificată.

It – actele in original sau copiile autentificate – nu se legalizează.
Lit, Let  – actele expediate – semnate de persoana împuternicită și certificată cu stema de stat. Act oficiale semnate si cu steme – nu necesită legalizare

Rom - 1. Actele care emană de la autorităţile competente sau de la alte instituţii ale uneia dintre Părţile Contractante, precum şi actele sub semnătură privată, cărora acestea le dau dată certă şi le atestă autenticitatea semnăturii, sunt valabile pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante fără vreo altă legalizare. Această dispoziţie se aplică şi cu privire la extrasele şi copiile de pe aceste acte.
2. Actele menţionate la paragraful 1 au, pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, aceeaşi forţă probantă ca şi actele de acelaşi fel ale acestei din urmă Părţi Contractante.

Ru – acte de Instituțiile de Justiție sau alte instituții – trebuie semnate și certificate cu sigiliu.

Turcia – să fie semnate și oficial ștampilate – nu se legalizează

Ucr – semnate și cu sigiliu oficial – nu se legalizează, se referă și la copiile și traduceri care sunt legalizate.

Ung – actele formulate, întocmit sau certificate de catre inst sau pers oficială certificate cu sigiliu – nu se legalizează

BșiH – semnatura și stampila – nu se legalizează. La fel si actele de identitate daca au fost autentificate de IJ sau aut comp.

5.      Forma însărcinării de acordare a asistenţei juridice

Regula:

Azb

Cererea de acordare a asistenţei juridice trebuie să cuprindă:
1) denumirea instituţiei solicitante;
2) denumirea instituţiei solicitate;
3) denumirea cauzei, în privinţa căreia se solicită asistenţa juridică;
4) numele, prenumele şi patronimicul (doar la Azb și BșiH) părţilor, învinuiţilor, inculpaţilor sau condamnaţilor, cetăţenia lor, ocupaţia şi domiciliul sau reşedinţa lor permanentă, precum şi orice altă informaţie pertinentă în privinţa lor;
5) numele, prenumele şi adresa reprezentanţilor lor;
6) conţinutul cererii, iar în privinţa cauzelor penale, de asemenea, descrierea circumstanţelor de fapt în care a fost comisă infracţiunea şi încadrarea ei juridică, precum şi mărimea prejudiciului cauzat în urma comiterii infracţiunii.

Au conținut la fel ca “Regula” cu următoarele specificații:

Ceho – d) – și data nasterii

It - art. 12, b. autoritatea solicitată, unde este posibil

Lit -    5) numele de familie şi adresa reprezentanţilor lor;

Let - e) numele şi prenumele, adresa reprezentanţilor lor;

Rom - d) numele şi prenumele părţilor, calitatea procesuală, cetăţenia, domiciliul sau reşedinţa acestora, iar în cazul persoanelor juridice, denumirea şi sediul lor;

Ru – d). și sexul

Turcia b) natura acţiunii judiciare  şi un scurt rezumat  al evenimentelor, întrebările care necesită a fi adresate persoanelor examinate;

c)  numele, sexul, vîrsta, cetăţenia, ocupaţia, domiciliul sau reşedinţa şi statutul în proces al părţilor sau al reprezentanţilor  lor sau sediul persoanelor juridice;

d) acţiunea juridică care trebuie întreprinsă;

e) numele şi adresele persoanelor care urmează a fi examinate;

f) documentele sau altă proprietate care urmează a fi examinate;

g) alte documente necesare pentru executarea cererii de asistenţă.

2. Cererea de asistenţă juridică, menţionată mai sus şi documentele anexate  trebuie  să  fie  semnate   şi  ştampilate  de  către   organul solicitant.

Ucr d) numele şi prenumele părţilor, ale persoanelor suspectate, inculpaţilor, acuzaţilor, condamnaţilor, victimelor; domiciliul sau reşedinţa lor; cetăţenia, profesia, iar pentru cauzele penale, în măsura posibilităţii, locul şi ziua naşterii, numele părinţilor lor, iar pentru persoanele juridice — denumirea şi sediul lor;
    e) numele, prenumele şi adresa reprezentanţilor persoanelor indicate la punctul d);
    f) conţinutul şi datele necesare cu privire la obiectul cererii, îndeosebi numele, prenumele şi adresele martorilor, dacă ele sunt cunoscute.
    g) pentru cauzele penale — suplimentar descrierea circumstanţelor reale şi calificarea juridică a infracţiunii comise.
    h) Cererea de asistenţă juridică trebuie autentificată cu semnătura persoanei oficiale competente şi sigilată cu ştampila cu stemă a Părţii Contractante solicitante.
    3) Pentru cererile de asistenţă juridică Părţile Contractante pot utiliza formulare bilingve.

Ung – semnat și sigilat

Conținutul tratatelor bilaterale:

Azerbaidjan

Articolul 3

Volumul asistenţei juridice

Asistenţa juridică cuprinde realizarea acţiunilor procesuale, prevăzute de legislaţia Părţii Contractante solicitate, în special, interogarea părţilor, părţilor vătămate, învinuiţilor şi inculpaţilor, martorilor, experţilor, efectuarea expertizelor, cercetării judiciare, transmiterea probelor materiale, pornirea urmăririi penale, extrădarea persoanelor ce au săvârşit o infracţiune, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti, înmânarea şi expedierea documentelor, prezentarea la cererea altei Părţi Contractante a informaţiilor despre antecedentele penale ale învinuiţilor.

Articolul 4

Modul de legătură

În problemele privind acordarea asistenţei juridice, instituţiile Părţilor Contractante comunică între ele prin intermediul Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Generale ale Republicii Moldova şi al Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Generale ale Republicii Azerbaidjan.

Articolul 5

Limba folosită

Cererile privind acordarea asistenței juridice se întocmesc în limba Părţii Contractante solicitante, însoțită de copia traducerii certificate în limba rusă, dacă prezentul Tratat nu prevede altfel.

Articolul 6

Întocmirea actelor

1) Actele expediate de către instituţiile de justiţie şi de către alte instituţii în scopul acordării asistenţei juridice, trebuie să fie certifîcate prin sigiliu.
2) Copiile oficiale sau cele autentificate ale actelor, transmise de către Părţile Contractante una alteia, nu necesită legalizare.

Articolul 7

Forma cererii de acordare a asistenţei juridice

Cererea de acordare a asistenţei juridice trebuie să cuprindă:
1) denumirea instituţiei solicitante;
2) denumirea instituţiei solicitate;
3) denumirea cauzei, în privinţa căreia se solicită asistenţa juridică;
4) numele, prenumele şi patronimicul părţilor, învinuiţilor, inculpaţilor sau condamnaţilor, cetăţenia lor, ocupaţia şi domiciliul sau reşedinţa lor permanentă, precum şi orice altă informaţie pertinentă în privinţa lor;
5) numele, prenumele şi adresa reprezentanţilor lor;
6) conţinutul cererii, iar în privinţa cauzelor penale, de asemenea, descrierea circumstanţelor de fapt în care a fost comisă infracţiunea şi încadrarea ei juridică, precum şi mărimea prejudiciului cauzat în urma comiterii infracţiunii.

Cehoslovacia

Articolul 3

Modul de legătură

            1. La aplicarea prezentului Tratat instituţiile de justiţie ale Părţilor Contractante comunică între ele prin Ministerul Justiţiei sau Procuratura Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi, respectiv, Ministerul Justiţiei Republicii Socialiste Cehia sau Ministerul Justiției Republicii Socialiste Slovace sau Procuratura Republicii Socialiste Cehoslovace,  deoarece altceva nu este prevăzut de prezentul Tratat.

            2. Ministerul Justiţiei sau Procuratura Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi, respectiv, Ministerul Justiţiei Republicii Socialiste Cehia sau Ministerul Justiţiei Republicii Socialiste Slovace sau Procuratura Republicii Socialiste Cehoslovace pentru îndeplinirea prezentului Tratat comunică nemijlocit.

Articolul 4

 Volumul  asistenţei  juridice

Părţile Contractante îşi acordă asistenţa juridică internaţională prin realizarea acţiunilor procesuale, prevăzute de legislaţia Părţii Contractante solicitate, în special : întocmirea şi transmiterea documentelor, efectuarea percheziţiilor, ridicarea, transmiterea şi emiterea probelor materiale, efectuarea expertizelor, interogarea părţilor, acuzaţilor, martorilor, experţilor şi altor persoane, precum şi prin înmînarea documentelor.

Articolul 5

Cererea  de asistentă juridică

1. Cererea de acordarea asistenţei juridice trebuie să conţină:

a)         denumirea instituției solicitante;

b)         denumirea  instituţiei solicitate;

c)         denumirea cauzei în care se solicită asistenţă juridică;

d)        numele şi prenumele părţilor, acuzaţilor, inculpaţilor, condamnaţilor sau părţilor vătămate, domiciliul sau reşedinţa lor, cetăţenia lor, ocupaţia, iar în cazurile penale şi locul şi data naşterii şi, după posibilitate, numele şi prenumele părinţilor ; pentru persoanele juridice — denumirea şi sediul lor;

e)         în cazul desemnării persoanelor împuternicite, arătaţi la subpunctul « a » numele, prenumele şi adresa  lor;

f)         conţinutul   cererii, precum şi alte date necesare pentru executarea ei ;

g)       pe marginea   cauzelor   penale, de asemenea descrierea şi încadrarea juridică a faptei comise şi informaţii privind mărimea pagubei dacă aceasta a fost cauzată de fapta comisă.

            2. În cererea privind înmînarea documentelor, totodată, trebuie să fie indicate adresa exactă a destinatarului şi denumirea documentului.

            3. Cererea trebuie să fie semnată şi certificată cu sigiliul oficial al instituţiei solicitante.

            4. La adresarea cu o cerere de acordare a asistenţei juridice Părţile Contractante utilizează formulare în două limbi, exemple ale cărora îşi comunică reciproc.

Articolul 11

Valabilitatea actelor

1. Actele care pe teritoriul unei  Părţi Contractante  au  fost întocmite  sau  certificate  de  către instituţia de justiţie sau altă instituţie, fie de o persoană special împuternicită,  în limitele  competenţei  lor  şi  în  forma  stabilită  şi  certificată  cu sigiliul oficial, sunt valabile pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante fără vreo altă legalizare. Aceasta se referă şi la acte întocmite de cetăţeni, semnătura cărora este regulamentar autentificată, valabile pe teritoriul unei Părţi Contractante.

2. Actele, care pe teritoriul unei Părţi Contractante sunt recunoscute ca oficiale, au pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante aceeaşi forţă probantă de acte oficiale.

Articolul 16

Limba folosită

            1. În relaţiile reciproce la aplicarea prezentului Tratat Ministerul Justiţiei şi Procuratura URSS folosesc limba rusă, pe cînd Ministerul Justiţiei RSC sau Ministerul Justiţiei RSS sau Procuratura Generală RSCS folosesc limbile cehă sau slovacă.

            2. Cererile şi alte solicitări, adresate în temeiul prezentului Tratat, şi documentele anexate la ele, se întocmesc în limba rusă dacă ele sunt adresate instituţiilor RSCS, şi în limbile cehă sau slovacă dacă ele se adresează instituţiilor URSS, deoarece altceva nu este prevăzut de prezentul Tratat.

Italia

Asistenţa juridică

Articolul 7

Obiectul asistenţei

1. Fiecare Parte, în conformitate cu prevederile prezentului Acord, la cerere, se angajează:

a) să presteze celeilalte Părţi asistenţa la îndeplinirea actelor judiciare, în special, la notificări, audierea Părţilor, acumularea dovezilor şi efectuarea expertizei;

b) să furnizeze celeilalte Părţi informaţii privind legislaţia şi jurisprudenţa, necesare pentru o procedură judiciară;

c) să transmită celeilalte Părţi copia actelor şi extraselor din registrele de stare civilă necesare pentru procedură judiciară, cu respectarea limitelor impuse de legea Părţii solicitate.

Articolul 10

Limbile

1. Cererile de asistenţă, actele şi documentele anexate sunt redactate în limba Părţii solicitante şi însoţite de o traducere oficială în limba Părţii solicitate sau în limba engleză sau franceză.

2. Actele şi documentele privind executarea asistenţei sînt transmise Părţii solicitante în limba Părţii solicitate sau în limba engleză sau franceză.

3. Solicitările de informaţie privind legislaţia şi jurisprudenţa sînt redactate în limba Părţii solicitate sau în limba engleză sau franceză şi răspunsurile sunt transmise în limba Părţii solicitate sau în limba engleză sau franceză.

Articolul 6

Scutirea de legalizare

1. în scopul aplicării prezentului Acord, actele, documentele şi traducerile, în original sau în copie autentică, sînt scutite de orice formă de legalizare.

Art.12

Comisiile rogatorii

1. Comisia rogatorie conține următoarele informații:

a. autoritatea solicitantă;

b. autoritatea solicitată, unde este posibil;

c. procedura pentru care este solicitată;

d. identitatea și adresa prților şi, dacă e cazul, a reprezentanților lor;

e. obiectul cu specificarea actelor ce urmează a fi îndeplinite;

f. oricare altă indicație utilă pentru executarea actelor solicitate.

2. Comisia rogatorie conţine, de asemenea, unde este necesar pentru actul care urmează a fi efectuat, identitatea şi adresa persoanelor ce urmează a fi audiate şi întrebările care le vor fi adresate.

Letonia

Articolul 3
Volumul asistenţei juridice

   Asistenţa juridică cuprinde îndeplinirea acţiunilor procesuale, prevăzute de legislaţia Părţii Contractante solicitate, în special, interogarea părţilor, victimelor, acuzaţilor şi inculpaţilor, martorilor, experţilor, efectuarea expertizelor, cercetarea judiciară, transmiterea probelor materiale, intentarea sau preluarea urmăririi penale şi extrădarea persoanelor care au comis infracţiuni, recunoaşterea şi executarea deciziilor judiciare, înmânarea şi expedierea actelor, prezentarea, la cererea altei Părţi, a datelor privind antecedentele penale ale acuzaţilor.

Articolul 4
Modul de legătură

   La acordarea asistenţei juridice instituţiile Părţilor Contractante comunică între ele prin intermediul Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Republicii Moldova şi a Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Republicii Letonia.

Articolul 5
Limba folosită

   1) Cererea sau însărcinarea privind acordarea asistenţei juridice şi actele anexate se perfectează în limba de stat a instituţiei solicitante. Această cerere sau însărcinare se certifică cu ştampila cu stemă de stat a instituţiei solicitante şi cu semnătura conducătorului ei (a persoanei competente).
   2) La cererea sau însărcinarea privind acordarea asistenţei juridice şi la actele anexate la ea trebuie să fie anexată traducerea în limba de stat a executorului cererii sau însărcinării ori în limbile engleză sau rusă, acceptate reciproc. Traducerea se certifică de către un interpret oficial, sau de către notar ori de către o persoană cu funcţii de răspundere a instituţiei solicitante, precum şi cu ştampila cu stemă de stat a instituţiei competente, fie de către (reprezentanţa diplomatică sau oficiul consular al Părţii Contractante solicitante.
   3) La satisfacerea cererii sau însărcinării despre acordarea asistenţei juridice actele se redactează în limba de stat a executorului cererii sau însărcinării şi se expediază împreună cu traducerea în limba de stat a instituţiei solicitante sau în limbile engleză ori rusă acceptate reciproc. Traducerea se certifică de către un interpret oficial, de către notar ori de către o persoană cu funcţii de răspundere a instituţiei solicitate, precum şi cu ştampila cu stemă de stat a instituţiei competente, fie de către reprezentanţa diplomatică sau oficiul consular al Părţii Contractante solicitate.

Articolul 6
Întocmirea actelor

   Actele expediate de către instituţiile de justiţie şi de către alte instituţii în scopuri de asistenţă juridică trebuie să fie semnate de persoana compe-tentă şi certificate cu stampila cu stemă de stat.

Articolul 7
Forma însărcinării de acordare a asistenţei juridice

   În însărcinarea de acordare a asistenţei juridice trebuie să fie indicat:
   1) denumirea instituţiei solicitante;
   2) denumirea instituţiei solicitate;
   3) denumirea cauzei în care se solicită asistenţa juridică;
   4) numele şi prenumele persoanelor în privinţa cărora se înaintează însărcinarea, cetăţenia lor, ocupaţia şi domiciliul stabil sau reşedinţa, iar pentru persoanele juridice - denumirea şi sediul;
   5) numele de familie şi adresa reprezentanţilor lor;
   6) conţinutul cererii, iar în privinţa cauzelor penale, de asemenea, descrierea circumstanţelor în care a fost comisă crima şi încadrarea ei juridică.

Articolul 13
Valabilitatea actelor

    1) Actele care au fost întocmite sau certificate de către instanţa de judecată sau de o persoană oficială (notar, interpret oficial, expert etc.) de pe teritoriul unei Părţi Contractante, în limitele competenţei lor, în forma stabilită şi prevăzute cu sigiliul cu stemă de stat, sunt valabile şi pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante fără vre-o altă legalizare.
    2) Actele care pe teritoriul unei Părţi Contractante sunt recunoscute ca oficiale au, pe teritoriul altei Părţi Contractante, aceeaşi forţă probantă.

Lituania

Volumul asistenţei juridice

    Asistenţa juridică cuprinde realizarea acţiunilor procesuale, prevăzute de legislaţia Părţii Contractante solicitate, în special, anchetarea părţilor, acuzaţilor şi inculpaţilor, martorilor, experţilor, organizarea expertizelor, cercetarea, transmiterea probelor materiale, intentarea sau preluarea urmăririi penale şi extrădarea persoanelor care au comis crime, recunoaşterea şi executarea deciziilor judiciare pe procesele civile, înmânarea şi expedierea documentelor, prezentarea la cererea altei Părţi a informaţiilor despre antecedentele penale ale acuzaţilor.

Articolul 4
Modul de legătură

    La acordarea asistenţei juridice instituţiile Părţilor Contractante comunică între ele prin intermediul Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Republicii Moldova şi a Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Generale a Republicii Lituania.

Articolul 5
Limba folosită

    1) Cererea de asistenţă juridică şi actele anexate se redactează în limba de stat a Părţii solicitante. Această cerere se certifică cu ştampila cu stemă de stat a instituţiei solicitante şi cu semnătura conducătorului ei (a persoanei Competente).
    2) La cererea despre acordarea asistenţei juridice şi la actele anexate trebuie anexată traducerea în limba de stat a executorului cererii sau în limbile engleză ori rusă, acceptate reciproc. Traducerea se certifică de către un interpret oficial, de către notar ori de către o persoană cu funcţii de răspundere a instituţiei solicitante, precum şi cu ştampila cu stemă de stat a instituţiei competente, fie de către reprezentanţa diplomatică sau oficiul consular al Părţii Contractante solicitante.
    3) La satisfacerea cererii despre acordarea asistenţei juridice actele se redactează în limba statului solicitat şi se expediază împreună cu traducerea în limba de stat a instituţiei solicitante, sau în limbile engleză ori rusă acceptate reciproc. Traducerea se certifică de către un interpret oficial, de către notar ori de către o persoană cu funcţii de răspundere a instituţiei solicitate, precum şi cu ştampila cu stemă de stat a instituţiei competente, fie de, către reprezentanţa diplomatică sau oficiul consular al Părţii Contractante Unicitate.

Articolul 6
Întocmirea actelor

    Actele, expediate de către instituţiile de justiţie şi de către alte instituţii în scopuri de asistenţă juridică, trebuie certificate cu ştampila cu stemă de stat.

Articolul 7
Cererea de asistenţă juridică

    În cererea de asistenţă juridică trebuie să fie indicat:
    a) denumirea instituţiei solicitante;
    b) denumirea instituţiei solicitate;
    c) denumirea cauzei în care se solicită asistenţa juridică;
    d) numele şi prenumele persoanelor în privinţa cărora se înaintează cererea, cetăţenia lor, ocupaţia, adresa de reşedinţă sau locul de aflare;
    e) numele şi prenumele, adresa reprezentanţilor lor;
    f) conţinutul cererii, iar în privinţa cauzelor penale - şi descrierea circumstanţelor în care a fost comisă crima şi încadrarea ei juridică.

Art. 13

Valabilitatea actelor

    1) Actele care au fost întocmite sau certificate de către instanţa de judecată sau de o persoană oficială (notar, interpret oficial, expert etc.) de pe teritoriul unei Părţi Contractante, în limitele competenţei lor, în forma stabilită şi prevăzute cu sigiliul cu stemă de stat, sunt valabile şi pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante fără vre-o altă legalizare.
    2) Actele care pe teritoriul unei Părţi Contractante sunt recunoscute ca oficiale au, pe teritoriul altei Părţi Contractante, aceeaşi forţă probantă.

România

PARTEA a II-a
CAUZE CIVILE
CAPITOLUL I
Asistenţa juridică
Articolul 14

Obiectul asistenţei juridice

    Asistenţa juridică în materie civilă cuprinde îndeplinirea unor activităţi procesuale cum ar fi: întocmirea, transmiterea şi înmînarea de acte judiciare şi extrajudiciare; audierea părţilor, martorilor, experţilor şi a altor persoane; efectuarea de expertize; cercetări la faţa locului şi constatări ale unor stări de fapt; aplicarea unor măsuri de asigurare sau de conservare; verificări de înscrisuri, obţinerea de copii sau fotocopii ori de extrase de pe documente.

Articolul 8
Modul de legătură

    1. În problemele privind acordarea asistenţei juridice, autorităţile competente ale celor două Părţi Contractante comunică între ele prin intermediul organelor centrale, în măsura în care prin prezentul Tratat nu se dispune altfel.
    2. Organele centrale la care se referă paragraful 1 sunt, pentru Republica Moldova, Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală, iar pentru România, Ministerul Justiţiei.

Articolul 9
Limba folosită

    În aplicarea prevederilor prezentului Tratat, organele centrale ale celor două Părţi Contractante menţionate la articolul 8 paragraful 2 folosesc în relaţiile dintre ele limba lor oficială. Tot astfel se procedează şi în relaţiile dintre autorităţile competente ale Părţilor Contractante.

Articolul 22
Valabilitatea actelor

    1. Actele care emană de la autorităţile competente sau de la alte instituţii ale uneia dintre Părţile Contractante, precum şi actele sub semnătură privată, cărora acestea le dau dată certă şi le atestă autenticitatea semnăturii, sunt valabile pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante fără vreo altă legalizare. Această dispoziţie se aplică şi cu privire la extrasele şi copiile de pe aceste acte.
    2. Actele menţionate la paragraful 1 au, pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, aceeaşi forţă probantă ca şi actele de acelaşi fel ale acestei din urmă Părţi Contractante.

Articolul 15
Cererea de asistenţă juridică

    1. Cererea de asistenţă juridică trebuie să cuprindă uumătoarele date:
    a) denumirea autorităţii competente solicitante;
    b) denumirea autorităţii competente solicitate;
    c) indicarea cauzei în care se solicită acordarea asistenţei juridice;
    d) numele şi prenumele părţilor, calitatea procesuală, cetăţenia, domiciliul sau reşedinţa acestora, iar în cazul persoanelor juridice, denumirea şi sediul lor;
    e) numele, prenumele şi adresa reprezentanţilor părţilor, atunci cînd este cazul;
    f) obiectul cererii şi datele necesare pentru îndeplinirea ei;
    g) menţionarea actelor anexate la cerere.
    2. La cererea de înmînare de acte se vor indica adresa destinatarului şi felul actelor ce urmează a fi îmmînate. La comisiile rogatorii vor fi indicate împrejurările în legătură cu care urmează să se facă o probă şi, atunci cînd este cazul, întrebările care trebuie puse persoanelor ce urmează a fi audiate.
    Prin "comisie rogatorie", în sensul prezentului Tratat, se înţelege acel act de procedură judiciară prin care un judecător sau procuror, după caz, solicită autorităţii competente din cealaltă Parte Contractantă să îndeplinească, în locul său, acte judiciare pe care le consideră necesare judecăţii sau urmăririi penale într-un anume proces cu care este sesizat.
    3. Cererea de asistenţă juridică şi actele anexe vor purta ştampila oficială a autorităţii competente solicitante.

Rusia

Articolul 3
Volumul asistenţei juridice

    Asistenţa juridică cuprinde realizarea acţiunilor procesuale, prevăzute de legislaţia Părţii Contractante solicitate, în special anchetarea părţilor, acuzaţilor şi inculpaţilor, martorilor, experţilor, efectuarea expertizelor, cercetarea judiciară, transmiterea probelor materiale, intentarea urmăririi penale şi extrădarea persoanelor ce au comis crime, recunoaşterea şi executarea deciziilor judiciare, înmânarea şi expedierea documentelor, prezentarea la cererea altei Părţi a informaţiilor despre antecedentele penale ale acuzaţilor.

Articolul 4
Modul de legătură

    Raporturile în materie de acordare a asistenţei juridice între instituţiile Părţilor Contractante se vor înfăptui prin intermediul Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Republicii Moldova şi al Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Generale din Federaţia Rusă.

Articolul 5
Limba folosită

    Instituţiile Părţilor Contractante, în relaţiile reciproce de acordare a asistenţei juridice, folosesc limbile română şi rusă, dacă Tratatul dat nu prevede altceva.

Articolul 6
Întocmirea actelor

    Actele expediate de către instituţiile de justiţie şi de către alte instituţii în scopul acordării asistenţei juridice trebuie semnate şi certificate cu sigiliu.

Articolul 7
Cererea de asistenţă juridică

    În cererea de asistenţă juridică trebuie să fie indicat:
    a) denumirea instituţiei solicitante;
    b) denumirea instituţiei solicitate;
    c) denumirea cauzei în care se solicită asistenţă juridică;
    d) numele şi prenumele părţilor, acuzaţilor, inculpaţilor sau condamnaţilor, sexul, cetăţenia lor, datele de naştere, ocupaţia şi domiciliul sau reşedinţa, iar pentru persoanele juridice — denumirea şi sediul lor;
    e) numele, prenumele şi adresa reprezentanţilor lor;
    f) conţinutul cererii, iar pe marginea cauzelor penale — descrierea circumstanţelor reale în care a fost comisă crima, încadrarea ei juridică.

Articolul 13
Valabilitatea actelor

    1) Actele care au fost întocmite sau certificate de către instituţiile de justiţie sau de o persoană oficială de pe teritoriul unei Părţi Contractante, în limitele competenţei lor şi în forma stabilită şi certificată cu sigiliu, sunt valabile pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante fără vreo altă legalizare.
    2) Actele, care pe teritoriul unei Părţi Contractante sunt recunoscute ca oficiale, au pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante aceeaşi forţă probantă.

Turcia

Articolul 2

Modul de acordare a asistenţei juridice

Cele  două  Părţi  Contractante  desemnează  Ministerul Justiţiei ca autoritate centrală pentru  acordarea asistenţei juridice  reciproce, în conformitate cu articolul 11.

Autorităţile  Părţilor  Contractante  vor  comunica  prin  canalele diplomatice, pentru aplicarea prezentului  Acord.

Articolul 11

Operarea cu documente şi colectarea

probelor de către reprezentanţele

diplomatice şi consulare

Fiecare  dintre Părţile Contractante poate transmite documente şi colecta probe de la cetăţenii săi aflaţi pe teritoriul celeilalte  Părţi Contractante  prin  intermediul  reprezentanţelor  sale  diplomatice  şi consulare de acolo, cu condiţia ca legile celeilalte Părţi  Contractante să nu fie violate şi să nu fie aplicată nici o măsură de constrîngere.

Articolul 3

Limba

1.  În  corespondenţa  dintre  autorităţile  centrale ale celor două Părţi  Contractante  va  fi  folosită  limba  părţii respective, anexînd traducerea în  limba engleză, care trebuie să fie autorizată.

2. Scrisorile  de solicitare  a asistenţei  juridice şi  anexele lor vor fi întocmite  în limba oficială  a Părţii Contractante  solicitante, însoţite  de o traducere autentificată  în  limba  oficială  a Părţii Contractante solicitate  sau în  limba engleză.  Toate aceste  documente sînt prezentate în două exemplare.

Articolul 8

Dispensarea de legalizare

Documentele întocmite sau certificate de către autorităţile juridice ale unei Părţi Contractante  pentru  folosirea în  faţa autorităţilor  juridice  ale  celeilalte  Părţi Contractante, nu vor fi supuse legalizării, cu condiţia că ele sînt semnate şi oficial ştampilate.

Articolul 13

Cererea de asistenţă juridică

1.  Cererea de asistenţă  juridică va fi  făcută  în  forma unei scrisori de solicitare. Aceste scrisori trebuie să conţină:

a) denumirea autorităţilor solicitante şi solicitate;

b) natura acţiunii judiciare  şi un scurt rezumat  al evenimentelor, întrebările care necesită a fi adresate persoanelor examinate;

c)  numele, sexul, vîrsta, cetăţenia, ocupaţia, domiciliul sau reşedinţa şi statutul în proces al părţilor sau al reprezentanţilor  lor sau sediul persoanelor juridice;

d) acţiunea juridică care trebuie întreprinsă;

e) numele şi adresele persoanelor care urmează a fi examinate;

f) documentele sau altă proprietate care urmează a fi examinate;

g) alte documente necesare pentru executarea cererii de asistenţă.

2. Cererea de asistenţă juridică, menţionată mai sus şi documentele anexate  trebuie  să  fie  semnate   şi  ştampilate  de  către   organul solicitant.

Ucraina

Articolul 3
Modul de legătură

    1) În cauzele incluse în prezentul Tratat instituţiile de justiţie comunică între ele prin intermediul organelor sale centrale, în măsura în care prezentul Tratat nu prevede altceva.
    2) În sensul acestui Tratat organe centrale sunt: din partea Republicii Moldova
    - Ministerul Justiţiei şi Procuratura Republicii Moldova, iar din partea Ucrainei
    - Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală a Ucrainei.
    3) Organele centrale pot conveni că instituţiile de justiţie ale Părţilor Contractante întreţin relaţii directe între ele.

Articolul 4
Volumul asistenţei juridice

    Părţile Contractante îşi acordă reciproc asistenţă juridică în executarea unor activităţi procesuale, în special întocmirea şi transmiterea de acte, percheziţionarea, confiscarea şi sechestrarea bunurilor, transmiterea şi eliberarea de obiecte şi acte, intentarea sau preluarea urmăririi penale, extrădarea persoanelor ce au săvârşit o infracţiune, interogarea inculpaţilor, condamnaţilor, martorilor, experţilor, părţilor şi altor persoane, efectuarea expertizelor, cercetarea judiciară, executarea însărcinărilor de înmânare a actelor, precum şi întocmirea şi expedierea de acte şi documente.

Articolul 5
Limba folosită

    1) În cauzele incluse în prezentul Tratat, cererile sunt alcătuite în limba Părţii Contractante solicitante şi la ele anexează traducerile în limba Părţii Contractante solicitante sau în limbile rusă ori engleză.
    2) Dacă, conform dispoziţiilor acestui Tratat, se va cere anexată la actele ce se expediază traducerea lor în limba celeilalte Părţi Contractante, aceste traduceri se legalizează de un traducător oficial sau de notar ori de persoana oficială a instituţiei solicitate, reprezentanţa diplomatică sau instituţia consulară ale Părţii Contractante.

Articolul 6
Conţinutul şi forma cererii de acordare a asistenţei juridice

    1) Cererea de acordare a asistenţei juridice se alcătuieşte în scris şi trebuie să cuprindă:
    a) denumirea instituţiei solicitante;
    b) denumirea instituţiei solicitate;
    c) obiectul cauzei în care se solicită asistenţă juridică;
    d) numele şi prenumele părţilor, ale persoanelor suspectate, inculpaţilor, acuzaţilor, condamnaţilor, victimelor; domiciliul sau reşedinţa lor; cetăţenia, profesia, iar pentru cauzele penale, în măsura posibilităţii, locul şi ziua naşterii, numele părinţilor lor, iar pentru persoanele juridice — denumirea şi sediul lor;
    e) numele, prenumele şi adresa reprezentanţilor persoanelor indicate la punctul d);
    f) conţinutul şi datele necesare cu privire la obiectul cererii, îndeosebi numele, prenumele şi adresele martorilor, dacă ele sunt cunoscute.
    g) pentru cauzele penale — suplimentar descrierea circumstanţelor reale şi calificarea juridică a infracţiunii comise.
    h) Cererea de asistenţă juridică trebuie autentificată cu semnătura persoanei oficiale competente şi sigilată cu ştampila cu stemă a Părţii Contractante solicitante.
    3) Pentru cererile de asistenţă juridică Părţile Contractante pot utiliza formulare bilingve.

Articolul 7
Îndeplinirea cererilor de asistenţă juridică

    1) La executarea cererii de asistenţă juridică instituţia judiciară solicitată aplică normele legale ale statului său. Însă la solicitarea instituţiei de la care porneşte cererea ea poate să aplice normele procesuale indicate de instituţia solicitantă, dacă acestea nu contravin legislaţiei Părţii Contractante solicitate.
    2) Dacă instituţia solicitată nu este competentă să soluţioneze cererea, ea o va transmite instituţiei competente, informând despre aceasta instituţia judiciară solicitantă.
    3) Dacă nu este cunoscută adresa completă a persoanei în privinţa căreia e întocmită cererea, instituţia solicitată va lua măsurile pentru stabilirea ei.
    4) Instituţia solicitată înştiinţează, la cerere, în timp util şi nemijlocit, instituţia solicitantă şi părţile despre locul şi data îndeplinirii cererii.
    5) După îndeplinirea cererii instituţia solicitată transmite actul instituţiei solicitante, în cazul în care cererea nu a putut fi satisfăcută, instituţia solicitată o va restitui instituţiei solicitante, comunicând motivele neexecutării cererii.

Articolul 15
Recunoaşterea actelor

    1) Actele întocmite sau legalizate de organul corespunzător al uneia din Părţile Contractante, prevăzute cu sigiliu oficial şi semnătura persoanei autorizate, au valabilitate pe teritoriul altei Părţi Contractante fără vreo altă legalizare. Aceasta se referă şi la copiile şi traducerile actelor care sunt legalizate de organul corespunzător.
    2) Actele care pe teritoriul uneia dintre Părţile Contractante sunt recunoscute oficiale se consideră oficiale şi pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante.

Ungaria

Articolul 3

Modul de legătură

            1. La acordarea asistenţei juridice instituţiile, indicate la p.1 al art. 2, comunică între ele prin intermediul organelor sale centrale, deoarece prezentul Tratat nu stabileşte o altă ordine.

            2. Alte instituţii, care activează în domeniul cauzelor civile, familiale şi penale, înaintează cererile sale de acordare a asistenţei juridice organelor indicate la p. 1 al art. 2, dacă în cazuri aparte prezentul Tratat nu prevede altceva.

Articolul 4

 Volumul  asistenţei  juridice

Asistenţa juridică se acordă prin realizarea acţiunilor procesuale distincte, în special: prin  efectuarea percheziţiilor, ridicarea şi sechestrarea averii,  transmiterea şi emiterea probelor materiale,  interogarea acuzaţilor, martorilor şi experţilor, audierea părţilor şi altor persoane, examinarea judecătorească, executarea cererilor de înmînare a documentelor,   transmiterea materialelor dosarelor, întocmirea şi transmiterea documentelor.

Articolul 5

Forma cererii de acordarea asistenţei juridice1. Cererea de acordarea asistenţei juridice trebuie să conţină următoarele date:

a)         denumirea instituţiei solicitante;

b)         denumirea  instituţiei solicitate;

c)         denumirea cauzei în care se solicită asistenţă juridică;

d)        prenumele şi numele părţilor, acuzaţilor, inculpaţilor sau condamnaţilor, domiciliul sau reşedinţa lor, cetăţenia, ocupaţia, iar în cazurile penale, după posibilitate, şi locul şi data naşterii inculpaţilor, şi numele părinţălor;

e)         numele şi adresa persoanelor împuternicite;

f)         conţinutul   cererii şi informaţii necesare privind fondul cererii, iar în cauzele penale şi descrierea componentelor infracţiunii.

            2. Materiale transmise în baza prezentului Tratat trebuie să fie semnate şi certificată cu sigiliu.

            3. La adresarea cu o cerere de acordare a asistenţei juridice Părţile Contractante utilizează formulare în două limbi, exemple ale cărora îşi comunică reciproc.

Articolul 6

Modul de îndeplinire                                                                                                                                                                                                                                                                                         

1. Pentru îndeplinirea cererii de asistenţă  juridică, instituţia solicitată aplică legislaţia statului său. Acestă instituţie, însă, poate să aplice, la rugămintea instituţiei solicitante, normele procesuale ale Părţii Contractante solicitante, deoarece acestea nu contravin legislaţiei propriului stat.

2. Dacă instituţia solicitată nu este competentă să soluţioneze cererea,  ea  o va  transmite instituţiei  competente şi va informa despre aceasta instituţia solicitantă.

3. La cererea instituţiei solicitante, instituţia solicitată o va anunţa la timp despre data şi locul îndeplinirii cererii.

4. După îndeplinirea  cererii, instituţia solicitată remite documentele instituţiei silicitante sau îi aduce la cunoştinţă circumstanţele care împiedică îndeplinirea cererii.

Articolul 13

Utilizarea limbilor la acordarea asistenţei juridice

 În relaţii reciproce privind acordarea asistenţei juridice instituţiile Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste folosesc limba rusă, pe cînd instituţiile Republicii Populare Ungare – limba ungară.

Articolul 14

Certificarea şi recunoaşterea actelor

1. Actele care pe teritoriul unei  Părţi Contractante  au  fost formulate, întocmite  sau  certificate  de  către instituţia sau o persoană oficială în limitele competenţei lor şi care sunt certificate cu sigiliul cu blazon, sunt acceptate pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante fără vreo legalizare.

2. Actele oficiale întocmite pe teritoriul unei Părţi Contractante sunt şi pe teritoriul celielalte Părţi Contractante au aceeaşi forţă probantă de acte oficiale.

Bosnia si Hertigovina
Articolul 3
Modul de legătură

    1. în scopul acordării asistenţei juridice, precum este prevăzut de prezentul Acord, autorităţile competente ale Părţilor Contractante comunică prin intermediul autorităţilor centrale.
    2. Autorităţile centrale la care se referă alineatul 1 sînt:
    - pentru Republica Moldova - Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală,
    - pentru Bosnia şi Herţegovina - Ministerul Justiţiei al Bosniei şi Herţegovinei.
    3. în cazuri de urgenţă, comunicarea poate fi efectuată prin intermediul Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei Criminale (INTERPOL).
    4. Calea diplomatică de comunicare nu este exclusă.

Articolul 4
Limba de comunicare

    1. Cererea şi actele anexate la aceasta se prezintă în limba oficială a Părţii Contractante solicitante, însoţite de traducere în limba oficială a Părţii Contractante solicitate sau în limba engleză.
    2. Răspunsurile la cerere se prezintă în limba oficială a Părţii Contractante solicitate, însoţite de traducere în limba oficială a Părţii Contractante solicitante sau în limba engleză.

Articolul 6
Volumul asistenţei juridice

    Asistenţa juridică, în condiţiile prezentului Acord, include:
    a) întocmirea, transmiterea şi înmînarea de acte judiciare şi extrajudiciare;
    b) audierea părţilor, martorilor, experţilor şi altor persoane;
    c) efectuarea de expertize;
    d) cercetări şi constatări ale faptelor;
    e) aplicarea unor măsuri de asigurare sau de conservare;
    f) verificarea documentelor;
    g) prezentarea de copii sau extrase de pe documente;
    h) recunoaşterea şi executarea hotărîrilor judecătoreşti şi a celor arbitrale în cauze civile;
    i) alte forme de asistenţă juridică acordate în cauze civile şi penale.

Articolul 7
Obligaţia prezentării cererii

    1. Solicitarea pentru acordarea asistenţei juridice, conform prezentului Acord, este înaintată sub forma unei cereri scrise.
    2. Cererea este înaintată de instanţa judecătorească sau de altă autoritate competentă a Părţii Contractante solicitante şi este transmisă, prin intermediul autorităţilor centrale, instanţei judecătoreşti sau altei autorităţi competente a Părţii Contractante solicitate.

Articolul 8
Conţinutul şi forma cererii

    1. Cererea include:
    a) denumirea autorităţii Părţii Contractante solicitante care întocmeşte cererea şi, în măsura posibilităţii, denumirea autorităţii Părţii Contractante solicitate;
    b) numele, prenumele şi patronimicul, data naşterii, reşedinţa, profesia, cetăţenia părţilor şi calitatea procesuală a acestora şi pentru persoanele juridice - denumirea şi adresa sediului lor;
    c) numele şi adresa reprezentanţilor părţilor, dacă dispun de aceştia;
    d) numărul şi descrierea cauzei pentru care se solicită asistenţă juridică şi, în cauzele penale, se va indica, de asemenea, calificarea juridică a infracţiunii;
    e) obiectul cererii şi, în caz de necesitate, întrebările ce urmează a fi adresate persoanelor a căror audiere se solicită;
    f) declaraţia privind legislaţia aplicată;
    g) alte elemente prevăzute de prezentul Acord pentru alte feluri de asistenţă juridică.
    2. Cererea şi documentele anexate, care sînt transmise instanţelor judecătoreşti şi/sau autorităţilor competente ale Părţilor Contractante, trebuie să fie semnate şi ştampilate de instanţa judecătorească sau de autoritatea competentă care le întocmeşte.
    3. Partea Contractantă solicitată poate cere informaţii sau documente suplimentare necesare pentru examinarea cererii.

Articolul 13
Scutirea de legalizare

    1. Documentele publice care au fost elaborate sau eliberate de instanţa judecătorească sau de altă autoritate a unei Părţi Contractante şi care au semnătură şi ştampilă nu vor fi legalizate suplimentar, în scopul utilizării lor în faţa autorităţilor celeilalte Părţi Contractante.
    2. în acelaşi sens, nu este necesară legalizarea suplimentară a actelor personale de identitate, dacă acestea au fost autentificate de instanţa judecătorească sau de o altă autoritate competentă.
    3. Prevederea alineatului 1 al prezentului articol se referă, de asemenea, la copiile actelor de identitate publice şi private, care au fost autentificate de instanţa judecătorească sau de o altă autoritate competentă.

Read More