Teste Clinica Judiciara

                                    Teste Clinica Judiciara

1. Daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este detentiune pe viata sau inchisoare de 20 de ani sau mai mare, care este durata maxima a arestarii preventive a unui minor cu varsta cuprinsa intre 14-16 ani, in cursul urmaririi penale?

R: 180

2. Cum se exprima operativitatea in procesul penal?

 R:  solutionarea cu celeritate a procesului penal

3. Care este durata rezonabila a arestarii preventive a minorului cu varsta cuprinsa intre 16-18 ani?

R: 90

4. Ce presupune egalitatea persoanelor in procesul penal?

 

 R: cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice fara privilegii si fara disciminari intrucat nimeni nu este mai presus de lege

5. Daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este detentiune pe viata sau inchisoare de 20 de ani sau mai mare, care este durata maxima a arestarii preventive a unui minor cu varsta cuprinsa intre 14-16 ani, in cursul urmaririi penale?

 

 180 de zile 

6. Care sunt partile in procesul penal?

 

 R:   inculpatul, partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente 

7. Inculpatul minor cu varsta cuprinsa intre 16-18 ani poate fi arestat in cursul urmaririi penale pentru o perioada de 30 de zile?

R: Da

8. Cine autorizeaza perchezitia corporala?

R: judecatorul

9. Principiul aflarii adevarului presupune:

R: în desfăşurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la

faptele şi împrejurările cauzei şi cu privire la persoana făptuitorului

Read More

Teste de pe net Dreptul Comerțului International an 4 sem 2 part1

Teste de pe net Dreptul Comerțului International an 4 sem 2 part.1   - 1- 30

1- Uzantele comerciale sunt de regula:

a.	clauze tip, elaborate de catre partile raportului juridic de dreptul comertului international

2- Subiectele raportului juridic de dreptul  comertului international apartinand ordinei juridice nationale sunt :

b.	societatile civile

3- Daca o societate comerciala are mai multe sedii pe teritoriile mai multor  state determinant pentru identificarea nationalitatii acesteia este :

a.	locul unde se afla centrul principal de conducere si gestiune a activitatii statutare

4- Inchiderea procedurii de reorganizare judiciara se face:

a. prin pronuntarea unei sentinte de catre judecatorul sindic;

5- Potrivit principiului de jure gestionis  persoanele fizice si juridice, din state diferite, se situeaza :

b.	pe pozitie de egalitate juridica, chiar si statele fiind in aceasta postura

6- Membrii Grupului de Interes Economic raspund:

a.	nelimitat si solidar pentru  obligatiile sociale ale grupului cu exceptia cazului in care contractele incheiate cu tertii cocontractanti, s-a prevazut astfel;

7- Trasaturile caracteristice ale contractului de comert international sunt :

a.	comercialitatea;

8- In situatia in care se iveste un conflict intre o uzanta comerciala si o clauza contractuala care a fost stipulata in mod expres va prevala:

b.	clauza stipulata

9) Trasaturile dreptului international sunt:

b.  internationalitatea

10) Caracteristicile fundamentale ale raporturilor juridice sunt:

R:        a) caracterul volitional

b)caracterul patrimonial

            c)elementul de extraneitate

11) In obiectul dreptului comertului international nu sunt incluse:

Obiectul Dreptului Comertului International este constituit de catre :

c. raporturile juridice patrimoniale, care au un caracter volitional, precum si de de comercialitate si internationalitate.

Obiectul raportului juridic de comert international consta in :

c.	prestatia la care este obligat debitorul fata de creditor

12) Concurenta imbraca mai multe forme, precum:

a. concurenta loiala, concurenta neloiala si conventia anticoncurentiala.

13- Lex voluntatis este regula care se manifesta in sfera contractelor comerciale internationale, potrivit careia fondul si efectele obligationale ale contractelor respective vor fi deduse jurisdictiei anume aleasa de catre parti.

a.	enuntul este corect;

14- Locul executarii platii in cazul executarii voluntare a obligatiilor contractuale este :

a.	acela stipulat in contract

15- In raportul dintre comisionar si comitent exista relatii de :

b.

de mandat

16- In cazul Aquis-ului comunitar in domeniul interpretarii agentul comercial are dreptul la comision pentru tranzactiile incheiate, in termenul prevazut, atunci cand :

a.	i se incredinteaza o anumita zona geografica sau un anumit grup de clienti

17- Obligatia de conformitate a marfurilor are drept obiect :

c.	orice modalitate de indeplinire a clauzelor contractuale pe care si-a asumat-o in mod voluntar vanzatorul

18- Cumparatorul are dreptul de a cere rezolutiunea contractului de vanzare internationala :

a.	in caz de nerespectarea de catre vanzator a oricareia dintre obligatiile ce rezulta din contract sau din conventia de la Viena din 1980

19- In cadrul contractului de factoring partile sunt :

a) factorul

c) furnizorul (producatorul)

20) Grupurile de interes economic prezinta unele caractere specifice:

a) pot avea calitatea de comerciant sau necomerciant

b) se pot constitui cu sau fara capital social

c) numarul membrilor nu poate fi mai mare de 20 si nu poate avea mai mult de 500 de angajati

d) activitatea grupului trebuie sa se raporteze la activitatea membrilor sai (are caracter accesoriu)

21- Care dintre obligatiile urmatoare apartin franchisorului .

b) cedeaza concesiunea marcii sau a serviciilor

d) asigura rentabilitatea investitiei

e) urmareste respectarea metodelor si mijloacelor de comercializare

22- Clauza compromisorie este stipulatia prin care partile contractante convin ca un viitor litigiu sa fie

solutionat :

b. pe cale arbitrala

23- Compromisul se refera la un litigiu :

b.	care este nascut deja

24) Instanta de judecata va retine spre solutionare o conventie arbitrala daca:

a.  reorganizarea judiciara si falimentul, date prin lege , in mod expres, in competenta instantelor de judecata.

25- Cererea reconventionala depusa de parat se va judeca :

c.	o data cu cererea introdusa de reclamant

26- In cazul arbitrajului organizat de catre o institutie permanenta , taxele pentru organizarea arbitrajului se stabilesc si se platesc :

b.	conform regulamentului institutiei permanente de arbitraj

27- Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai pe calea :

b.	actiunii in anulare

28- Prin raportul  juridic de  dreptul  comertului  international se intelege :

c.	raportul patrimonial reglementat de o norma de drept comercial international.

29- Daca o clauza este interpretabila din cauza redactarii sale ori dintr-un alt considerent  se aplica regula de drept conform careia contractul:

a.	va produce efecte potrivit intentiilor partilor la momentul incheierii contractului

30- Clauza compromisorie care reprezinta acordul partilor de a supune litigiile ce s-ar putea naste in legatura cu contractul arbitrajului si a renunta la dreptul de a apela la organul de juridictie ale statelor, este exprimata :

b.	in cuprinsul contractului de comert international Teste de pe net Dreptul Comerțului International an 4 sem 2 part.1   - 1- 30

Read More

Teste Dreptul Comerțului International an 4 semestrul 2

Teste Dreptul Comerțului International an 4 semestrul 2

Teste de autoevaluare curs

1.    Definiţi locul Dreptului comerţului internaţional în sistemul de drept:

a)    ramura sistemului de drept privat,

2.    Dreptul comerţului internaţional reprezintă:

a)    ansamblul normelor care reglementează relațiile comerciale internaționale și relațiile de cooperare economico și tehnico științifica internaționale;

3.    Raporturile juridice ale comerţului internaţional se stabilesc între:

a)    între persoane fizice şi juridice; între state suverane şi egale în drepturi;

4.    Enumeraţi subiectele dreptului comerţului internaţional:

a)    persoane fizice şi juridice; statul;

5.    Definirea obiectului dreptului comerţului internaţional pune în lumină caracteristicile fundamentale ale raporturilor juridice de drept ale comerţului internaţional astfel:

a)    caracter patrimonial şi comercial internaţional;

1.    Izvoarele interne ale Dreptului comerţului internaţional se clasifică în:

a.     izvoare specifice şi nespecifice.

2.    Uzanţele comerciale pot fi clasificate, în funcţie de aplicarea în spaţiu, sfera de cuprindere şi forţa juridică, astfel:

a.     interne, internaţionale, speciale şi generale; normative şi generale.

3.    Uzanţele comerciale pot fi exprimate în diferite forme:

a.     prin clauze şi contracte tip / condiţii generale;

4.    Sistemele de drept străine, care cârmuiesc raporturile juridice de drept a comerţului internaţional se clasifică în:

a.     sistemul de tradiţie romanistă şi sistemul common-law;

5.    Sistemul common-law cuprinde:

a.     common-law stricto-senso şi common-equity / statutary.law;

1.    Care sunt obligaţiile fiscale ale comerciantului?

a)    plata impozitului pe venituri şi pe profit precum şi plata TVA;

2.    Principalele practici de concurenţă neloială sunt:

a)    dezorganizarea şi acapararea clientelei prin oferirea de avantaje; confuzia şi denigrarea;

3.    Ţinându-se cont de titularul de capital, societăţile comerciale se clasifică în:

a)    societăţi cu capital integral de stat şi cu capital mixt, precum şi societăţile cu capital integral privat;

4.    Pentru constituirea capitalului social, asociaţii trebuie să aducă aportul lor în:

a)    natură, numerar sau industrie.

5.    Patrimoniul societăţii reprezintă:

a)    ansamblul drepturilor şi obligaţiilor care au valoare economică.

1.    Eliberarea autorizaţiei de funcţionare se realizează de către:

a)    primarii comunelor, oraşelor, municipiilor;

2.    în societatea cu răspundere limitată, obligaţii sociale sunt garantate cu:

a)    patrimoniul social;

3.    Contractul de societate se individualizează prin anumite caractere juridice:

a)    plurilateral, cu titlu oneros, consensual, comutativ şi cu executare succesivă

4.    Entităţile exogene, ale societăţilor comerciale străine includ:

a)    filiala şi sediile secundare ale acestor societăţi constituite în România.

5.    În funcţie de gradul de integrare a societăţilor comerciale pe plan internaţional, principalele forme organizatorice sunt:

a)    trustul, concernul, holding-ul şi grupul de interese;

#Teste #Dreptul #Comerțului #International #an 4 #semestrul 2

Read More

Fraudarea legii in dreptul international privat

         Fraudarea legii in dreptul international privat                                     domeniile in care apare 

            1. statutul persoanei fizice: stare civila, capacitate si relatii de familie. De regula in aceasta materie, frauda consta in schimbarea cetateniei, domiciliului ori resedintei.

                                         Speta Bertola

 Doi cetateni intalieni domiciliati in Romania au cerut divortul in fata instantelor romane, care au respins actiunea, pentru ca legea italiana competenta nu permitea divortul. Pentru a frauda legea italiana, sotii au facut demersuri pentru pierderea cetateniei italiene, devenind apatrizi. Dupa aceea, s-a introdus o noua cerere de divort, de data aceasta, actiunea a fost admisa, facandu-se aplicarea legii romane, competenta in situatia apatrizilor. Prin aceste demersuri, a fost fraudata legea italiana.

      Este de  remarcat, ca in prezent, ca urmare a aplicarii dispozitiilor art.22 coroborat cu art.20 alin.2 din Legea 105/1992, o asemenea frauda nu mai este posibila, intrucat legea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor, care guverneaza si divortul, continua sa reglementeze si efectele casatoriei in cazul in care unul dintre soti isi schimba, dupa caz, cetatenia sau domiciliul.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

                                       Speta Mihaiescu 

Dna. Mihaiescu, cetatean roman a avut in Franta, un copil din afara casatoriei, cu un cetatean francez. In fata instantelor franceze a fost introdusa o prima actiune, pentru stabilirea paternitatii din afara casatoriei, permisa de legea franceza, dar interzisa de legislatia romana. Intrucat copilul figura in cadrul actiunii ca cetatean roman, prin aplicarea legii personale a acestuia actiunea a fost respinsa. Mai inainte de a ajunge procesul in caile de atac, mama copilului a obtinut pentru acesta cetatenia franceza. Prin aceasta, s-a obtinut ca instanta superioara sa aplice legea franceza (comuna atat pretinsului tata cat si copilului) si ca actiunea sa fie admisa. In acest mod, s-a fraudat legea romana, care interzicea stabilirea paternitatii din afara casatoriei.
         In prezent asemenea frauda nu mai este posibila in fata instantelor romane, deoarece, conform art.28 din Legea 105/1992, filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a acestuia de la data nasterii sale.

Read More

Speta grecul casatorit in Franta - rezolvata

Speta grecul casatorit in Franta - rezolvata

Calificarea cerinţei celebrării religioase a căsătoriei (speţa Caraslanis sau

căsătoria grecului ortodox)

Un cetăţean grec, de religie ortodoxă, se căsătoreşte cu o femeie cetăţean

francez. Dreptul grec statuează, pentru încheierea valabilă a căsătoriei, celebrarea

religioasă a acesteia.

Actul juridic al căsătoriei este apreciat ca valabil, după cum este calificată

cerinţa căsătoriei religioase. Dacă este considerată o condiţie de formă, se va aplica

legea franceză, în calitate de lex loci celebrationis şi căsătoria este privită ca valabil

încheiată; dacă este calificată drept o condiţie de formă, atunci mariajul este nul,

întrucât se va aplica legea naţională (dreptul grec).

Problema comună, ridicată de speţele enumerate, este determinarea legii după

care trebuie să aibă loc operaţiunea calificării. Se poate constata faptul că sistemele

de drept califică instituţiile juridice după o optică proprie, ceea ce conduce, uneori,

la soluţii radical diferite sub aspectul legii aplicabile în calitate de lex causae.

Importanţa calificării în dreptul internaţional privat rezidă în repercusiunile opera-

ţiunii calificării asupra lex causae: de modul în care este calificat un fapt juridic, un

raport juridic, depinde, în cele din urmă soluţia conflictului de legi. Pe de altă

parte, soluţionarea conflictului de calificări este prealabilă conflictului de legi,

reprezentând o etapă în soluţionarea conflictului de legi. 

Read More

Drept Internațional Privat, an 4, sem 1 Teste rezolvate

Drept Internațional Privat an 4 sem 1 Teste rezolvate

I drept internațional privat

1. Doi cetățeni români se căsătoresc la sediul Ambasadei României din Franța.
Elementul de extraneitate este:

b) nu există nici un element de extraneitate;

2. Un cetăţean român şi un cetăţean italian, căsătoriţi şi cu reședința în
România, adoptă în Italia un copil cetăţean român. Elementul de extraneitate
este:
a) instanţa care încuviinţează adopţia;
b) cetăţenia străină a unuia dinte adoptatori;
c) domiciliul adoptatorilor.
3. Metoda conflictuală presupune:
a) alegerea legi competente să reglementeze un raport juridic cu un
element de extraneitate cu ajutorul normei conflictuale;
c) legea desemnată de norma conflictuală este, după caz, legea forului,
legea străină sau ambele.
4. Norma conflictuală are în structura sa următoarele elemente:

b) conţinutul şi legătura;

5. Cetăţenia poate fi punct de legătură pentru raporturile juridice care privesc:

c) moştenirea mobiliară.
6. Dacă într-un litigiu cu element de extraneitate judecătorul român identifică
o normă de aplicaţie imediată (de poliţie) din sistemul de drept naţional,
procedează la următoarele:

b) înlătură norma conflictuală şi aplică, din oficiu, norma de aplicaţie
imediată;

II drept internațional privat

1. Prin conflictul de legi se înțelege:

c) situația în care sunt susceptibile a fi aplicate două sau mai multe
sisteme de drept diferite, cu care raportul juridic are legătură, prin
elementul de extraneitate.

2. În cazul viciilor de consimţământ la încheierea unui act juridic, calificarea
lor potrivit legii române, este:


b) o condiţie care ţine de statutul personal;

3. Retrimiterea se întâlneşte

b) numai în cazul conflictului negativ de
 conflictuale;

4. Retrimiterea este exclusă în următoarele situaţii:

a) pentru determinarea cetăţeniei unei persoane;
b) pentru aplicarea regulii locus regit actum;
c) părţile au ales legea aplicabilă contractului potrivit autonomiei de
voinţă.

5. Legea străină se aplică de către instanţa română:
a) din oficiu, independent de voinţa părţilor;
b) la cererea uneia dintre părţi;
c) cu titlu de lex causae.

6. Sancţiunea fraudei la lege în dreptul internaţional privat este:
a) inopozabilitatea actului în statul a cărei lege a fost înlăturată;
b) nulitatea absolută a actului;

III drept internațional privat

Teste de autoevaluare
1. Cetățenii străini care sunt titularii unui drept de ședere permanentă pe
teritoriul României:
a) au acces la piaţa muncii;

c) nu pot ocupa funcţii şi demnităţi publice.

2. Străinul aflat în România are, printre altele, şi următoarele obligaţii:
a) respectarea scopului pentru care li s-a acordat dreptul de a intra şi,
după caz, de a rămâne pe teritoriul României;
b) să plătească taxele şi impozitele prevăzute de legea română;
c) să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care i s-a
aprobat şederea.

3. Intrarea pe teritoriul României poate fi refuzată străinilor care:
a) au săvârşit infracţiuni pe perioada altor şederi în România;
b) au introdus sau au încercat să introducă ilegal alţi străini în România;
c) suferă de maladii care pun în pericol grav sănătatea publică, stabilite
prin ordin al ministrului de resort.

4. Dreptul de şedere permanentă pe teritoriul României se acordă străinilor
dacă îndeplinesc condiţiile:
a) au avut o şedere continuă şi lungă în ultimii 5 ani anteriori depunerii
cererii;
b) fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului
minim pe economie;
c) cunosc limba română cel puţin la nivel satisfăcător.

5. Ieşirea străinului din România nu este permisă dacă:
a) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală şi numai dacă s-a instituit
interdicţia de părăsire a localităţii sau a ţării;

c) are de executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri
judecătorești definitive.

IV drept internațional privat

1. În dreptul internațional privat român, legea aplicabilă statutului personal al
persoanei fizice este:
a) legea statului a cărei cetăţenie o are persoana în cauză (lex patriae);
b) în subsidiar, lex domicilii pentru situaţii speciale prevăzute de lege;

2. Efectele căsătoriei încheiate între cetăţenii români aflaţi în străinătate sunt
guvernate de:
a) legea statului pe teritoriul căruia şi-au stabilit domiciliul, ca lex domicilii;

3. În cazul în care un cetăţean român este căsătorit cu un cetăţean străin,
divorţul poate fi guvernat de:
a) legea domiciliului comun, dacă soţii domiciliază împreună;
b) legea română, dacă legea străină nu permite divorţul sau îl admite în
condiţii mai restrictive;
c) legea statului cu care întreţine în comun cele mai strânse legături.

4. Recunoaşterea hotărârii judecătoreşti străine poate fi refuzată dacă

a) hotărârea este rezultatul unei fraude comise în procedura din
străinătate;
b) hotărârea contravine ordinii publice de drept internaţional privat
român;
c) litigiul a fost soluţionat între aceleaşi părţi printr-o hotărâre a unei
instanţe române sau se află în curs de soluţionare la instanţele române
la data sesizării instanţelor străine.
5. Autorităţile române competente să aplice apostila Convenţiei de la Haga
pentru suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine sunt:

b) tribunalul pentru documentele prevăzute la lit. a;
c) prefecturile pentru documentele administrative.

Nota: Au fost bifate numai raspunsurile corecte

#drept #international #privat #teste #an4 #rezolvate

Read More

Dreptul proprietatii intelectuale Teste de autoevaluare -rezolvate

Dreptul proprietatii intelectuale Teste de autoevaluare rezolvate

teste-dreptul-proprietatii-intelectuale - Copia

Test 1 Unitatea I

teste-dreptul-proprietatii-intelectuale - Copia

Test 1 Unitatea I

1. c; 2. b; 3. a; 4. a; 5. c; 6. c; 7. c; 8. c; 9. b; 10. c.

1. Dreptul proprietatii intelectuale reprezinta acea ramura de drept care

studiaza normele juridice care

reglementeaza:

c) creatiile intelectuale din domeniul literar, artistic sau stiintific si

creatiile intelectuale cu

aplicabilitate industriala.

2. Subramurile dreptului proprietatii intelectuale sunt:

b) dreptul de autor si dreptul proprietatii industriale;

3. Principiul dreptului de prioritate reprezinta:

a) situatia privilegiata a unei persoane care a efectuat un prim depozit.

4. Principiul independentei brevetelor înseamna:

a) ca un brevet de inventie nu poate fi refuzat sau invalidat în orice tara

membra a Uniunii de la Paris, din

considerentul ca un brevet pentru aceeasi inventie a fost refuzat sau invalidat

în alta tara;

5. Principiul independentei marcilor înseamna:

c) se mai numeste si principiul tratamentului unionist.

6. Izvoarele internationale prin care se realizeaza protectia proprietatii

intelectuale sunt:

c) Conventia de la Paris din 1883 pentru protectia proprietatii industriale

si Conventia de la Berna din 1886

pentru protectia operelor literare si artistice.

7. Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale a fost înfiintata:

c) în anul 1967 la Stockholm.

8. Dreptul de autor înseamna ca:

c) protejeaza numai forma de exprimare a ideilor nu si ideile însesi.

9. Calitatea de autor al unei opere o poate avea:

b) numai o persoana fizica sau numai persoanele fizice;

Test 2

teste-dreptul-proprietatii-intelectuale - Copia

Test 2 Unitatea II

1. b, 2. b; 3. a; 4. a; 5. a.

1. Potrivit legii, calitatea de subiect al dreptului de autor poate apartine:

b) numai persoanei fizice sau juridice care a creat opera;

2. Dovada calitatii de autor, când opera a fost adusa la cunostinta publica sub

numele unei persoane se face

prin:

b) prezumtia ca autorul este persoana sub numele careia opera a fost adusa

pentru prima data la cunostinta publica;

3. Opera comuna se deosebeste de opera colectiva prin:

a) opera comuna are caracter unitar, în timp ce opera colectiva nu prezinta

acest caracter;

4. Sunt opere postume, potrivit legislatiei în vigoare:

a) operele pentru care autorul nu si-a manifestat în timpul vietii vointa

cu privire la divulgarea acestora;

5. Exploatarea unei opere colective:

a) se face de catre persoana din initiativa, sub responsabilitatea si sub

numele careia s-a realizat opera;

Test 3 Unitatea III

teste-dreptul-proprietatii-intelectuale - Copia

Test 3 Unitatea III

1. a; 2. b; 3. a; 4. a, b; 5. a.

1. Prin reproducere, in sensul art. 14 din Legea nr. 8/1996, se intelege:

a) realizarea uneia sau a mai multor copii ale unei opere, in orice forma

materiala, inclusiv realizarea

2. Prin difuzare, in sensul prezentei legi, se intelege :

b) distribuirea catre public a originalului ori a copiilor unei opere, prin

vanzare, inchiriere, imprumut ori

3. Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor colective este de:

a) 70 de ani de la data aducerii la cunostinta publica a acestora;

4. Drepturile morale de autor au urmatoarele caractere juridice:

a) sunt drepturi absolute, adica opozabile erga omnes;

5. Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice se

naste :

a) din momentul crearii operei, oricare ar fi modul sau forma concreta de

exprimare;

Test 4 Unitatea IV

teste-dreptul-proprietatii-intelectuale - Copia

Test 4 Unitatea IV

1. c; 2. a; 3. a; 4. c; 5. a, c; 6. a; 7. a, b, c; 8. a, b, c, d, e, f, g, h, i;

9. a, b.

1. Articolul 7 al Directivei CCE/1991 stabileste ca statele membre sunt obligate

sa incrimineze si sa sanctioneze

persoanele care savârsesc urmatoarele fapte:

c) pun în circulatie sau detin în scopuri comerciale, fara drept, orice

mijloace prin care urmaresc sa

suprime sau sa neutralizeze dispozitivele tehnice de protejare a programelor de

calculatoare.

2. In conformitate cu dispozitiile art. 8 din aceasta Directiva, durata

protectiei programelor de calculator se

întinde pe tot timpul vietii autorului si:

a) 50 de ani dupa moartea acestuia;

3. Dreptul la nume al persoanei interpretului sau executantului este:

a) imprescriptibil;

4. Incalcarea drepturilor recunoscute si garantate de Legea dreptului de autor

atrage:

c) raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz, potrivit

legii.

5. Potrivit art. 97 alin. 1 din Legea nr. 8 din 1996, drepturile morale: ():

a) nu pot face obiectul vreunei renuntari sau înstrainari;

c) exercitiul acestor drepturi se transmite, la decesul artistului

interpret sau executant, prin mostenire,

pe durata nelimitata.

6. Exceptiile de la dreptul patrimonial exclusiv de exploatare sau utilizare a

operei pot deveni operante numai

daca sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele patru conditii generale:

a) opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica, utilizarea sa fie

conforma bunelor uzante,sa nu

contravina exploatarii normale si sa nu se prejudicieze autorul sau titularul

dreptului de exploatare;

7. Principala obiectie care s-a adus protejarii programelor pentru ordinator

prin dreptul de autor consta în

ineficacitatea unei asemenea protectii, datorita urmatoarelor motive:
a) dreptul exclusiv al autorului poarta asupra reproducerii, iar nu asupra utilizarii operei;

8. Constituie obiect al dreptului de autor, potrivit art. 7 din Legea nr. 8

1996, operele originale de creatie

intelectuala în domeniul literar, artistic sau stiintifîc, oricare ar fi

modalitatea de creatie, modul sau forma

concreta de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sunt:

a) scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile,

pledoariile, prelegerile si orice alte opere

scrise sau orale, precum si programele pentru calculator;

b) operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile,

studiile, cursurile universitare,

manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice;

c) compozitiile muzicale cu sau fara text;

d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice

sipantomimele;

e) operele cinematografice, precum si orice alte opere audiovizuale;

f) operele fotografice, precum si orice alte opere exprimate printr-un

procedeu analog fotografiei;

g) operele de arta plastica, cum ar fi: operele de sculptura, pictura,

grafica, gravura, litografie, arta

monumentala, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei si a metalului,

precum si operele de arta

aplicataproduselor destinate unei utilizari practice;

h) operele de arhitectura, inclusiv plansele, machetele si lucrarile

grafice ce formeaza proiectele de

arhitectura;

i) lucrarile plastice, hârtiile si desenele din domeniul topografiei,

geografiei si stiintele în general.

9. Constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor, potrivit art. 8 din

aceeasi lege, operele derivate care

au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, si anume:

a) traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare,

aranjamentele muzicale si orice alte

transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintifice care reprezinta

o munca intelectuala de creatie;

b) culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi:

enciclopediile si antologiile,

colectiile sau compilatiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv

bazele de date, care, prin alegerea

sau dispunerea materialului, constituie creatii intelectuale.

#dreptulproprietatiiintelectuale #teste #autoevaluare #rezolvate

Read More