Teste de autoevaluare logica an 2 rezolvate
UNITATEA I
 |
| Teste de autoevaluare logica an 2 rezolvate |
I. Căror principii logice le
corespund principalele trăsături ale gândirii logic-corecte menţionate în a
doua coloană?
1) Principiul raţiunii
suficiente c) asigură
întemeierea, fundamentarea afirmaţiilor şi negaţiilor noastre
2) Principiul noncontradicţiei d) asigură coerenţa gândirii
3) Principiul terţului
exclus a) asigură
consecvenţa în gândire, rigoarea argumentelor, capacitate de decizie riguroasă
4) Principiul identităţii b)
asigură claritatea şi precizia gândirii
II. Redactează un eseu de
500 de cuvinte despre importanţa logicii juridice
Logica juridică este încă o disciplină cu caracter de noutate în sistemul
învătământului juridic românesc. Utilitatea sa deosebită în formarea viitorului
jurist, indiferent de domeniul în care acesta va activa, derivă din faptul că
logica juridică este ştiinta care studiază regulile specifice gândirii juridice
corecte, care guvernează procesul elaborării, interpretării şi aplicării
normelor de drept. Logica juridică este, aşadar, o ştiintă ce cuprinde reguli
şi metode valabile pentru toate disciplinele juridice.
Logica juridica initiaza viitorul jurist în mecanismele intime ale gândirii
juridice şi specificul său, astfel cum se relevă ele din analiza limbajului
juridic, căci limbajul juridic s-a născut o dată cu dreptul, iar istoria
dreptului este totodată o istorie a dezvoltării şi maturizării notiunilor
juridice. Cunoaşterea structurii logice prezintă o deosebită importanţă
practică. Gândirea care respectă legile logice este cea corectă şi se bucură de
proprietatea de a transmite adevărul din propoziţie în propoziţie,
corectitudinea gândirii fiind una din condiţiile cunoaşterii adevărului.
Formele logice fundamentale sunt: noţiunea,
propoziţia logică şi raţionamentul. Principiile fundamentale ale logicii –
principiul identităţii, noncontradicţiei, raţiunii suficiente şi terţului
exclus – alcătuiesc baza pentru o gândire corectă cu aplicabilitate şi în
logica juridică care guvernează procesul edictării, respectării, interpretării şi
naplicării normelor de drept.
Prin logică juridică se înţeleg un set de
cunoştinţe teoretice de logică utilizate în practica juridică în condiţii
uneori specifice şi în cadrul unor exigenţe proprii reglementării juridice a
raporturilor dintre oameni. Cunoştinţele generale de logică, cunoaşterea
principiilor şi regulilor juridice conduce la soluţionarea cât mai corectă a
cauzelor.
UNITATEA II
I. Grupaţi contradictoriile,
contrariile şi subcontrariile din următoarele propoziţii:
1) Orice om este egoist;
2) Nici un om nu este egoist;
3) Unii oameni sunt egoişti;
4) Unii oameni nu sunt egoişti.
Răspuns: Contradictorii:
(1) cu (4) şi (2) cu (3);
contrare: (1) cu (2);
subcontrare: (3) cu (4).
II. Formulaţi
corespondentele din pătratul logic pentru propoziţia:
Cine se scoală dimineaţă departe ajunge.
Răspuns: Se aduce propoziţia
la forma standard şi se găsesc corespondentele din pătratul logic.
Numai cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge SaP=1
Contradictoria - Unii care se scoală de dimineaţă nu ajung departe SoP=0
Contrara – Nimeni care se scoală de dimineaţă, nu ajunge departe SeP=0
Subalterna – Unii care se scoală de dimineaţă ajung departe SiP=1
III. Scrieţi formula care
rezultă pentru următorul argument alcătuit din propoziţii compuse:
Dacă Homer spune adevărul despre zei, atunci eroii erau fii ai zeilor şi,
în plus, eroii ar fi comis multe fapte condamnabile. Dar eroii nu erau fii ai
zeilor şi ei nu au comis fapte condamnabile; de unde urmează că Homer nu a spus
adevărul despre zei.
Propoziţiile simple:
Homer spune adevărul despre zei (p)
eroii erau fii ai zeilor (q)
eroii ar fi comis fapte (r)
[(p→ (q Λ r)) Λ (-q Λ -r)]→ -p
UNITATEA III
I. Stabiliţi schemele de
inferenţă ale următoarelor silogisme, precizând, pentru fiecare caz în parte,
figura şi modul cărora le aparţin:
Pentru că unele animale nu
nasc pui vii, iar mamiferele nasc pui vii, înseamnă că unele animale nu sunt
mamifere.
Mamiferele nasc pui vii
Unele animale nu nasc puii vii.
––––––––––––––––––––––––––
Unele animale nu sunt mamifere
M (termenul mediu)= nasc puii vii
P (predicatul logic)= mamiferele
S (subiectul logic) =unele animale
Se aplică figura II:
P-M
S-P
Deoarece unele opere
literare sunt scrise în versuri, iar operele literare dezvoltă imaginaţia, atunci
unele opere scrise în versuri dezvoltă imaginaţia.
Operele literare dezvoltă imaginaţia
Unele opere literare sunt scrise în
versuri.
Unele opere scrise în versuri dezvolta imaginaţia
M (termenul mediu)= operele literare
P (predicatul logic) = dezvolta imaginaţia
S (subiectul logic) = scrise în versuri
Se aplica figura III:
M-P
S-P
II. Stabiliţi schema de
inferenţă pentru următorul raţionament:
Astăzi am să merg la cinematograf sau am să mă plimb prin Herăstrău. Dacă
merg la cinematograf, îmi iau ochelarii, iar dacă mă plimb în Herăstrău îmi iau
umbrela. Aceasta înseamnă că astăzi îmi iau ochelarii, ori îmi iau umbrela.
Propoziţiile simple:
Am să merg la cinematograf (p)
Am să mă plimb prin Herăstrău (q)
îmi iau ochelarii (r)
îmi iau umbrela (s)
[ ( p v q ) Λ ( p → r ) Λ ( q
→ s ) ] → ( r v s )
UNITATEA IV
I. Realizează o
caracterizare a noţiunilor juridice şi a operaţiilor logice cu noţiuni
juridice.
Noţiunea juridică reprezintă reflectarea pe plan mintal, într-o logică
abstractă a unei anumite realităţi juridice, şi reflectă doar proprietăţile
esenţiale şi generale ale unei clase de obiecte nu şi pe ce întâmplătoare sau
particulare.
Operaţiile logice sunt derivări ale unor noţiuni noi ce se construiesc din
alte noţiuni şi îmbracă următoarele forme:
A) definiţia reprezintă modul prin care sunt
indicate caracteristicile unei noţiuni ce fac posibilă deosebirea de o altă
noţiune juridică, determinând esenţa realităţii definite.
B) Clasificarea reprezintă operaţia logică ce
constă în gruparea obiectelor în clase după unele criterii într-o ordine
ierarhică, într-un tot unitar, fiecare clasă ocupând un anumit loc în
conexiunea cu celelalte clase.
II. Caracterizează, la
alegere două argumente juridice specifice.
Argumentum a simile ratione (argumentul cu privire la temeiul asemănător) reprezintă modalitatea de
aplicare a normelor juridice ce constă în soluţionarea unui caz neprevăzut în
mod direct de o normă juridică, fie prin aplicarea normei care prevede cazul
cel mai asemănător (prin analogia legii), fie prin aplicarea principiilor
generale ale sistemului de drept respectiv (prin analogia dreptului).
Principiul fundamental al acestui raţionament este că „pentru fapte care,
din punct de vedere juridic, au aceeaşi valoare, antrenează aceleaşi consecinţe
juridice”. Acest principiu constă în a stabili că un caz neprevăzut în
respectiva normă sau dispoziţie legală, dar apreciat ca suficient de asemănător
cu cazul prevăzut iniţial, poate fi încadrat în normă, fapt care serveşte
scopului pe care legiuitorul l-a avut în vedere prin reglementarea cazului
prevăzut iniţial.
Argumentum a contrario sensus constă în refuzul de a aplica prevederea unei norme ce reglementează o
anumită situaţie la o alta, nespecificată explicit de o normă şi care diferă
semnificativ, din punct de vedere juridic, de cea specificată expres de lege. Acest
principiu se bazează pe legea logică a terţului exclus. Astfel, în cazul
noţiunilor contradictorii, când una neagă pe cealaltă, numai una dintre ele
este adevărată cealaltă fiind falsă fără să mai existe posibilitatea altei
variante. Acest argument nu poate fi folosit la modul general atunci când
vorbim despre literatura juridică, valoarea argumentului per a contrario fiind
relativă căci, atâta timp cât legea nu prevede nu se poate înţelege o soluţie
contrară celei prevăzute în mod expres.
#logica #teste #an2
